Page 35 - Drumul_socialismului_1975_11
P. 35
DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6090 ® MARŢI, 25 NOIEMBRIE 1975
Pag. 3
Un an de la Congresul al Xl-lea al P.CLR.
Pin cronica de muncă a judeţului
Continua ridicare a nivelului de trai -
SUCCESE REMARCABILE ÎN CEL MAS RODNIC CINCINAL
coordonată de bază a politicii partidului
In cel mai dinamic şi mai fructuos cincinal un însemnat volum de materiale de construcţie, Aşa cum se arată în raportul siilor şi alocaţiilor pentru copii,
al României — 1871—1075 — judeţul Hunedoara utilaj' minier otc. prezentat de tovarăşul Nicolae populaţia judeţului nostru rea
— unul dintre judeţele cu pondere în economia, q, A fost realizat, de asemenea, un volum do Ceauşescu la Congresul al XI- lizează în prezent venituri to
naţională — s-a înscris cu. realizări remarcabile. investiţii de 15,3 miliarde lei faţă de prevederile lea al Partidului Comunist Ro tale cu 1,3 miliarde Ici mai mul*
Puternicul său detaşament muncitoresc şi-a pro cincinalului (de 1G,7 miliarde lei). mân, ridicarea continuă a nive decît în anul 1970. De relevat că
bat din plin forţa de mobilizare şi capacitatea de © Un remarcabil succes a fost obţinut pri lului de trai, material şi spiri nivelul retribuţiei medii în ju
acţiune, inteligenţa creatoare şi spiritul de înaltă vind onorarea sarcinilor la export. La acest ca tual, asigurarea unui trai îmbel deţul Hunedoara este printre cele
■responsabilitate patriotică, înregistrând succese pitol, judeţul Hunedoara a încheiat actualul plan şugat reprezintă scopul întregii mai ridicate din ţară. Minerii
de ridicată, valoare, economică şi socială, mate cincinal cu 14 luni de zile mai devreme. Pînă Ia politici a partidului şi statului din Valea Jiului şi siderurgiştii
rială şi spirituală. Pe vetrele cu foc nestins ale' sfîrşitul anului, volumul de mărfuri livrate la nostru. An de an se alocă de realizează retribuţii medii lunare
Hunedoarei, în abatajele, miniere din Valea Jiului, export va însuma aproape 400 milioane lei va către statul nostru socialist o de peste 2 400 lei.
din Poiana Ruscăi, sau din munţii Zarandului, pe lută, regăsiţi în proiecte şi asistenţă tehnică a- parte tot mai însemnată din ve ® Datorită creşterii sistemati
schelele mereu mai multe şi mai înalte din în cordată unor parteneri străini (de către C.C. Pe nitul naţional pentru satisface ce a retribuţiei şi veniturilor,
tregul judeţ, la pupitrele de comandă ale ener troşani şi C.M. Deva), ca şi într-o apreciabilă rea nevoilor materiale şi spiri populaţia beneficiază de un vo
giei electrice, ori în labirintul pădurilor, pretu cantitate de produse s oţel, laminate,, fontă, cără tuale ale omului, pentru cultură, lum sporit de bunuri materiale
tindeni, oamenii, muncii hunedoreni şi-au schim mizi dialit, placaje din marmură, talc măcinat, învăţămînt, ' ocrotirea sănătăţii, şi de consum, de o gamă tot
bat numele în renume, şi-au făcut datoria faţă de fructe d e pădure, articole de artizanat etc. Şi cheltuieli- sociale etc. Mutaţii mai largă de servicii. în 2 000
:
ţară, faţă de propriile destine. înalta chemare a încă o remarcă i angajamentul suplimentar de sociale profunde, creşteri şi trans de unităţi comerciale s-au des'
secretarului general al partidului, t o v a r ă ş u l 100 milioane lei valută, asumat de judeţul nostru formări considerabile în nivelul făcut în acest an produse ali
Nicolae Ceauşescu, de mobilizare energică a în pentru semestrul II al anului acesta, a fost rea de trai material şi spiritual al
tregii naţiuni pentru îndeplinirea cincinalului lizat în 10 luni, înregistrindu,-se şi o depăşire, la oamenilor muncii a determinat mentare şi industriale cu 14
miliarde lei mai mult ca în anul
înainte de termen, a găsit larg ecou în rîndul zi, de peste 20 milioane lei..
colectivelor de muncă hunedorene. Acumulînd an © Succese deosebite _ au fost obţinute şi în continua dezvoltare urbanistică a 1970, iar volumul prestărilor de
judeţului nostru, în care la. sfîr
servicii este mai marc cu peste
de an succese în producţie, numele multor uni privinţa creşterii productivităţii muncii, cea mai
tăţi economice a fost trecut în marele registru mare parte din sporurile de producţie înscrise şitul actualului cincinaL (1971— 250 milioane Iei.
1975) peste 70 la sută din popu
de onoare al ţării, pe care scrie „Cincinalul în acest cincinal fiind realizată pe seama aces ® în actualul cincinal, în a-
înainte de termen". tui indicator de importanţă decisivă în activitatea laţia judeţului locuieşte în me fara numărului mare de apar
tamente, în judeţul nostru s-au
diul urban
© Pînă la această dată, numărul unităţilor productivă. De asemenea, au fost înregistrate
© In municipiile, oraşele, cen
economice din judeţul nostru care au îndeplinit mari beneficii suplimentare, apreciabile reduceri trele muncitoreşti şi localităţile dat în folosinţă peste 3 000 locuri
integral prevederile de plan ale actualului cin ale- cheltuielilor materiale şi consumurilor speci suburbane hunedorene s-au con în cămine pentru ncfamilişti,
peste 350 săli de clasă cu peste
cinal se cifrează lă 33'. între acestea se numără fice, diminuarea . sensibilă a importului şi, deci,
13 700 locuri, peste 2 500 locuri
şi 15 mari unităţi industriale, a căror producţie a efortului valutar al statului. struit în actualul cincinal peste în crcşe, grădiniţe şi cămine
20 000 apartamente. Pînă la sfîr
globală industrială obţinută suplimentar în anii © Activitatea bine organizată, colectivă, a
cincinalului va fi, ha încheierea acestui an, de dus şi la succese colective. La această dată se şitul acestui an, constructorii vor pentru copii, precum şi noi spa
preda „la cheie" încă. 1 800 de
peste 2,5 miliarde lei. Iată numele cîtorva unir- prezintă cu cincinalul îndeplinit întreg munici apartamente peste prevederile de ţii comerciale, edificii de cultu
ră, ocrotirea sănătăţii-, turism,
tăţi economice care lucrează în contul cincina piul Hunedoara, precum şi oraşele Brad şi plan. odihnă şi agrement.
lului viitor : C.S. Hunedoara, C.M. Deva, T.C. Orăştie.
Deva, I.C.S, Hunedoara, I.UJVL Petroşani, ® In cincinalul actual, pe harta judeţului au © O cifră impresionantă pes © Acum, la încheierea actua
U.U.M.R-. Crişcior, I.M. Barza!, „Vidra" Oxăştie, apărut obiective de mare importanţă pentru forţa te 71000 apartamente s-au con lului cincinal, în localităţile hu
struit în anii socialismului, in
2 590 săli de
nedorene există :
I.M.C. Deva, I.M.M.R. Simeria, I.R.E. Deva, economică a acestui colţ de ţară. Să nominalizăm
I.P.E.G. Deva, F.N.C. Orăştie, F.I.L. Hunedoara, doar . cîteva dintre ele, mai ales dintre acelea judeţul Hunedoara ! La acestea clasă, 2 600 locuri în ateliere
şcolare, 8 700 locuri în internate
se mai adaugă circa 38 500 de
F.I.L. Orăştie. De remarcat că F.I.L. Orăştie a care au fost puse în funcţiune in această peri locuinţe noi construite de popu
fost prima unitate economică din judeţ care a oadă at'ît. de densă în succese şi evenimente, laţie din fondurile proprii şi cu şi 1 100 locuri în cămine studen
raportat acest remarcahil succes în 3 ani şi 9 scursă de la Congresul al Xl-lea al partidului : ajutor de la stat. în prezent, ţeşti, 18 000 locuri în grădiniţe,
cămine şi creşe, 13 policlinici,
luni. Tesătoria de mătase Deva, Fabrica de ipsos Că fiecare a doua familie din jude 5 600 paturi în spitale, 835 locuri
® In răstimpul scurs din acest cincinal,, ju lău, laminorul de sîrmă nr. 2 de la Hunedoara,
deţul Hunedoara a realizat peste sarcinile de plan baza de producţie a I.C.M. Simeria, două staţii ţul nostru locuieşte în casă nouă! în complexe sanatoriale.
© Se materializează cu suc
un volum apreciabil de producţie, concretizat în de întreţinere auto (la Hunedoara şi Brad), ex ces şi în judeţul nostru hatărî- © Recent, a fost dat în folo
sporuri de produse fizice nemaiîntîlnite în. cro tinderi de anvergură Ia I.U.M. Petroşani, TJ.U M.R. sinţă moderna casă de cultură
nica acestor meleaguri de istorie şi legendă, de Crişcior, L5T.C. Deva, „Vîscoza" Lupeni, I.C. Orăş rile partidului şi statului, măsu din Deva, edificiu de cultură cu
rile iniţiate personal de tova
hărnicie şi cutezanţă. Să concretizăm doar cîteva, tie şi altele. o frumoasă, arhitectură şi largă
răşul Nicolae Ceauşescu,. pentru
care vor fi raportate la finele anului : 630 000 to "Punte trainică de trecere spre un nou cinci majorarea retribuţiei şi a veni funcţionalitate. Aceasta este a
7-a casă de cultură din judeţul
ne oţel, 365 000 tone fontă, 300 000 tone laminate, nal, cincinalul 1971—1975 a fost, fără îndoială, turilor oamenilor muncii. Prin nostru. In prezent, există peste
120 000 tone cocs metalurgic, mai mult de 30G'090 perioada cea mai fertilă din istoria judeţului Hu creşterea retribuţiei, a venituri 10 500 locuri în cinematografe şi
tone de minereu extras, peste 2 200 apartamente, nedoara. lor ţărănimii, a majorării pen alte iăcaşe de cultură.
mmR apartamente VÂRFURI OFERITE SPRE VINZARE
Piira externă a imâniel POPULAŢIEI r j
socialiste—peltică de colaborare 20000 20280 MAI
şi pace interaaţîonaiă, sie m®e
In icir
dezvoltare a relaţiilor cu toate 1360
P L A M
statele lumii, de pramorare a 1971-1975 r e a l i z a t MILIARDE LEI FATA DE 1975
cursului nou, spre destindere
Politica externă a României socialiste, produs al gîndirii ştiin
ţifice marxist-leniniste a Partidului Comunist Român, rod al neo Ss afirmă tot mai puternic principiile
bositei şi strălucitei activităţi a secretarului general al partidului
:
nostru, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae
Ceauşescu, "se afirmă activ şi dinamic, cîştigîndu-şi o largă preţuire eticii şi echităţii socialiste
internaţională.
Partidul şi guvernul României socialiste, aplicând cu fermitate La Congresul al Xl-lea al Partidu
în viaţă Programul adoptat de Congresul al _Xl-lea al P.C.R., dez lui Comunist Român — eveniment treprindem. Nu demult, comitetul principiile eticii şi echităţii socialiste
municipal de partid a analizat in
este deosebit de diversă şi cuprinză
voltă larg colaborarea cu toate ţările socialiste, cu ţările în curs de la a cărui desfăşurare se împli plenară etica muncii, modul cum toare. Am greşi însă dacă am spune
de dezvoltare, cu toate statele lumii, inclusiv cu cele capitaliste dez neşte zilele acestea un an — s-a este cunoscută şi respectată legis că am făcut tot ce se putea, că am
voltate pe baza principiilor deplinei egalităţi în drepturi, respec subliniat cu toată tăria necesitatea laţia socialistă, stabilind măsuri con întreprins acea diversitate de forme
tului independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în tre de a se acorda o atenţie primordi crete, cu termene şi responsabilităţi pe care o avem în permanenţă la
ală făuririi unui om nou, cu o con
burile interne, avantajului reciproc, renunţării la forţă şi amenin ştiinţă înaintată şi înalte trăsături precise, pentru îmbunătăţirea activi indemînă. în unele cazuri, acţiunile
ţarea cu forţa, respectării dreptului fiecărui popor de a fi stăpîn morale, promovării unor raporturi tăţii de viitor. Discuţiile individuale noastre au fost sporadice, nu au
cu membrii de partid, premergătoa
po bogăţiile naţionale, pe destinele proprii, de a-şi făuri viaţa în noi intre oameni, afirmării depline re semnării angajamentului solemn, avut continuitate ; alteori am negli
jat anumite sectoare de activitate,
mod independent, aşa cum doreşte. în* toate sferele vieţii sociale a prin au purtat de asemenea amprenta considerîndu-Ie de mai mică însem
[gj Secretarul general al partidului nostru, preşedintele ţării, a cipiilor eticii şi echităţii socialiste. dezbaterilor pe temă de etică în nătate ; nu am perseverat în acţi
vizitat, în decursul ultimilor ani, douăsprezece ţări socialiste din Eu Aceste înalte principii „VOR TRE muncă, familie şi societate. De la uni acolo unde cerinţele impuneau
ropa, Asia, America Latină, conducători de partid şi de stat ai unor BUI SA DEVINĂ CODUL MUNCII Congresul al Xl-lea al partidului (la autobază, şantierul Chişcădaga
ŞI VIEŢII COMUNIŞTILOR, AL TI
ţări socialiste fiind, la rîndul lor, oaspeţi ai ţării noastre. Aceste NERETULUI REVOLUŢIONAR, AL încoace am pus un accent deosebit etc.) ; nu s-a intervenit cu destulă'
vizite şi contacte s-au materializat în ultimii 5 ani, în peste 400 tra ÎNTREGULUI POPOR" se arată in pe studierea şi aprofundarea docu a intransigenţă cînd s-au ivit abateri
mentelor
cu
deosebire
adoptate,
tate, acorduri, convenţii şi alte instrumente de colaborare bi şi mul Programul partidului nostru. Programului partidului. Avem în de Ia normele eticii şi echităţii so
cialiste la unele cadre cu munci dc
tilaterală. Organizaţia municipală de partid permanenţă în vedere ca această răspundere, deşi, trebuie spus, ase
Sg România întreţine în momentul de faţă relaţii diplomatice Deva, comuniştii, ceilalţi oameni ai studiere să se facă diversificat, di menea cazuri au fost tot mai puţine
şi consulare cu 125 de state şi legături economice, comerciale şi de muncii văd în Codul principiilor şi ferenţiat pe structuri şi categorii de in ultima vreme, tocmai, aş zice,
cooperare cu mai mult de 130 ţări aie lumii. Avem încheiate 125 normelor muncii şi vieţii comuniş oameni, adică : cu membrii de par pentru că organul municipal de. par
tilor, ale eticii şi echităţii socialiste
tid de curînd primiţi, cu femeile, cu
acorduri şi alte înţelegeri de cooperare bilaterală cu caracter ge un îndrumar permanent de conduită tinerii, cu pionierii şi şcolarii. Aş tid a aplicat cu fermitate şi consec
neral şi 185 de acorduri şi înţelegeri de coo-perare în domenii spe în societate, acţionează stăruitor, vrea să menţionez atenţia şi intere venţă principiile muncii şi vieţii co
cifice de activitate. România este una din primele ţări socialiste perseverent pentru afirmarea in via sul cu care a fost urmărită sesiu muniştilor.
în
deosebit
această
muncă
care a adoptat o legislaţie specială în sfera cooperării economice ţă a acestuia. înţelegând şi apiicind nea de comunicări „Propagarea complexă a aplicării în viaţă de
a
cu alte ţări. cu fermitate concepţia marxist-leni- principiilor eticii şi echităţii socia principiilor eticii şi echităţii socia
Jgj Principiile noi de relaţii între state stau la baza conceptu nistă a partidului nostru, potrivit liste — direcţie principală a muncii liste, organizaţia municipală de par
lui românesc despre garantarea democratică, de factură instituţio căreia „EDIFICAREA NOII ORÂNDU politico-ideologice şi cultural-educa tid Deva acţionează perseverent,
tive", Ia care au participat locţiitorii
nală, a păcii şi securităţii internaţionale. Ele trebuie să reprezinte IRI SOCIALE IMPLICA ÎN MOD cu propaganda ai secretarilor comi constant şi cit mai eficient. în peri
NECESAR NU NUMAI UN GRAD
temelia creării unei noi ordini politice şi economice în lume. Aceas ÎNALT DE DEZVOLTARE A BAZEI tetelor şi organizaţiilor de partid, oada următoare, atenţia noastră se
va îndrepta tot mai mult spre a fa
ta presupune, înainte de toate, abolirea ".completă şi definitivă a ve TEHNICO-MATERIALE, O ORGANI lectori, cadre cu munci de răspun ce din toţi comuniştii fruntaşi în
chii politici imperialiste, de forţă, amestec şi dictat, a colonialis ZARE SUPERIOARĂ A SOCIETĂŢII, dere în activitatea de educaţie po muncă, militanţi perseverenţi pentru
mului şi neocolonialismului, a oricăror forme de imixtiune în tre ASIGURAREA UNOR CONDIŢII DE litică. Sub cunoscutul generic „Să echitate şi dreptate socialistă, luptă
burile interne si presiune asupra altor popoare. TRAI TOT MAI BUNE, DAR ŞI UN muncim şi să trăim în chip comu tori pentru nou şi adevăr, patrioţi
nist" au fost organizate simpozioane,
jgj De un "larg ecou internaţional s-au bucurat măsurile con OM NOU, CARACTERIZAT PRIN- dezbateri, seri de întrebări şi răs înflăcăraţi, purtători ai concepţiei
crete propuse la O.N.U. de România — pe baza documentelor pro TB-O TEMEINICA PREGĂTIRE PRO punsuri, la care au participat lu înaintate" despre lume şi viaţă. In-
FESIONALĂ ŞI CULTURALĂ, PRIN-
gramatice ale Congresului al Xl-lea al P.C.R. — în direcţia reali TK-O CONŞTIINŢĂ REVOLUŢIO crători din întreprinderi şi instituţii, trînd în noul cincinal, cerinţele e-
producţie,
conomice,
de
sint
mai
zării dezarmării generale şi, în primul rînd, celei nucleare, NARĂ FERMA, SPIRIT DE RES din şantiere, şcoli şi unităţi agrico mari şi mai complexe. Ştim bine că
programul iniţiat de ţara noastră în dorinţa făuririi unei noi PONSABILITATE SOCIALĂ, COM le. „Etica muncii — etica noastră", ie vom putea îndeplini numai cu
„Familia de azi şi valorile ei mora
ordini economice şi- politice internaţionale, propunerile privind creş PORTARE MORALA DE ÎNALTĂ le", „De Ia comunişti învăţăm cute oameni de înaltă ţinută etică şi mo
terea rolului O.N.U. în dezvoltarea colaborării internaţionale şi asi TINUTĂ, GUVERNATĂ DE PRINCI zanţă", „Codul etic al pionierului" rală, respectînd întocmai cerinţele
PIILE ETICII ŞI ECHITĂŢII SOCIA
gurarea păcii. LISTE", organele şi organizaţiile de — sint alte cîteva din acţiunile des răspunderilor comuniste în muncă,
Luptînd pentru crearea unui sistem de relaţii noi, acţionând partid, de sindicat, cele ale U.T.C., făşurate cu frecvenţă mai des decît in familie şi societate. în acest sens
pentru făurirea unei lumi a păcii şi colaborării, pentru făurirea alţi factori implicaţi în această de lunară. Am urmărit întotdeauna să vom acţiona, aşa cum ne-o cer
principiile eticii şi echităţii noastre
unei noi ordini politice şi economice internaţionale, România îşi osebit de însemnată muncă acţio se înţeleagă sensul expunerilor, socialiste.
realizează, în practica relaţiilor sale externe, sarcina istorică de- nează printr-o mare diversitate de participanţii să inveţe ceva, să se
aleagă» cu ceva în plus de la o ase
curgînd din esenţa orânduirii socialiste pe care o edifică, se mani forme şi mijloaee pentru a înrîuri menea dezbatere publică. MARIA CREŢU
şi afirma conştiinţa înaintată, socia
festă activ şi distinct ca detaşament revoluţionar al marelui front listă a oamenilor. în această lumi Fără îndoială, lista acţiunilor în secretar al Comitetului municipal
antiimperialist, al progresului, socialismului şi păcii. nă concepem planurile noastre de treprinse pentru a face cunoscute, Deva al P.C.R.
activităţi, acţiunile pe care le în a statornici şi a face respectate