Page 36 - Drumul_socialismului_1975_11

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI 6 NR

SISTEMATIZAREA TERITORIULUI, A LOCALITĂŢILOR URBANE Şl RURALE r~ > iii 11.1
Adunări de dări de seamă în organizaţiile de partid
PROMISIUNILE NU ŢIN
Construcţiile de locuinţe la sate— LOCUL CĂLDURII G O
De trei ani locuim în fru-1
Utilizarea intensivă a capacităţilor de ridicate conform Legii sistematizării i va. Toate ar fi bune dacă- nu ( A
moşul bloc 25 din Micro .15 De- ’
/ar veni iarna, cînd aproape nu/
cu
conformitate
în
prevederile
In ultimele trei decenii in ju­
producţie—preocupare permanentă a deţul nostru s-au construit zeci Legii sistematizării. Traducînd In 1 mai avem căldură. Achităm cu j
căldurii,
costul
iregularitate
de mii de case noi, bune, sănă­ viaţă indicaţiile conducerii parti­ .'dar nu o avem în apartamen-
toase, trainice, cu odăi mari. Toţi dului privind folosirea raţională j te. I.J.G.C.L. ne face fel şi fel EX
comuniştilor, a întregului colectiv! cel care şi-au dărîmat căsuţele a pămîntului, am început reac­ ■ de promisiuni, care pînă acum
vechi, şi-au ridicat in locul lor tualizarea schiţelor de sistemati­ t . nu ne-au încălzit deloc ! A
case de cărămidă, cu fundaţie de zare pentru a se asigura condiţii (cum, termocentrala — are doar
Adunarea comuniştilor de La tarea t o v a r ă ş u l u i Nicolae piatră, cu acoperiş de ţiglă. Ca­ de construire a locuinţelor pe su­ ? trei ani de activitate — e în .- c
Uzina de preparare a E.M. Cer- Ceauşescu la Plenara comună a sele sînt electrificate, iar drumu­ prafeţe cit mai restrînse, iar clă­ j reparaţii I Cine din cei în drept j
tej a făcut bilanţul activităţii C.C. al P.C.R. şi Consiliului Su­ rile şi trotuarele sînt pietruite, ■ dirile de locuit să fie amplasate l de la I.J.G.C.L. să ne rezolve '
e
i
desfăşurate de biroul organizaţiei prem al Dezvoltării Economice şi In multe localităţi chiar asfaltate. cu precădere începînd din centrul I problema, face schimb de lo- 1 di
de bază, de toţi comuniştii pen­ Sociale din iulie a.c. şi trebuie In multe sate există reţele de civic către zonele marginale. Pro- icuinţă cu noi? (Petru Florea,
tru realizarea planului de pro­ să constituie o preocupare per­ alimentare cu apă şi chiar ca­ movînd asemenea măsuri, se va / corespondent).
ducţie şi a angajamentelor luate manentă a comuniştilor. In acest nalizare. Astăzi reţelele edilitare realiza, în timp, o structură com­
în întrecerea socialistă. context, s-a subliniat necesitatea nu mai constituie doar o iluzie pactă a localităţilor, iar prin u- ^ CU OCHII ÎNCHIŞI A<
îndeplinirea prevederilor cinci­ ca la fiecare loc de muncă să se pentru satele noastre. tilizarea intensivă a terenurilor
nalului încă din luna octombrie asigure folosirea cu maximum de Evoluţia spre urbanizare a sa­ din perimetrul conslruibil se cre­ ( Intr-unui din numerele tre-(
'cute ale ziarului nostru a apă- )
randament a maşinilor şi utila­
1974, precum şi realizarea ritmi­ tului contemporan românesc repre­ ează posibilităţi pentru introduce­ (rut o fotografie critică de lai
1 Gurafoarza al Cooperativei „Mo- j Eficient
că, lună de lună, a sarcinilor de jelor, a timpului de muncă. In zintă astăzi unul din fenomenele rea în condiţii eficiente a alimen­
plan în acest an — motiv de acelaşi timp să se asigure o mai caracteristice pentru puternica tării cu apă, a energiei electrice / Complexul meşteşugăresc din /
bună întreţinere a instalaţiilor,
justificată mîndrie pentru comu­ dezvoltare economico-socială a lo­ şi a canalizării. Loturile necesare tţul" din Brad. Deşi atelierul de 1
nişti, pentru întregul colectiv al executîndu-se la timp şi de ca­ calităţilor rurale. Accesul la con­ pentru construcţia de locuinţe şi j reparaţii radio şi T.V. s-a mu- '
uzinei — n-au dat naştere 'la litate reviziile şi reparaţiile pla­ fortul urban este asigurat prin anexe gospodăreşti la sate vor fi jtat în vechiul loc, unde func-( Acţiunea de
automulţumire, ci, dimpotrivă, nificate, să se întărească răspun­ schiţele de sistematizare care pro­ în suprafaţă de pînă la 250 mp, cocs mai mult
dînd dovadă de exigenţă şi res­ derea pentru întreţinerea şi bu­ cu un front de stradă de maxi­ avînd la bază
ponsabilitate, comuniştii au făcut na exploatare a utilajelor de că­ movează o ocupare chibzuită a mum 12 m. tarului general
o analiză critică, obiectivă in spi­ tre muncitorii uzinei de prepa­ teritoriului din perimetrul constru- De la intrarea în vigoare a Le­ Ceauşescu —
ritul exigenţelor sporite puse de rare. întreaga muncă organizato­ ibil al localităţilor, o grupare su­ gii sistematizării şi pînă în ' pre­ de mineri şi ţ
documentele Congresului al XI- rică şi politico-educativă — au ficient de densă a construcţiilor, zent, în judeţul nostru au fost e- între- cocsarii 1
lea, în faţa organizaţiilor de par­ subliniat mai mulţi vorbitori — astfel Incit, în viitor, realizarea mise aproape 200 de autorizaţii \ ţionează o croitorie, înregistrate în
tid, a comuniştilor, a tuturor oa­ trebuie să conducă la ridicarea de reţele edilitare să devină po­ pentru clădiri noi de locuinţe la l vechea firmă înscrisă ^ , cocs metalurgie
menilor muncii. Astfel, au fost pregătirii politice şi profesionale, sibilă, iar exploatarea lor efici­ sate cu două nivele, din care 70 ? nă. Omul intră cu radioul... în j Prezenţi zile
puse în evidenţă unele neajun­ la întărirea răspunderii faţă de entă. Aceasta impune limitarea la sută sînt situate în zonele cen­ j croitorie. De atunci, au trecut l nelui şi ai cocs
suri în organizarea producţiei şi sarcini, a ordinii şi disciplinei. loturilor de casă la strictul nece­ trale sau de-a lungul arterelor i săptămîni şi, deşi aproa.pe în 1 ca lor abne^ar
a muncii, s-au făcut propuneri şi Activitatea organizaţiei de partid, sar, stimularea construirii de ca­ majore de circulaţie. Se acţionea­ 1 fiecare zi vine cîte un tovarăş l cu care se con;
s-au luat angajamente care să a comuniştilor se va concretiza se cu etaj, cuplate, înşiruite ; de ză permanent, în lumina indicaţi­ l din conducerea cooperativei „în / se străduiesc
ducă la o mai"'bună folosire a în mobilizarea energiilor şi ca­ blocuri cu mai multe apartamen­ ilor conducerii partidului, pentru /control", trece cu ochii închişii Dar măsurile îi
maşinilor şi instalaţiilor şi, prin pacităţilor întregului colectiv te, de edificii centrale care să a- ca frumuseţea arhitecturii tradi­ j pe lingă un neajuns ce demult t cienţa scontată
urmare, la creşterea mai substan­ pentru folosirea cu randament dăpostească mai multe funcţiuni ţionale să se împletească armonios 1 trebuia înlăturat. Tot aşa „nu/ producţia de cc
ţială a producţiei şi productivi­ sporit a maşinilor şi utilajelor, într-o clădire unică, ceea ce în­ cu noile exigenţe de confort şi > văd" şi „nu ştiu" nici de re-j — Noi urmi
tăţii muncii, la micşorarea în în sporirea producţiei de concen­ seamnă repunerea în final a în­ util. , l zervoriil de apă care stă nere-i rilor şi prepara
continuare a cheltuielilor mate­ trate de metale neferoase atît de tregii localităţi într-o alcătuire în sprijinul populaţiei care va / parat de... 4 ani. Din acest j multe articole
riale, la sporirea eficienţei în­ necesare dezvoltării industriei compactă. construi locuinţe a fost elaborat j motiv, la frizerie apa e rece ca ( rirea şi îmbur
tregii activităţi economice a u- noastre electronice şi electroteh­ Unul din semnele distinctive ale un studiu cu o gamă variată de ( gheaţa. Precis că nimeni din .' s.pune tovarăşu
zinei. nice. acestui proces de urbanizare îl secţiuni de locuit : 25 soluţii pen­ > conducerea cooperativei nu se j tetului de parti
în cuvîntul lor ing. Ioan Fusoi, reprezintă construcţia de locuinţe tru mediul urban şi 15 soluţii pen­ ( bărbiereşte la frizeria din Gura- ţ C.S. Hunedoara
Roman Curetean şi Constantin N. BADIU tru mediul rural. Aceste soluţii / barza. ) lor este îngreu
Susan, şefi de echipă la măci­ au fost prezentate în expoziţii ) ANGAJAT LA... CAZAN ( obiectivi, alţii
nare, Petru Vasiu. maistru la publice şi dezbătute cu populaţia, rile pe care le
preparare, Ioan Mîrza, maistru Instruire — schimb de experienţă în baza sugestiilor reţinute, a- ^ Ion Malea, om în floarea ( ţolegerea noasl
mecanic, Eronin Mogoş, şef de ceste soluţii sînt în curs de defi­ l virstei, n-are nici casă, nici / şi preparatorii
echipă lăcătuşi, Simion Mărcuş, Sîmbătă, la Deva, a avut loc in- munca organizatorică de partid, nitivare, urmînd a fi oferite ce­ /masă. Munca nu se prinde dej rea cocsului. T
tehnician; locţiitor al 'secretarului struirea locţiitorilor pentru proble- chemată să influenţeze şi să _de- tăţenilor ca proiecte tip, astfel In­ j el precum apa de gîscă. Ce mai ( NEÎNCADRAUl
comitetului de partid pe exploa­ mele muncii organizatorice- ai se- termine îndeplinirea exemplară a cit aceştia să poată alege pe cele l cîştigă, bea de stinge. Lucrează) A CARIÎUNEI.
tare, au subliniat că utilizarea cretarilor comitetelor comunale de sarcinilor ! ”” mai convenabile. ) — cînd nu mai are ce bea — ( ca, în ultima v
'~' ~“ economice. Totodată, au
1
intensivă a capacităţilor de pro­ partid. în cadrul instruirii, care fost prezentate pe larg sarcinile l pe unde apucă. La felproce-i TE SPORITA
ducţie este o problemă hotărîtoa- a avut caracterul unui deosebit care stau în faţa organelor şi or­ Arh. ION CONSTANTINESCU / dează şi Kiss Şamu — om tot * ce a grevat el
re pentru înfăptuirea cu succes de util schimb de experienţă, s-au şeful secţiei arhitectură şi j tînăr — care, cum s-a pus în t economiei noas
a prevederilor noului cincinal — făcut informări asupra activităţii ganizaţiilor de partid de la sate, sistematizare a Consiliului popular ( funcţiune cazanul de fabricat ' — Totodată
aşa cum se subliniază în cuvîn- desfăşurate în ultima perioadă în în perioada următoare. judeţean Huică, a dat bir cu fugiţii dej cipal cocsar A
t pe şantierul podul Mureş. A-i
/ mîndoi n-au nici un căpătîi. j GĂTI SA SCI
‘Locuitorii din Şoimu.ş, consiliul ( REŢETA DE I
( popular, nu-i pot chema La or- .' negativ asupra
/ dine ? j rat de noi şi a
— In uriha
Sîmbătă după-amiază, la Deva In continuare, în aplauzele în­ Henri Catargiu, D. Ghiaţă, I. Pa­ în regia lui Vasile Chevereşan şi i UN NOU SORTIMENT \ răşul Kaba En
ţia cocsificare
a avut loc un eveniment remar­ tregii asistenţe, tovarăşul Ioachim cea, Aurel Nedeij, precum şi crea­ Titus Burducea, s-au perindat pe / DE ŢIGĂRI ? \ centul de utili
cabil pentru viaţa oraşului i a Moga, membru al C.C. al P.C.R., ţii ale plasticieniior hunedoreni scenă corurile devene ale cadre­ lea Jiului. Vor
fost inaugurată noua casă de cul­ prim-secretar al Comitetului ju­ Iosif Mâtyâs, V. Syivester, I. Tel- lor didactice, liceelor pedagogic, ) La bufetul din Lunooiu dc \ teleagă şi niin(
tură ! deţean Hunedoara al P.C.R., pre­ lmann ş.a. de muzică, „Decebal" şi al şcolii j.Tos a sosit un nou sortiment del ta trebuie să
Noul edificiu cu care se îmbo­ şedintele Comitetului executiv al generale nr,. 1, tarafurile din Brad, 1 ţigări. Dacă ceri de pildă „Sna- > calitate mai b
igov" sau „Beg-a", responsabilul (
găţeşte harta spirituală a judeţu­ Consiliului popular judeţean, a „CETATE NOUĂ-N SĂRBĂTOARE" Vaţa de Jos şi Deva, soliştii de ( (căruia ii trebuie apreciată, lo- i pe care trebui
lui, a ţării, este încă o dovadă e- tăiat panglica inaugurală a noului muzică populară Maria Olleanu, 1 tuşi, sinceritatea) îţi spune la j
Qocventă a politicii partidului nos­ edificiu de cultură din municipiul Ideea unui spectacol-montaj pe Cornelia şi Elena Jurcă, Ieremia I ureche că aceste ţigări sînt l
tru de dezvoltare armonioasă a Deva. scena noului aşezămînt a fost Ştefan şi Drăgan Munteanu, dan­
tuturor judeţelor şi oraşelor nu ■k generoasă nu numai prin ineditul satorii populari de la Şcoala ge­ /foarte vechi, mucegăite, că le-a ’ Ne pn
numai din punct de vedere eco­ unor secvenţe, dar mai ales prin nerală nr. 4, liceelor nr. 2 şi pe­ j preluat de la altcineva, gata (
(mucegăite. Atunci de ce s î n t /
nomic, dar şi din cel al vieţii spi­ înainte de începerea spectaco­ semnificaţie. Purţînd' amprenta dagogic din Deva, căminelor cul­
rituale. lului inaugural, participanţii au optimismului, montajul literar-mu- turale din Geoagiu, Boşorod, Din­ /ţinute In raft? (M. Tic. cores-j am
Rod al efortului creator al pro­ vizitat incinta noului lăcaş ' de zical-coregrafic a reliefat sensul eu Mare şi Muncelu Mare, inter­ jpondent).
iectanţilor, muncitorilor, tehnicie­ cultură. Acesta a fost construit adevărurilor socialismului, care preţii unor dansuri tematice —
nilor şi inginerilor din Deva şi în aşa fel incit să răspundă di­ conturează de peste trei decenii elevii de la liceele pedagogic, in­ \ ŞI-A FACUT-O SINGUR...
judeţ, noul edificiu înmănunchea­ verselor cerinţe ale practicii cul­ o dinamică realitate. Cu alte cu­ dustriale energetic, de mecanică, \ Gestionarul Avei Popa. de ia , întreprinderea
_..
___ Avei Popa. de la
ză contribuţiile Institutului jude­ turale, la baza proiectului arhitec­ vinte, în casă nouă s-a realizat construcţii şi chimie, şcolii gene­ (magazinul mixt din satul Fure
ţean de proiectări, Trustului ju­ tului Cornel Florea stînd asigu­ un spectacol modern prin rale nr. 3. /şoara, a vîndut cetăţenilor din ce Deva se nu
deţean de construcţii, întreprin­ rarea unei multiple funcţionalităţi. factura sa tehnică, realizat întreg spectacolul inaugural a sat 8... din cele 10 sobe avu+e } mele unită t' eci
a
derii Judeţene de industrie locală, Două săli — una de 600 de locuri intr-un cadru arhitectonic la rîn- evocat măreţia zilelor noastre, in spre vînzare... cu soi>e .‘5 ( care şi-au înde
întreprinderii „Marmura" din Si- pentru spectacole, alta de 120 du-i modern, un spectacol care a care liber şi suveran un întreg , L-a costat insă ! A fost sancţio-' I d< Li f
P
meria, întreprinderii de reţele e- pentru activităţi de microgrup — generat deci nu numai senzaţia popor îşi făureşte o nouă exis­ (nat cu o amendă de 300 lei,) « n c *“ : , «
A l
leetrice Deva ş.a. bibliotecă cu 50 000 de volume, ineditului, ci, mai mult, sentimen­ tenţă, animată cotidian de erois­ /fiind obligat, totodată, să de-( P n roduc ţ'_ global
a
La festivitatea inaugurării au spaţii pentru activităţi art'stice şi tul unei împliniri de excepţie, mul — paşnic, constructiv — al Ţpună la Cooperativa zonală de ' iulie 1972, la
1
luate parte membri ai biroului Co­ tehnico-aplicative, cineclub, uni­ semnificînd o reconsiderată con­ marii epopei socialiste, (consum Deva suma încasată în cembrie 1973, ia
mitetului judeţean de partid, ai versitate populară, cenaclul „Rit­ diţie materială a localităţii. /plus... Şi-a făcut-o cu mina l construcţii-monL
. .
Comitetului executiv al Consiliu­ muri" ş.a. Totodată, publicul a Prin vers, cîntec şi joc, cei cî­ Seara, pe scena casei de cultură i , u i , j In acelaşi timp
lui popular judeţean, invitaţi din avut prilejul de a viziona o ex­ teva sute de tineri artişti amatori a avut loc acelaşi spectacol pen­ 1 /important' volu
oraşele şi municipiile judeţului, poziţie de artă plastică cuprinzînd au onorat aşa cum se cuvine e- tru tinerii utecişti din municipiul „ŞOFERI — ANTRENORI ?* ‘ linia întreţinerii
reprezentanţi ai unor organizaţii lucrări ale unor artişti renumiţi i venimentul. După un libret scris Deva. ^ dernizării insta
1
de_ masă şi obşteşti, un mare nu­ Brăduţ Covaliu, Corneliu Baba, de Petrişor Ciorobea, şi realizat CAROL DROZD ) Sîntem mai mulţi navetişti l f!” izolaţiile Ir
măr de tineri şi oameni ai muncii (care sosim cu un tren din Si-) , . P e a P °îJP
r
<
1I
s
din întreprinderile, instituţiile şi Jmeria la Deva. la ora' 19,35. ( F,J} /'bj /' 1^ ^00
1
şcolile municipiului. jDe multe ori alergăm „cu su-1 stupi din jjeton
„Astăzi, cînd deschidem pentru (flctul la gură" să prindem au-) cran de imbun
public acest lăcaş de cultură — a Jtobuzele T..T.G.C.L. cu numerele (, un număr (
r
m
a
na
spus în alocuţiunea sa tovarăşul ^4 şi 8. Cînd mai avem 5—6 me- / b° t'. ţ? , ,” '
Aron Colcer, prim-secretar al Co­ itri pînă la autobuz, acesta pica-( tle 15 , v
mitetului municipal Deva al P.C.R., lcă. Nici un apel al călătorilori . UI / volum
primarul municipiului —, în nu­ (sau al taxatoarei nu înmoaie j msummd apro;
mele locuitorilor străvechii noas­ /inima şoferului. Vor neapărat (
u
tre aşezări, al tuturor hunedore- Isă scoată din noi atleţi? (Ion / ! j 1J71—-l.)7o .
nilor, adresăm cele mai profunde (Mustaţă, corespondent). I întreprinderea i
'
' portanta de re
mulţumiri conducerii partidului
nostru, secretarului său general, AFARA-I VOPSIT GARDUL... \ nizare şi dezvo
l de transport şi
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pen­ în vitrina magazinului între- Igiei electrice, ;
tru grija constantă ce o poartă [prinderii de locală l rea neîntrerupt
dezvoltării social-economice a ju­
deţului Hunedoara şi localităţilor I din Deva (lingă gară), scrie :/ mari şi mici, i
sale, creşterii gradului de civili­ („Vindem zilnic apă minerală şi j plină siguranţă
zaţie al celor ce muncesc". în /capsule de sifon". Intri înăun-1 nergetic naţiona
jtru, ceri capsule şi ţi se râs-' Realizările bl
continuare, vorbitorul a relevat ([punde mereu : „Numai în luna (obţinut în ace
cîteva dintre obiectivele social- /decembrie vă putem servi'
oulturale cu care s-a îmbogăţit (ceasta, pentru că, este vi“. A-.'să le continuăn
plecată j re în anul ş
zestrea oraşului în ultimii ani, / în concediu persoana de la im- / cînd unitatea
importanţa noului aşezămînt pen­ j buteliere.
tru viaţa locuitorilor oraşului,- ro­ / sporite, mobiliz
lul pe care va trebui să-] joace I PROCES PUBLIC (îndeosebi la c<
în viitor casa de cultură pentru i mare de energi
continua înflorire a artei şi cul­ s Nicolae Crişan — fost respon . j o solicită eoni
turii noastre socialiste, cerinţa ca (săbii la o cantină de pe un l apoi nou consi
.' la îmbunătăţire
aceasta să se înscrie plenar de la /şantier din Haţeg — a corhpă- j energie electric
început în amplul context al cul­ jrut intr-un proces public ce a
turii naţionale. (avut loc în oraş. Pentru fals ^ maiorilor mari
judeţul. In zor
Participanţii la adunarea de imaterial şi uz de fals. Ce făcea,-- ■
inaugurare a casei de cultură din (dumnealui? Semna oamenii (vi-tate vom de
,')„
e
Deva au adresat, intr-o atmosfe­ /înscrişi pe un stat şi încasa ba-i staţii de 11
ră de puternic entuziasm, o te­ jnii. Âcu-m şi-a „încasat" pe- )" '
legramă de mulţumire tovarăşului. ^deapsa cuvenită. un mare volui
Nicolae Ceauşescu, secretarul ge­ j medie şi joasă
l cinalul viitor,
neral ai Partidului Comunist ( REPORTER } cioara se va cc
Român. „Cetate nouâ-n sărbătoare" — secvenţă din spectacolul inaugural. Foto : VIKGIL ONOIU ------------ > de 400 kV, la (