Page 37 - Drumul_socialismului_1975_11
P. 37
• MARTI, 25 NOIEMBRIE 1975 Pag. 5
slUL ABNEGAŢIEI Şl CAPACITĂŢII CREATOARE A MINERILOR Şl
SIDERURGIŞTILOR HUNEDORENI
îs mai mult şi mai bun
cărbune de Valea Jiului
de presă comună a ziare lor „Drumul socialismului" Deva şi
„Steagul roşu" Petroşani
nasurilor luate de mineri se lasă aşteptată
es naţional de a se produce ţionat. Se ştie bine că PROCENTUL RIDICAT AL
i bun, din cărbune indigen — CONŢINUTULUI DE CENUŞA afectează funcţio
iţiile şi recomandările secre- narea optimă a furnalelor, reducerea consumului
jrtidului, tovarăşul Nicolae de cocs şi calitatea fontei elaborate.
întrecerea între colectivele 'k
atori din Valea Jiului, ca şi Este evident, în fluxul de extracţie şi prelu
reni. Sporurile de producţie crare a cărbunelui au fost aduse o serie de îmbu
an, atît la cărbune, cit şi la nătăţiri tehnologice. Exploatările miniere au fost
edificatoare. dotate în bună parte cu instalaţii şi utilaje mo
-înd printre „autorii" cărbu- derne, de mare productivitate, sînt aprovizionate
im înregistrat, pe lingă mun- corespunzător cu materiale şi piese de seflimb,
ucţ'Uoasă şi unele neajunsuri s-au adus perfecţionări în activitatea de organi
îndeosebi minerii, şi pe care zare a producţiei şi a muncii. De asemenea, la
elimine din activitatea lor. Preparaţia din Lupeni a fost depăşită perioada C.S. Hunedoara — bateriile uzinei cocsochimiee.
.nse pînă acum nu au dat eli- de debut greoi al celor două noi linii tehnologice,
i ce se reflectă pregnant în s-au remediat,. în linii mari, deficienţele de. pro
iectare, construcţie şi exploatare-întreţinere, se
:u atenţie preocupările mine- depune o muncă stăruitoare, plină de răspundere,
• din Lupeni, reflectate în mai pentru atingerea parametrilor proiectaţi. Şi totuşi,
darul judeţean, privind spo- activitatea nu se desfăşoară la nivelul cerinţelor,
ea calităţii cărbunelui — ne al posibilităţilor colectivelor de mineri şi prepa
drei Petresc, secretarul comi- ratori din Lupeni.
îzinei cocsochimiee din cadrul In răspunsul adresat de minerii şi preparatorii (Urmare din pag. 1) ţelor. Ne-am descurcat cu împru capitolul disciplina muncii sînt în
lăm bine seama că activitatea din Lupeni la scrisoarea cocsurilor hunedoreni, mutul. Pentru a putea să ne în că serioase goluri. Mai este de
de o serie de factori — unii publicat în ziarul nostru în urmă cu mai bine de benzilor de calcar şi argilă, care scriem în sarcinile stabilite, în' lu semnalat că nu sînt încă asigurate
.•tivi —, le înţelegem efortu- o lună de zile, se spunea clar că. vor fi depuse se întind pe mai mulţi kilometri. na noiembrie menţinem regimul suficiente mijloace de transport
n în munca lor. Cu toată în- eforturi sporite pentru livrarea cantităţilor nece Avem certitudinea că benzile de de lucru prelungit. pentru aprovizionarea cu podini
ebuie să spunem că minerii sare de cărbune cocsificabil şi de calitate mereu transport vor intra în probe la Fără a minimaliza cu nimic e- necesare terminării lucrărilor la
jn încă probleme în elabora- mai bună. Deocamdată, însă, aceste asigurări nu termenul stabilit de comandament. forturile ce se depun pe şantier şi banda de transport calcar, că nu
nul rind, în ceea ce priveşte se materializează în fapte concrete, vizibile. Do Cu beneficiarul colaborăm bine, fără a subaprecia promisiunile, s-a organizat încă activitatea pe
[ GRAFICELE DE LIVRARE vadă că măsurile luate nu şi-au atins încă întrea ne sprijină în rezolvarea proble trebuie subliniat că atît construc două loturi la benzi, aşa cum a
REPARAT. Aceasta a făcut ga eficienţă scontată. melor ce se ivesc pe şantier. Un torii cît şi montorii sînt solicitaţi stabilit comandamentul, că asisten
SA UTILIZAM O CANTITA- Aspecte de indisciplină în muncă, de neînca- ajutor preţios am primit şi din intens, cii toate forţele şi întreg ţa tehnică • la punctele de lucru
ARBUNE DIN IMPORT, ceea drare în rigorile producţiei,- de organizare defec partea Combinatului siderurgic Hu potenţialul material, să asigure fi mai lasă de dorit, că se înregis
financiar al combinatului, al tuoasă a activităţii din subteran, frecvente de nedoara, de unde ni s-au livrat o nalizarea într-un timp cît mai trează multe stagnări din cauza
ţionalc. fecţiuni electromecanice a utilajelor în abataje, serie de materiale, îndeosebi pro- scurt posibil a obiectivelor plani lipsei de profile metalice, iar la
ie să precizeze maistrul prin- insuficienţa controlului şi îndrumării concrete, file şi fier-beton. Am fi putut şi ficate. Cîteva neajunsuri se cer a finisaje nu este suficientă mină de
fi grabnic înlăturate pentru ca ac
lucru calificată. Toate acestea sînt
Spunei — AM FOST OBLI- competente, operative — ca şi lipsa efectivelor putem realiza un ritm mai susţi
lM in REPETATE RÎNDURI complete de mineri — iată factorii principali care nut la investiţii, dar persistă u- tivitatea pe şantierul de investiţii neajunsuri care trebuie urgent în
(CAŢIE, ceea ce a avut efect cauzează greutăţi si neajunsuri, care fac ca PRO nele greutăţi, cunoscute dealtfel să se încadreze în prevederile gra lăturate pentru a nu Impieta pu
nerea la timp în funcţiune a fon
îanţei calităţii cocsului elabo- DUCŢIA DE CĂRBUNE EXTRAS ŞI ÎNNOBILAT la trustul nostru din Timişoara, ficului, să cunoască realmente îm
bunătăţirile substanţiale care sînt durilor fixe planificate pînă la fi
bunului mers al furnalelor, SA NU SE SITUEZE LA NIVELUL CERINŢELOR în ceea ce priveşte încadrarea tu
experimentări — adaugă tova- MAJORE ALE ECONOMIEI NOASTRE NAŢIO turor loturilor cu cadre de spe .reclamate cu acuitate. Despre ce nele lunii noiembrie a.c. Şe impun,
cialişti (din şase doar două sînt este vorba ? Pe şantier se menţine în continuare, eforturi conjugate
inginer şef de schimb la sec- NALE. Ce se impune cu stringenţă ? Ajutorul ope
>i am hotărît să sporim pro- rativ al minerilor şi preparatorilor — AJUTOR conduse de ingineri — n.n.), iar încă o măre risipă de timp. Deşi din partea constructorului şi be
ziua este mică, la servitul mesei neficiarului pentru ca planul de in
n reţetă a cărbunelui din Va- CONCRET, MATERIALIZAT PRIN LIVRAREA acum se face simţită lipsa de lă
tinua acest proces, dar să în- RITMICA SI DE CALITATE CORESPUNZĂTOA cătuşi şi sudori. La toate acestea se pierd cîteva ore bune de lucru, vestiţii să fie realizat ritmic, deca
preparatorii că pentru accas- RE A CĂRBUNELUI PENTRU COCS ! Numai aşa se mai adaugă unele neajunsuri de mai ales că muncitorii sînt nevoiţi dă cu decadă, să se întroneze un
•imită cărbune la timp şi de eficienţa măsurilor concrete, eficienţa muncii oa ordin social, în sensul că deşi ne să vină de la distanţe mari la can spirit ferm de răspundere, de or
tină. In plus, dimineaţa lucrul în
dine şi disciplină în muncă la toa
\vem şi noi sarcinile noastre, menilor va fi cea scontată. aflăm în sezonul rece nu am pri cepe cu Sntîrziere şi la unele punc te punctele de lucru, numai astfel
mit nimic din repartiţia de com
le realizăm integral, necondi DUMITRU GHEONEA te se termină măi devreme. Să putîndu-se crea condiţii ca promi
bustibil destinat încălzirii locuin-
nu mai amintim desipre continuul siunile constructorului să devină
du-te-vino pe la chioşcuri şi bu fapte. ■
ătirrs temeinic pentru fet. Toate acestea denotă că la' N. TIRGOB
ficarea realizărilor Lucrările de îmbunătăţiri funciare nu se
viitorul cincinal materiali7ea7ă doar cu... intenţii! în bazinul pomicol Geoagiu —Romoşel
eţele electri- Ţinînd seama de aceste sarcini
printre pri mari, am întreprins încă de la O condiţie decisivă pentru spo siliului Intercooperatist şi îndeo Baze temeinice viitoarei
ce din judeţ jumătatea acestui an o serie de rirea producţiei in anul viitor o sebi In unităţile din comuna Bă-
principalii măsuri privind asigurarea tuturor reprezintă executarea unui amplu cia sînt cîteva zeci de ha teren
din actualul condiţiilor pentru activitatea de volum de lucrări de îmbunătăţiri care poate şi trebuie să fie re recolte de fructe!
revederile la iarnă, din anul şi din cincinalul funciare în fiecare unitate agri dat circuitului arabil. Necesitînd
m realizat în viitor- Am întocmit studiile de colă, In toate satele şi comunele un volum mare de lucru, este ne
Valorificarea deplină a potenţia
ţii — in de- dezvoltare a instalaţiilor, de or judeţului nostru. Acum, cînd e- voie de utilaje grele pentru s lului productiv al livezilor, mo Ing. Ion Vasiescu, şeful fermei
activitatea de ganizare • a activităţii de exploa xistă suficiente forţe şi mijloace pune în valoare potenţialul su dernizarea şi intensivizarea pro de la C.A.P. Romoşel : „Obţinerea
unei producţii marfă de peste 5 000
în iunie 1974. tare şi întreţinere a instalaţiilor, disponibile, cînd timpul se men prafeţelor respective. S-ar putea ducţiei de fructe constituie sarci kg fructe la hectar este obiectivul
finalizat un de asigurare a bazei tehnico-ma-
: lucrări pe teriale pentru perioada ce urmea ţine favorabil, este o cerinţă Im lucra la îmbunătăţirea păşunilor, nile de căpetenie pe care secre ale cărui baze le pregătim de pe
tarul general al partidului, tova
acum. Ţinînd seama că toţi fac
arării şi mo- ză. perioasă ca atenţia comandamen la finisarea canalelor, dar pînă răşul Nicolae Ceauşescu, le^a pus torii, în complex, au Influenţă a-
r. Am înlo- Am pregătit în amănunţime toa telor comunale pentru agricultu acum nu s-au demarat acţiunile. In faţa pomieultoriior cu prilejul supra soartei recoltei, ne-am
lele de 6—220 te instalaţiile pentru a funcţiona ră să fie concentrată la finaliza — Din programul de îmbunătă
iO km, am în deplină siguranţă, pentru a sa rea acţiunilor cuprinse în pro ţiri funciare stabilit pentru anul Consfătuirii de lucru de la C.C. preocupat şi ne preocupăm în con
al P.C.R., din 17 octombrie a.c. tinuare să punem cît mai deplin
din lemn cu tisface condiţiile impuse de vîrful gramele locale de îmbunătăţiri 1975 —ne-a relatat Iosif Nistores- Cum se acţionează pentru trans în valoare potenţialul livezilor. Pe
ex'iutat lu- de sarcină şi de condiţiile meteo funciare, precum şi la devansa cu, primarul comunei Beriu — punerea în viaţă a acestor cerin cele 20 ha cu plantaţie intensivă
e a tensiunii rologice din timpul iernii. De a- rea termenelor la unele lucrări sarcinile s-au înfăptuit In tota
iste 22 000 de semenea, am asigurat condiţii mai ce sînt prevăzute să fie reali litate, exceptînd amenajările pen ţe ? Iată ce ne-au răspuns şefii s-au terminat arăturile, iar pe 5
fermelor pomicole de la C.A.P. ha s-a transportat şi gunoi de
de la tensiu- bune de lucru muncitorilor, am zate în anul viitor. Ce se între tru irigaţii. Avem stabilit ca în Geoagiu şf Romoşel. grajd. Restul suprafeţei se va fer
isiunea de 20 organizat corespunzător activitatea prinde practic în scopul mai bu cincinalul viitor să facem un Ing. Nicolae Pîrvan, şeful fermei tiliza cu îngrăşăminte chimice. De
îţele electrice parcului auto, ne-ara îngrijit de nei gospodăriri şi ridicării ca complex de lucrări de îmbună de la C.A.P. Geoagiu : „Avem pre asemenea, se va mai face fertili
100 km. alte probleme care se pun în faţa pacităţii productive a pămîntului? tăţiri funciare care afectează 1 000 văzut ca* în anul 1976 să livrăm zarea cu gunoi de la gospodăriile
., că cincina- întreprinderii în anul şi cincina — Intr-adevăr — remarca ing. ha. Ele vor fi realizate de O.I.F., la fondul de stat 598 tone fructe populaţiei, avînd în vedere că a-
emnat pentru lul viitor. loan Bugnariu, inginerul şef al P.C.A. Cu forţe proprii am pre şi struguri. Dispunem realmente ceasta este măsura care duce la
ă o etapă im- O atenţie majoră o vom acorda, consiliului intercooperatist Sime- văzut să combatem eroziunea so de condiţii pentru a depăşi canti sporirea imediată a producţiei de
•ucţie, moder- în continuare, scurtării la mini ria — există realmente posibili tatea respectivă, în care scop pu fructe. S-au pregătit şi gropile
a instalaţiilor mum a timpului de întrerupere lului pe 10 ha păşuni, să facem nem un accent deosebit pe efec pentru completarea celor peste 350
ibuire a ener- în alimentarea cu energie elec tăţi pentru a se iniţia acţiuni curăţiri pe pajişti, care vor în tuarea lucrărilor agrotehnice cu goluri existente în livadă. Realiza
înd alimenta- trică a consumatorilor în caz de largi, de masă, la efectuarea lu cepe în perioada următoare. prinse în tehnologia pomilor şi vi rea stropirilor şi a tăierilor sînt
consumatorilor avarii, deşi numărul avariilor şi crărilor de îmbunătăţiri funciare. — In raza consiliului intercoo ţei de vie. Acţiunile au demarat principalele acţiuni rămase acum
onarea în de- deranjamentelor s-a redus consi Eficienţa acestora nu poate fi peratist Călan — ne-a spus pre din vreme şi se găsesc într-un pe agenda pomieultoriior din Ro
sistcmului e- derabil în ultimii ani. Iar pentru cîtuşi de puţin pusă la îndoială. şedintele, ing. Ioan Cotuţiu, pînă stadiu satisfăcător. Prioritate s-a moşel. O bună participare la lu
a putea face faţă tuturor situaţii Spre exemplu, datorită desecări acum s-au făcut canale cu plugul
>e care le-am lor, sarcinilor ce ne vor reveni, lor făcute ia C.A.P. Rapoltu Ma pentru scurgerea apelor care ar acordat, fireşte, lucrărilor în liva crările pe care le efectuăm în li
da intensivă, 50 de ha ocupate cu vadă au cooperatorii Nicolae Ciu-
incinal dorim ne vom preocupa de pregătirea re, în toamnă s-a putut cultiva putea să băltească pe culturi. In măr urmînd să intre pe rod în trilă,' Ion Popescu, Ileana Dubleş,
cote superioa- profesională a angajaţilor, de per în bune condiţii cu griu o su rest, nu s-a făcut mare lucru în anul viitor. In ceea ce priveşte Constantin Cătănie!, precum şl
cinalul viitor, fecţionarea pregătirii. prafaţă de circa 100 ha de pe ultima perioadă. fertilizarea, pe 40 de ha s-au ad tractoriştii Alexandru Toader, Va-
•ă are sarcini Colectivul întreprinderii noastre care s-a eliminat excesul de u- Efectuarea lucrărilor de îmbu ministrat 400 tone gunoi de grajd. sile Potinteu şi Petric Vasile, din
:. Ne referim este hotărît să încheie cu rezul miditate. De asemenea, la C.A.P. nătăţiri funciare fiind o proble Pe întreaga suprafaţă se vor admi secţia de mecanizare condusă de
tate bune anul 1975 — la finele
tea tot mai Timpa s-a făcut defrişarea copa mă de interes naţional, se impu nistra îngrăşăminte chimice com Ion Ştefan".
ctrică pe care căruia vom raporta o producţie cilor răzleţi şi curăţirea de cioa ne cu acuitate ca organizaţiile plexe. în livadă, pe 45 ha, şi în în comunele Romos şi Geoagiu
orii existenţi, globală suplimentară de 21 mili te a unui teren de pe care s-a de partid de la sate, consiliile vie s-au făcut arături. Cooperato sînt însă şi cooperative agricole:
ri, precum şi oane lei şi o producţie de con- obţinut o recoltă mulţumitoare populare, conducerile unităţilor rii cuprinşi în echipa permanentă unde lucrările în pomicultură se.
mentării cu strucţii-montaj de 96 milioane lei, de porumb. Tot aici s-au îngus agricole şi comandamentele co au făcut şi săpatul în jurul po desfăşoară în ritm de melc, fiindi
ruturor consu- să începem un nou an, un nou tat drumurile, s-au disfiinţat cele munale pentru agricultură să ac milor pe mai mult de 70 ha. A- mult rămase în urmă fertilizările,
lici din întreg cincinal în care să ne amplificăm inutile şi s-a mărit suprafaţa ara cum ne stă în atenţie terminarea tăierile, arăturile, săpatul în ju
astrri de acti- realizările, pe măsura hărniciei şi bilă cu 3 ha. Valorificînd resur ţioneze energic, repartizînd sar primului stropit de iarnă, precum rul pomilor şi stropirile. Pentru
i sistemul e- competenţei profesionale a mun cini concrete pe fiecare locuitor şi efectuarea tăierilor de rodire fructificarea eficientă a potenţia
1
ţii de 220 kV, citorilor, inginerilor şi tehnicie sele existente, cooperatorii din al satului, în vederea asigurării şi formare. Participarea coopera lului livezilor existente, se impu
1
, vom realiza nilor, a forţei organizaţiei noastre Simeria au mărit arabilul cu unei mobilizări ample şi susţi torilor şi a mecanizatorilor la lu ne cu acuitate şi intervenţia con
instalaţii de de partid. 15 ha. Posibilităţile de a ^creşte nute la realizarea lucrărilor de crări este bună, evidenţiindu-se siliilor populare comunale respec
nune. In cin- !ng. IOAN TURTUREANU producţia agricolă şi randamen punere deplină în valoare a, po Sabina Mermezan, Ana Crişan, E- tive, care poartă răşpunderea faţă
judeţul Hune- secretarul comitetului de partid tul la ha nu au fost însă nici tenţialului productiv al pămîn lena Munteanu, fon Mădean, Ion de modul cum se înfăptuiesc sar
i prima staţie Ing. IOAN HAŢEGAN pe departe epuizate. în raza con tului. Herţa, Petru Perţa, Ion Dănilă, cinile economice, inclusiv în po
Mintia. directorul I.R.E. Deva Ion Bărdaş şi alţii". micultură, in raza lor de activitate.
