Page 4 - Drumul_socialismului_1975_11

J’ag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6(

MARŢI, 4
9.00 Teleşcoală ;
Acţiune de presă [xamenul abnegaţiei şi capacităţii creatoare Mai sînt 0 săptăsnini pînă îa încheierea cultunU-artistică.
— Eugenio Moni
comună a ziarelor ultimului an al cincinalului dicţionar : Rangh
artistic : LUPOA)
10.00 Teleşcoală.
„Orumui sosialis- a minerilor şi siderurgiştiior himedereni Conflictul in dra
(Urmare din pag. 1) an al cincinalului, fiind încheiată Sofocle : 10,30 Cu
ză ; 17,00 Telex ;
rny?ui“ Deva sî * COLECTIVUL I.S.C.I.P. cu succese remarcabile în pro­ Iară cu Sica I
ducţie. Adăugate rezultatelor ob­
Udrică, Lucreţia
ORĂŞTIE RAPORTEAZĂ : ţinute de la începutul anului, pe A patriei cinstire.
„Steagul roşu" cele 10 luni se înregistrează a- Pentru sănătatea
Printre colectivele muncitoreşti preciabile sporuri de producţie ştim despre dure
Petroşani din judeţul nostru care s-au ali­ faţă de sarcinile de plan. Astfel, Lecţii TV. pentru
niat celor ce au înregistrat rezul­ producţia globală suplimentară cultură • Control
tate de prestigiu în îndeplinirea înregistrată în această perioadă ţie a culturilor (
sarcinilor actualului cincinal îna­ însumează mai mult de 506 mi- Imagini din R.F.
Forumul tinereţii,
forturi şi mei intense, de ia centrală şi pînă inte de termen se numără şi cel dioane lei, concretizată în peste crărilc Congresuli
de la întreprinderea de stat pen­
si ale Conferinţei
113 milioane kWh energie elec­
tru creşterea şi ingrăşarea por­
cinelor Orăştie. Obţinerea acestui trică, 28 000 tone fontă, 48 300 to­ i9,20 1001 de seri
20.00 Revista ecoi
ne oţel, 47 300 tone co-cs meta­
Ia brigadă, In vederea asigurării ritmicităţii nităţii economice amintite ca pînă lurgic, 72 900 tone laminate, 91 300 Publicitate ; 20,35
succes de prestigiu va permite u-
ciul „Oameni ai zi
la sfîrşitul anului să livreze su­ tone de cărbune, 715 tone de fier gătul dc Ştefan 1
ţară ; 21,40 Selecţ
în
minereuri
marfă,
minereu
producţiei de cărbune cocslficabil! plimentar la fondul de stat circa complexe, utilaje pentru indus­ baletului gruzin ;
1 600 tone carne. Depăşirea efec­
tria minieră, materiale de con­
tivului de animale planificat dă
MIERCURI,
posibilitatea ca baza materială a strucţii, produse refractare etc. 9.00 Teleşcoală ;
Minerii Văii Jiului sînt angajaţi, tervenţia noastră pentru a impulsio­ Avem o situaţie nu tocmai cores­ viitorului cincinal să fie temei­ O ştire de ultimă oră ne a- terare (reluare) ;
cu toate eforturile, pentru încheierea na sprijinul în compartimentele unde punzătoare în ceea ce priveşte, pla­ nic pregătită. duce la cunoştinţă că, în ziua ce. Pe sub poale
exemplară a ultimului an al actua­ necesită ajutorul pînă la nivelul for­ sarea optimă a fronturilor de lucru, Atenţie la... neat
lului cincinal şi pregătirea temeinică maţiilor de lucru. La rindul lor, co­ a prezenţei la serviciu. Aşa bunăoară LUNA CEA MAI RODNICA de 1 noiembrie a.c., colectivul de flori şi melodi
a activităţii i!e producţie şi de dez­ mitetele orăşeneşti, celelalte organe la minele Uricani şi Bărbăteni nu­ DIN AN de muncă al Şantierului nr. 2 11,55 Telex ; 14,OC
voltare, iii conformitate cu sarcinile şi organizaţii de partid de la unită­ mai circa 13—15 la sută din efectivul din cadrul T.C. Deva a îndepli­ — S.C. Bacău. '1
«ponte pe care partidul le pune cu ţile centralei direct interesate in sus­ existent lucrează în abataje. Este Pentru economia judeţului Hu­ nit sarcinile de plan anuale, de de Ia Piteşti ; 15
încredere în faţa organizaţiei noas­ ţinerea angajamentelor suplimentare necesar ca, la fiecare mină, să se nedoara, octombrie a fost luna La începutul acestei săptămîni cu Titiana Mi ha:
tre municipale, a tuturor colective­ la cărbune cocsificabil au acordat analizeze problema optimizării efec­ cea mai rodnică din acest ultim lucrînd în contul anului viitor. Ctitori de temei
lor minereşti de muncă, în anul 1976 un sprijin permanent sectoarelor şi tivelor pe structură şi să se asigure limbă rusă ; 17,00
şi in viitorul cincinal. In plus, la activităţilor productive. creşterea ponderii celor direct pro­ dii îndrăgite cu
chemarea partidului, a secretarului Biroul comitetului nostru munici­ ductivi. Zoe Clmpeanu ;
său general, tovarăşul Nicolae pal de partid apreciază că — deşi Concomitent cu aplicarea acestor
Cesuşescu, ne-am asumat obligaţia în urma acestor acţiuni a crescut măsuri, se impune intensificarea ac­
de mare răspundere, comunistă şi ponderea cărbunelui pentru cocs şi ţiunilor de recrutare, formare şi sta­
muncitorească, de a realiza sarcini semicocs în producţia totală a bazi­ bilizare a cadrelor, pentru reduce­
suplimentare, la producţia de căr­ nului (cu 261 000 tone în trei trimes­ rea fluctuaţiei ce se menţine încă
bune, eu deosebire la cea destinată tre faţă de perioada corespunzătoare la un nivel ridicat.
pentru cocs, atît de necesară side­ a anului trecut) şi s-au făcut paşi
rurgiei judeţului nostru şi a întregii însemnaţi în asigurarea ritmicităţii Sînten în posesia cifrelor de plan dv. libe . reci
ţări. /Via după cum este bine cu­ livrărilor (la C.S. Hunedoara s-au li­ stabilite pentru anul 1976, pentru vi­ volan ; 50 Tra
noscut, numai in semestrul Ii anga­ vrat peste prevederile contractuale itorul cincinal şi chiar perspectiva 18.00 Inti. lire cu.
jam'".'.» ele suplimentare se nominali­ 25 000 tone cărbune special spălat dezvoltării cînd, în mai puţin de un Cartiş ; 18,20 Met
zează la 65 000 tone cărbune net, în pentru cocs) — sînt importante re­ deceniu, va trebui să dublăm pro­ Interviu cu tovarăşul dr. ing. AUREL LAPUŞCĂ, ani (film) ; 18,50
cadrul cărora o pondere însemnată zerve încă insuficient valorificate. ducţia de cărbune a Văii Jiului. Or, director general al Centralei minereurilor Deva Tribuna TV. — îi
au cărbunii cocsificabili. Recenta analiză a biroului Comi­ pentru a face faţă acestor sarcini — studiază in în
Aceste îndemnuri şi eforturile mi­ tetului judeţean de partid cu privire şi cu precădere pentru producţia de ideologic de par
nerilor şi ale preparatorilor s-au Ia înfăptuirea programului de meca­ cărbune cocsificabil — se impun de — Ziarul „Drumul socialismului" ţionarea tehnologiilor de extracţie seri ; 19,30 Teleju
materializat, practic, în cele 10 luni nizare a minelor (le huilă din Valea pe acum măsuri de realizare a pro­ a consemnat, la timpul potrivit, în­ economic mondial
care s-au scurs din acest an în mai Jiului a stabilit direcţii (le extindere a gramului de investiţii. Dacă pe total şi preparare a minereului; dotarea nilor Unite pentr
mult de 90 000 de tone de cărbune mecanizării proceselor de producţie, investiţii s-au obţinut în general re­ deplinirea planului cincinal de că­ exploatărilor miniere cu maşini şi gricultură (FAO)
net, livrat peste plan economiei na­ de dotare corespunzătoare a frontu­ zultate bune, trebuie să arătăm că tre Centrala minereurilor Deva. Vă utilaje moderne, de mare produc­ 20,20 Teiecinemat
ţionale rilor, trecerea mai energică la asi­ stadiul fizic al lucrărilor miniere de rugăm, tovarăşe director general, să tivitate — unele dintre ele fiind ecranizări. La i
deschideri nu se află la nivelul ce­
Pentru a creşte contribuţia noas­ milarea şi construirea unor maşini rut, înregistrîndu-se restanţe indus­ punctaţi factorii principali care au fabricate chiar în unităţile centra­ Producţie a str
tră la eforturile întregii ţări, în echi­ şi utilaje care să reducă eforturile triale şi la minele Uricani şi Bărbă­ concurat la obţinerea acestui suc­ 22.00 Interpretul
librarea balanţei valutare, organiza­ valutare. Este de datoria organelor ces. lei; atragerea în circuitul econo­ lugăreanu ; 22,10
ţia municipală de partid, centrala şi organizaţiilor noastre de partid, teni. mic a unor rezerve minerale cu JOI, 6 I
cărbunelui, colectivele de muncitori a conducerii centralei şi unităţilor Din acest an mai avem două luni. —_ Intr-adevăr, putem spune că volum redus şi conţinut scăzut.
mineri şi preparatori şi-au pus ca aparţinătoare să acorde întreaga a- Cunoaştem şi rezultatele şi resursele. unităţile aparţinătoare Centralei Mai sînt, desigur, şi altele, ce ţin 16.00 Teleşcoală
obiectiv primordial sporirea ponderii tenţie transpunerii în viaţă a măsu­ Obligaţia noastră, (le comunişti, este minereurilor Deva — mă refer în­ de mobilizarea şi capacitatea crea­ populară din Bu
cărbunelui cocsificabil în totalul pro­ rilor stabilite, pentru ca, pe această de a generaliza tot ceea ce s-a făcut deosebi la acelea de pe raza jude­ de limbă gerniai
ducţiei de cărbune extras şi prepa­ cale, să se asigure condiţii pentru bun şi de a acţiona hotărît pentru ţului nostru — au desfăşurat o ac­ toare a oamenilor, de organizarea 17,05 Cabinet juri
rat. în acest, scop, s-au întreprins sporirea continuă a producţiei de a soluţiona problemele complexe pe producţiei şi a muncii, de îndru­ ţări în domeniu!
acţiuni de extindere a abatajelor cărbune cocsificabil. care le ridică cerinţele mereu spo­ tivitate fructuoasă în acest- cincinal, mare şi control. * Terenul agrico
frontale la minele Lupeni, Uricani, O importantă rezervă este imobili­ rite privind asigurarea cărbunelui ale cărui prevederi le-am îndeplinit — Am dori să vă referiţi, în con­ 17,25 Din ţările i
şi, recent, la Bărbăteni, iar mina zată încă în unităţi, sectoare şi bri­ pentru cocs : înccpînd de la abataj, în luna august a.c. Astfel, între­ lodii populare ci
Vulcan, care în ultima perioadă li­ găzi ce nu-şi îndeplinesc ritmic sar­ de la sector şi pînă la preparaţia prinderea minieră Barza finalizează tinuare, la preocupările conducerii Nelu Udrea şi 2
vrează mai mult cărbune uzinelor cinile (le plan. Ne referim numai Ia Lupeni, care nu a intrat încă in rit­ cincinalul 1971—1975 cu o producţie centralei, ale colectivelor de mun­ 17,45 Teleobiectiv
cocsochimice, reuşeşte să se menţină cazul unor sectoare de la E.M. Lu­ mul cerut. Corespunzător acestor e- globală suplimentară de 108 milioa­ că pentru pregătirea producţiei a- pentru tineret ; 1
în' fruntea colectivelor exploatărilor peni, E.M. Bărbăteni, E.M. Uricani xigente cerinţe trebuie să-şi alinieze nului viitor. une de actualita
noastre miniere. care în trimestrul al treilea au în­ activitatea centrala, toate colectivele ne ici. din care numai în accsf an — La toate nivelurile se acţio­ Universitatea TV
Angajamentele luate de mineri, registrat restanţe de aproape 23 000 de muncă chemate să depună efor­ 24 milioane lei, iar întreprinderea tic ” Istoria ştiin
măsurile tehnico-organizatorice in tone cărbune cocsificabil. Conside­ turi deosebite pentru îndeplinirea rit­ minieră Hunedoara înscrie în acest nează susţinut în această direcţie, neşti. H. Coandi
sprijinul acestora luate la preparaţii răm că stă în putinţa noastră, a cen­ mică a marilor sarcini trasate de cincinal o producţie suplimentară pentru ca sarcinile din anul viitor lizaţiilor ; 19,20 i
au fost susţinute şi întregite cu o tralei cărbunelui, a organelor colec­ conducerea de partid şi de stat mi­ in valoare de peste 35 milioane — deosebit de mobilizatoare pentru Telejurnal ; 00
seamă de acţiun* politico-organiza­ tive de conducere din aceste exploa­ nerilor Văii Jiului. colectivele de muncă din cadrul cii spre comunis
torice. Aş aminti între acestea ana­ tări miniere ca, printr-un sprijin şi lei. La baza acestor succese au stat centralei — să fie îndeplinite în tacol de gală de
lizele comune efectuate (le organul ajutor concret, efectiv, sectoarelor de GKEORGHE FEIER mai mulţi factori. Principali con­ m °d exemplar. în subteran se in­ X-lea ai U.T.C. i
municipal de partid şi conducerea producţie şi brigăzilor, să recupe­ siderăm că sînt : mecanizarea in­ tensifică activitatea de pregătiri a U.A.S.C.R. ; 21
centralei cărbunelui, cu participarea răm minusul din anii anteriori ai secretar al Comitetului municipal tensă a lucrărilor miniere, atît în artistică TV. * S
tuturor factorilor de răspundere, in­ cincinalului. Petroşani al P.C.R. subteran cit şi la suprafaţă; perfec­ pentru asigurarea fronturilor de lu­ caţia etică a tine
cru din anul viitor; se va ampli­ atori. » Trăim i
fica acţiunea de valorificare a u- aprins. Microrccit
poeţi. • Tînăr ci
nor resurse secundare prin utiliza­ responsabilitate ;
rea unor instalaţii mobile de pre­ Williams ; 22,10 2
parare pe care le-am procurat în
acest an. în direcţia dezvoltării ba­ VINERI, 7
In întrecerea pentru extragerea dc cit zei de materii prime, de promovare 16.00 Teleşcoală
mai mult cărbune cocsificabil s-au eviden­ a unor noi rezerve de minereuri — limba germană ;
ţiat, în luna octombrie, o seamă de brigăzi pentru care fondurile alocate în unii sovietice ; 19.
de mineri din Valea Jiului, al căror nume 1976 cresc cu 40 la sută fată de Telejurnal ; 20,00
şi rezultate au fost mai puţin consemnate 1975 — se asigură documentaţiile * Cincinalul revo
pe panourile de onoare, în emisiunile sta­ necesare, se amplifică volumul lu­ fice. * Document
insecte. • Recicl;
ţiilor de radioamplificare, la gazetele de crărilor de cercetare. * Caleidoscop ; 20
perete sau în presă. La mina Uricani, spre Film artistic. De
exemplu, brigada minerului IOAN CIOI5A- — Cum se aefionează pentru Premieră pe ţarâ
NU a încheiat luna trecută cu o produc­ creşterea productivităţii muncii in SÎMBÂTĂ, I
ţie în plus de 338 tone de cărbune, iar exploatările miniere — coordonată 11.00 O viaţă p
la Bărbăteni, brigăzile minerilor GHEOR- majoră a economiei noastre în vii­ lae Coculescu ; 1
GHE ONOFREI, NICOLAE OPREA şi IOAN torul cincinal ? de copii ; 12,00 T
PÎNTECAN şi-au depăşit planul lunar cu — Şi în această privinţă s-au e- are) ; 13,40 Muzii
441, respectiv 188 şi 110 tone. La Lupeni, laborat programe concrete de mă­ România viitoruh
în cadrul sectorului I, s-au evidenţiat bri­ suri. Numai in acest an, producti­ de mîme ; 14,25
găzile conduse de DUMITRU TAMlRŞ, vitatea muncii a crescut cu 11 la citate,- ^ ”>5 i’ref
le sîiu *i preferi
ZOLTAN GOMBOŞ şi GHEORGIIE ANITA. sută faţă de sarcinile de plan, ur- Magazin sportiv,
mind să crească mai mult în anul
!n sectorul II al minei Lupeni, sector următor. Astfel, ţinind cont de campioni. * Fotbî
la — Benfica Lis
care ocupă un loc fruntaş pe exploatare, ponderea sporită a producţiei în ie peliculei. • Mc
brigada minerului ION POPESCU a reuşit subteran, la I.M. Hunedoara se va filme uitate * g
Harakiri • Seriali
acţiona pentru extinderea mecani­
să extragă în fiecare schimb, de fiecare zării lucrărilor miniere, abatajele Da vis ; 17,40 Club
E.M. Lupeni, sectorul II. Brigada condusă de Ion Popescu are o depăşire de plan de
om o jumătate tonă de cărbune cocsifi­ 500 kg cărbune pe post. In foto : o parte din schimbul condus de ştefan Cernenco din vor fi dotate cu un mare număr marginea docume
al X-lca al U.T.C
cabil peste plan cadrul acestei brigăzi fruntaşe. de maşini de încărcat şi perfora­ a X-a a U.A.S.C.:
toare, la Ghelar se va intensifica telor ; 18,35 Calei<
rambleiajul hidraulic. De asemenea, tistic ; 18,55 Iubi
(versuri) ; 19,20 ]
La I.M.C. Deva mai slut rezerve nevalorîficate se va intensifica activitatea de or­ Telejurnal ; 20,0
ganizare a producţiei şi a muncii,
* Castelul Bran
de intărire a ordinii şi disciplinei. ma : Pinguinul ;
20,50 Film serial
Inginerul Vasiie Beşleagă, şeful nemulţumiri din partea celor care — După cum se ştie, încheierea de ore * Săptăm
biroului programare-urmărire a solicită anumite produse. contractelor economice esle o con­ Întâlnirea de la
producţiei, cîntăreşte atent cifrele — Noi utilizăm instalaţiile, ma­ diţie de prim-ordin a pregătirii DUMINICĂ,
de bilanţ pe luna octombrie a.c. şinile, agregatele la parametri op­ producţiei anului viitor. Ce atenţie
Pare mulţumit. Se explică i timi— subliniază tovarăşul Nicolae acordă conducerea centralei acestei (progra
— A fost luna cea mai fructu­ —• Dar la capitolul „nerealizări"? trarea în funcţiune la termenul Devian, secretarul comitetului de probleme, atît privind producţia cit 8,30 Deschid
oasă clin acest an. Aduc şi un ar­ Concretizează tovarăşul Olimpiu prevăzut (septembrie a.c.) a sec­ partid pe întreprindere. Dovadă şi aprovizionarea tehnico-materia- 8,40 Cravatele r
gument fizic i realizarea peste Matei, inginerul şef al întreprin­ ţiei de beton celular autoclavizat că la majoritatea indicatorilor de lă ? al pentru copi
Viaţa satului ;
sarcinile de plan a mai mult de derii i din cauza nelivrării instalaţiei de plan şi a sortimentelor avem de­ — Producţia minieră esle con­ nu ştim despre
700 mc de prefabricate din beton, — Ar fi vorba despre vreo către întreprinderea ..Progresul" păşiri. Unele rezerve le mai avem tractată aproape în totalitate. în muzicii ; 12,30
într-o gamă bogată de sortimente i 130 000 bucăţi blocuri din beton şi Brăila. De asemenea, ne străduim la capitolul cheltuieli materiale. ceea ce priveşte aprovizionarea cu 13.00 Telex ; 13,
panouri mari, elemente de plan- cam 500 mc de stilpi pentru linii să îmbunătăţim cit mai mult ca­ Pornind de la faptul că la ' acest materiale, utilaje, piese de schimb, 16,50 Doftana -
şeu, tuburi prenio. cahle de tera­ electrice aeriene. Cauzele — deşi litatea producţiei. indicator nu ne încadram în li­ nu stăm, deocamdată, prea bine. Publicitate ; 17,
animaţie ; 18,40
cotă, cărămizi dialit, alte elemen­ nu le ignorăm — nu ne aparţin. Este evident, la I.M.C. Deva, u- mitele admise, noi am iniţiat, la Coordonatorii de balanţă ne-au vestiri din Păti
te prefabricafe din beton. Restanţele ia blocuri din beton se nitate economică cu o activitate nivelul comitetului de partid pe înaintat în bună măsură re­ Lumea copiilor
— Dar pe 10 luni carc-i situaţia datoresc lipsei de zgură expanda­ constant bună în ultimii ani, e- întreprindere, o acţiune prin care partiţiile, noi am transmis 19,30 Telejurnal
realizării planului ? tă şi calităţii necorespunzătoare a xistă preocupări susţinute pentru am evidenţiat posibilităţile de re­ comenzile către furnizori, ur- „Fantastica ave
— De asemenea — bună. La acesteia. Acum situaţia este rezol­ îndeplinirea şi depăşirea sarcini­ ducere a cheltuielilor materiale de mînd ca aceştia să ne expedieze 21,35 Tinereţea
producţia marfă am depăşit pre­ vată. Am înlocuit parţial zgura lor de plan. Dar, pe ici pe colo, producţie, trecînd imediat la ma­ contractele. Specialiştii din cadrul ore ; 22,10 Dum
vederile cu 10 milioane lei, iar^la expandată cu granulit şi planul colectivul se mai confruntă şi cu terializarea lor. Apoi am proce­ bal masculin)
(repriza a II-î
export am livrat în plus faţă de nu va suferi. Cit priveşte stilpii unele greutăţi şi neajunsuri pe dat Ia fel în toate cele opt orga­ centralei noastre trebuie să acţione­
plan mărfuri în valoare de circa •LEA, nu avem comenzi. Pentru e- care oamenii se străduiesc să le nizaţii de partid din întreprindere. ze mai intens în această privinţă, LUNI, 11
;
750 000 lei valută. La produse fi-, liminarea minusului, am luat mă­ rezolve oportun, eficient. Faptul Rezultatul ? O reducere a cheltu­ să conlucreze mai strins cu furni­ (progra
zice am realizat suplimentar 3000 sura fabricării altor elemente din ielilor materiale la 1 000 lei pro­ zorii pentru ca producţia anului 16,00 TcLeŞCOf.
mc prefabricate, între care se nu­ beton. că nu se pot onora integral şi cu ducţie cu 80 lei. în limba magi
mără 2 100 mc panouri mari, 3 000 promptitudine toate comenzile su­ La I.M.C. Deva mai sînt, deci, viitor să se desfăşoare în condiţii —anchetă. „E
— O problemă care ne preocu­
mp elemente de planşeu, 4 km pă in prezent în cea mai mare plimentare, izvorîte din necesităţi posibilităţi nevalorificate. Aici tre­ optime din prima lună, din pri­ dar în primul
tuburi premo, precum şi 440 000 stringente ale economiei naţionale, buie acţionat mai intens, mai ma zi. 19,25 1001 de se
20.00 Cel mai
cărămizi dialit şl 30 000 bucăţi măsură — adaugă tovarăşul Nico­ ferm, mai eficient. Interviu consemnat de Revista cconon
lae Jurca, directorul Fabricii de ori se onorează unele în defavoa­
cahle de teracotă. materiale izolatoare — este nein- rea altora, generează însă unele G. DUMITRU DUMITRU GHEONEA man , foileton
22,10 24 de ore