Page 6 - Drumul_socialismului_1975_11

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6087 © MARŢI, 4 NOIEMBRIE 1975

A LUAT SFÎRŞiT FESTIVALUL CULTURII Vătafii! căluşarilor din Boşorod

Tînărul din fotografie are 26 de tică a început însă cu mult timp
ani ţi la ora actuală este consi­ înainte, prin anul 1962, cind ele­
Şl EDUCAŢIEI SOCIALISTE „SARMIS 75" derat cel mai bun vătaf de că­ vul Nicolae Mălina devine vătaful
luşari din judeţul nostru. Apre­
echipei de căluşari a Şcolii ge­
cierea rezultă din bogata panoplie nerale din Boşorod. De aici înco­
Judeţul nostru — gazda unui tru şi contribuind la continua tori populari ai Şcolii generale de premii cu care Nicolae Măli­ lo, ani la rînd, prin muncă per­
amplu program de manifestări, înflorire a vieţii spirituale pe a- din Hăşdău, corul cadrelor di­ severentă, ţi-a ridicat necontenit
| Înmănuncheate sub titlul de ceste meleaguri. dactice din Deva. Spectacolul in­ măiestria, şi, împreună cu vaj­
„Luna culturii şi educaţiei socia­ Duminică, la Ilia, Gurasada, titulat „Columne de istorie ro­ nicii săi colegi de echipă, a ur­
liste", îşi marchează pregnant Burjuc, Dobra, Geoagiu, Brăniş- mânească" a confirmat din nou cat treptele ierarhiei căluşereştl
prezenţa pe arena culturii socia­ ca, Certej, Veţel, Sîntandrei, Baia larga adeziune a publicului la a- hunedorene pînă în vîrful pirami­
liste prin nobila strădanie de a de Criş, Ribiţa, ieri la Vălişoa- semenea manifestări artistice de dei. Condusă de talentatul ei vă­
oferi oamenilor muncii o oglin­ ra, Zam, în alte comune şi ora­ pilduitoare cuprindere tematică. taf, formaţia din Boşorod, după
dă a realităţilor acestor locuri, şe, lectori ai Cabinetului jude­ Desfăşurat în climatul de en­ ce a participat la toate ediţiile
întru satisfacerea cerinţelor tot ţean de partid au prezentat ex­ tuziasm şi angajare declan­ Festivalului căluşarului transilvă­
mai elevate. punerea „Cincinalul ştiinţei şi şate de Congresul al Xl-lea nean, obţine în ianuarie 1975, ma­
Şirul acestor manifestări s-a tehnicii, etapă hotărîtoâre în dru­ al Partidului Comunist Român, rele premiu, iar Nicolae Mălina
înscris, datorită conţinutului bo­ mul nostru spre comunism", ur­ festivalul „Sarmis ’75“ aprinde o titlul de cel mai bun vătaf de
gat al tematicilor abordate, ca mată de spectacole muzical-lite- nouă lumină, alături de atâtea căluşari. O lună mai tirziu, ace­
un real act de cultură, cu certe rare, de teatru politic, folclori­ altele, în care se reflectă multi­ eaşi echipă obţine din nou pre­
valenţe educative. Ceea ce au dat ce, prezentate de formaţiile ar­ lateral politica culturală pro­ miul cel mare la întrecerile din
prestanţă acestei a Vl-a ediţii tistice de amatori din localită­ movată de partid de-a lungul a- cadrul „Festivalului căluşarului ti-
au fost multitudinea şi varietatea ţile respective. nilor. Expresie a acestei deve­ mişan" !
de gen ale manifestărilor. „Sarmis La Deva, finalul festivalului a niri fundamental socialiste, luna Prezenţi la toate manifestările
*75“ s-a înscris pe linia educării constat dintr-un amplu montaj culturii şi educaţiei socialiste, artistice hunedorene, căluşarii din
tuturor cetăţenilor în spiritul literar-muzical-coregrafic oferit purtând firesc şi reprezentativ Boşorod, conduşi de Nicolae Mă­
ideologiei partidului nostru, prin de cîteva dintre cele mai cu­ numele ţinutului de întemeiere, a lina — dealtfel un muncitor apre­
activităţi de masă, cu puternic noscute formaţii artistice, pe sce­ constituit şi in acest an o ma­ ciat de tovarăşii săi de muncă
caracter formativ-educativ. Con­ na sălii „Arta" i grupul de reci­ nifestare de amplitudine, oferind de la Întreprinderea „Victoria“
ceput pe mari traiectorii organi­ tatori al liceului „Decebal", dan­ oamenilor muncii satisfacerea u- Călan — fac astăzi faimă comu­
zatorice, pe parcursul celor pa­ satorii, taraful şi solistele de mu­ nor dorinţe spirituale tot mai nei lor. Fără îndoială, la acest
tru săptămîni am asistat la nu­ zică populară M. Oprean şi R. bogate şi diverse. succes şi-a adus contribuţia ţi e-
meroase manifestări educative şi Tomotaş, de la Liceul pedagogic na a fost răsplătit de-a lungul chipa căluşarilor avindu-l „la cen­
artistice, străbătute toate de un din Deva, grupul vocal şi duba- anilor pentru strădania ţi talen­
cald omagiu adus partidului nos­ şii din Pojoga, talentaţii dansa­ C. DROZD tul său. tru“ pe neobositul vătaf, Nicolae
Drumul spre această cotă artis­ Mălina.

Valenţele formative

aSe pregătirii tehnice

Imperativul educaţiei prin mun­ în ce constau aceste comenzi ?
că a elevilor, intensa preocupare Cîrlige pentru boltă suspendată
de a lega cunoştinţele dobîndite (10 000 bucăţi), bobine de frînă
de practică de producţia reală T.K.T.,' containere pentru plăci
cunosc în învăţămîntul liceal hu- termoizolante (12 buc. în valoare
nedorean progrese vizibile. Prin- de 22 764 lei), bride pentru prin­
tr-o asemenea reaşezare a conţi­ derea tablei zincate la acoperirea
nutului învăţămîntului, la Liceul halelor de la O.S.M. II, suporţi
real-uman nr. 1 din Hunedoara se izolatori pentru liniile principale
asigură, azi, o legătură organică la halele D şi C. Repere — unele
între teorie şi crearea bunurilor destul de simple — dar de care
materiale oţelăria are nevoie. Le-a încredin­
— Concepem învăţămîntul prac­ ţat spre executare şcolii în care,
tic pe bază de plan de producţie, după cum mărturisesc dascălii,
a cărui realizare impune încadra­ oţelăria a avut „încredere de la
rea elevilor într-o anume discipli­ început, fapt ce i-a stimulat şi o-
Aspect de la spectacolul de Încheiere a festivalului „Sarmis ’75“, desfăşurat în sala „Arta" din Deva. nă. în atelierul de producţie apar
Foto : VIRGIL ONOIU bligat totodată. Dialogul perma­
şi răspunderi noi, care se verifică nent dintre şcoală şi întreprindere,
imediat. Faptul că elevul e pus să asigurarea cu materia primă nece­
vă. EJ La Petroşani, dr. Haralambie lucreze efectiv, să producă, îi' cre­ sară onorării comenzilor, sprijinul
Niculescu a conferenţiat despre ează şi satisfacţia muncii sale. calificat dat prin maiştri au re­
„Noua ordine economică a lumii în Satisfacţia despre care vorbeşte percusiuni pozitive în realiziuea
viziunea partidului şi statului nostru prof. Anatolie Ciolan, directorul ritmică a sarcinilor prevăzute în
— cadru de dezvoltare propice tu­ liceului, o încearcă, deopotrivă, şi
turor naţiunilor", m în sala de fes­ elevul, şi maistrul instructor, şi planul de producţie.
H5 Ultima sâptamiiui a loavaiu- fică aduce la premierele fil­ tivităţi a Liceului pedagogic din De­ întreprinderea patronatoare. Pen­ Elevii, organizaţi pe schimburi,
lui „Sarmis ’75“ a fost dedicată tea­ melor româneşti actori de frun­ va s-a putut viziona o interesantă tru că aici colaborarea şcoală- pe formaţii de lucru, cu responsa­
trului şi muzicii. Artişti amatori şi te ai ecranului. Strădania între­ expoziţie de... cărţi de vizită ale u- bilităţi au un plan zilnic, repar­
profesionişti din judeţul nostru şi prinderii, condusă de prof. Emerich nor personalităţi celebre, tn Liceele intreprindere se înscrie în coor­ tizat pe clase, în funcţie de vîrstă.
din alte judeţe au fost aplaudaţi pe Horovltz, merită aplauze la scenă minier şi de chimie industrială din donatele răspunderilor majore pe Prin rotaţie, fiecare elev trece
scenele caselor de ciutură, cluburi­ deschisă! k*i La recitalul poeţilor ţă­ Deva au organizat expoziţia „Practic, care conducerea partidului le-a prin toate operaţiile cerute de o
util, estetic", rs Pe scenele din Pe­
lor şi căminelor culturale, r» La rani şi rapsozilor populari a parti­ pus în faţa învăţămîntului şi a u-
Deva, Hunedoara şi în Valea Jiului, ar­ cipat şi Gheorghe Bică din judeţul troşani, Lupeni, Hunedoara şi Deva, nităţilor patronatoare o dată cu comandă — ne încredinţează
tiştii Teatrului Naţional din Bucu­ Constanţa. Moşul are 85 de ani dar Opera Română din Cluj-Napoca a orientarea fermă a instruirii ele­ maiştrii Sorin Scurtu şi Gheorghe
reşti — Ion Marinescu, Valeria Se- nu se lasă ! La aceeaşi manifestare, prezentat spectacolul de balet „Cop- Popescu, iar elevul Virgil Cîrlan
pelia" de Leo Delibes. bs Evenimente
ciu şi Ovidiu luliu Moldovan — au Miron Goleşie din Lăsău a cintat, în literare... inedite : scriitorul Radu vilor prin muncă şi pentru muncă. ne vorbeşte chiar de o „echipă de
fost chemaţi deseori la rampă şi li ordine, din' : taragot, gură, fluier, Liceul nr. 1 raportează de_ pe şoc" din rîndul şcolarilor, căreia î
s-au oferit flori din partea publicului cimpoi şi piaptăn. m Aflăm din lo­ Ciobanu a fost prezent în librării acum îndeplinirea şi depăşirea se încredinţează anumite comenzi
pentru arta lor interpretativă în calitatea Bunila că la căminul cul­ cu o primă carte destinată copiilor planului de producţie pentru în­ speciale, urgente. „Aici, în atelier
—
„Poveşti pentru trei seri", iar
„Valiza cu fluturi" de Iosif Naghiu. m tural, după activitatea brigăzii ştiin­ poetul Neculai Chirica cu o reuşită tregul an 1975 (care a fost destul
înainte sau după spectacolul cu ţifice, a urmat un spectacol al an­ traducere din cunoscutele balade ale de mobilizator ! 216 000 lei). Cum sau în mijlocul muncitorilor de la
„ Noapte albă" al Teatrului de stat samblului pionieresc, apoi un pro­ oţelărie, încercăm sentimentul unei.vj,*.
s,Valea Jiului", artiştii au purtat dia­ gram de filme documentare, apoi lui Franţois Villon. jji La „Tîrgul s-a reuşit ? „Simplu !“ răspunde anume discipline — cea conferită ‘
loguri interesante cu spectatorii, ej un mare bal. Anton Frăţilă, di­ meşterilor olari", cel mai virstnic directorul. „Datorită bunei conlu­ de munca productivă — care, sînt
Cenaclul „Flacăra" din Hunedoara a rectorul aşezămîntului, afirmă că a meşter, Vălean Borza, din Obîrşa, îşi crări cu unitatea patronatoare — convins, ne pregăteşte pentru via­
organizat a doua seară de „antologie fost o duminică reuşită şi apreciată expunea lucrările lingă raionul ce­ O.S.M. II, din combinatul hune-
orală de poezie contemporană ro­ de cetăţeni, ia Tot în luna octom­ lor mai tineri creatori — pionierii dorean — care ne lansează co­ ţă".
mânească". Invitatul serii a fost poe­ brie, cenaclul „Flacăra" din Hune­ deveni. Din această concurenţă n-au menzi şi pe care le onorăm canti­ în atelierele-scoală ale liceului
tul Nicolae Prclipceanu din C!uj-Na- doara s-a deplasat la Vălişoara. Unii avut de cîştigat decît cumpărătorii, tativ şl calitativ. Noi mergem, în nr. 1 elevii realizează de pe acum
poca. E3 De mai mulţi ani, în­ au citit versuri, grupul foile a cîn- repere prevăzute în planul de
treprinderea judeţeană cinematogra­ tat, publicul i-a aplaudat deopotri­ iubitori ai acestei arte. general, pe producţie". producţie al anului viitor. O notă
lăudabilă. Mai puţin lăudabil este
aspectul pe care-1 prezintă, la a-
D@va — trecut şi contemporaneitate ceastă oră, incinta atelierelor.
; Faptul că se află în reorganizare
e o scuză doar parţială. Asigura­
După cum se ştie, în cadrul numeroaselor manifestări ştiinţifi­ pocii dacice. în 1972, cu ocazia lu­ mestecată cu nisip şi pietricele. Deşi rea unor condiţii optime de mun­
ce prilejuite de luna culturii şi educaţiei socialiste, „Sarmis ’75“, crărilor de modernizare a străzii Pri­ nu au fost găsite vase întregi, pe că — inclusiv de ordin social — se
baza fragmentelor se pot stabili mai
vighetorii, au fost scoase ia iveală
s-a desfăşurat la Deva o sesiune de comunicări ştiinţifice cu tema fragmente ceramice caracteristice multe forcne : vase mari cu buza e- impun cu stringenţă.
„Deva — trecut şi contemporaneitate". Au participat cercetători din culturii Wietenberg (aşezare pe ma­ vazată, cu toarte late, ceşti sferice cu LUCIA I.ICIU
lul Tîrnavoi Mari lingă Sighişoara,
buza oblică şi toarta supraînălţată.
judeţul nostru precum şi din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Alba unde s-an găsit urme din perioada Tehnica decorării foloseşte motive ca­
Iulia. Incepînd cu acest număr vom prezenta în sinteză comunică­ bronzului) precum şi chirpici cu am­ racteristice acestei culturi : incizia
rile simpozionului. prente de' nuiele. Acest fapt a deter­ formată din linii şi Împunsături suc­ DECADA CULTURII Şl EDUCAŢIEI
minat un studiu mai amănunţit asu- cesive. Dintre motivele în relief se
pro zonei dealului cetăţii. Scopul ur­ întrebuinţează aplicarea unor bobiţe SOCIALISTE „ZARAND ’75“
Losirgi dealului cetătli Deva nea fazelor de locuire precum şi in­ d6 lut aplatizate, motiv cunoscut sub da Sîmbătă a început Ia Brad deca­
mărit a fost dc a aprecia succesiu­
numele de „boabe de linte".
culturii
oducaţiei
socialiste,
şi
tensitatea locuirii. Sondajul efectuat
In afară de materialul ceramic au
a dus la dezvelirea unui bordei de fost descoperite silexuri, greutăţi din „Zarand ’75“. Pînă în 10 noiembrie,
în toate comunele din zonă, in între­
formă circulară neregulată, pe vatra
comuna căruia, precum şi în stratul de ce­ piatră de formă tronconică sau cir­ prinderi şi instituţii vor avea loc ex­
culară, obiecte ce îşi găsesc certe a-
puneri, dczbntcri, mese rotunde, sim­
nuşă şi chirpici rezultat din prăbu­
şirea pereţilor, se aflau numeroase nalogil in descoperirile mai vechi pozioane, seri de experienţe ştiinţifi­
de pe dealul cetăţii cit şi în alte lo­
do
ce,
recitaluri
poezie
patriotică,'
fragmente ceramice, fusaioie, oase
Situat în valea de mijloc a Mure­ clară a conţinutului prezenţei umane calităţi din Transilvania. spectacole ale artiştilor amatori şl
şului, la întretăierea drumurilor care străvechi pe dealul şi in zona cetă­ de animale. Ceramica reprezentativă Descoperirile ne dau posibilitatea profesionişti ş.a. Duminică, 9 no­
unesc ţinutul Zarandului şi Crişul ţii. Mărturiile arheologice, numeroa­ este cea aparţinătoare culturii Wie­ de a demonstra că acest loc a cu­ iembrie a.c., la Brad se va desfăşura
Alb cu Ţara Haţegului, teritoriul De­ sele vestigii provenite în cea mai tenberg. arheologic rezultat din noscut o continuă locuire de-a lun­ parada portului popular, urmată de
Materialul
vei de astăzi şi împrejurimile sale mare parte de pe pantele şi terasele cercetările de pe dealul cetăţii apar­ gul unor lungi perioade istorice. un amplu spectacol folcloric în sala
au fost locuite din vremurile cele dealului cetăţii, în primul rînd cele Profilcle secţiunilor ne dan imagi­ cinematografului „Steaua roşie".
anal îndepărtate. ceramice, ilustrează desfăşurarea suc­ ţine şi altor culturi din perioada o- nea suprapunerii succesive a stratu­
Din orice parte te-ai apropia de cesivă a unor civilizaţii incepînd cu rinduiri comunei primitive. în ceea rilor de cultură din neolitic, epoca
ce priveşte cultura Turdaş — plasată
oraşul Deva te întîmpină de la mare epoca nouă a pietrei (neoliticul) — in perioada de mijioc a epocii neo­ bronzului şi epoca dacică. Grosimea
depărtare dealul împădurit pe cul­ culturile Turdaş, Coţofeni şl Wieten- liticului — aceasta este prezentă prin straturilor de cultură, varietatea ma­ POŞTA ELEVILOR
mea căruia se înalţă ruinele cetă­ berg (epoca bronzului) şi continuînd fragmente ceramice ornamentate în terialului ne demonstrează că avem
ţii, consemnată pentru prima dată cu urmele de existenţă dacică şi ro­ stilul specific culturii — împunsături de-a face nu cu urme disparate de Q Vasile Popa — Lupeni, EL
în hrisoavele de Ia jumătatea veacu­ mană. şi linii drepte, greutăţi pentru răz­ cultură ci, datorită condiţiilor favo­ Gheorghe — Haţeg. Informaţii îa
lui al xni-lea, sub sumele de CAS- Construirea, in 1941, a unui rezer­ boiul de ţesut ş.a. Cultura Coţofeni, rabile oferite de terasele dealului, cu
TRUM DEVAE. vor de apă pe prima terasă din par­ care se plasează din punct de vedere o locuire intensă şi de lungă durată. legătură cu Institutul de artă cine­
Prin poziţia sa, dealul cetăţii a fost tea sud-vestică a dealului, a deter­ cronologic în perioada de tranziţie matografică şi teatrală „I. L. Ca-
un loc mult căutat şi apreciat din minat descoporlrca unui deosebit de către epoca bronzului, este repre­ ADRIANA RUSU r. agi ale" Bucureşti am publicat în
timpurile străvechi. Materialul arhe­ interesant material arheologic, in zentată în primul rînd prin nume­ pagina a VlII-a a ziarului nostru
ologic bogat şl complex, recoltat in special ceramică specifică culturilor roase fragmente de vase, dintr-o cercetător la Muzeul judeţean nr. 6085, din 21 octombrie, a.c., la
decursul deceniilor oferă o Imagine Coţofeni—Wietenberg şi, mai ales, e- pastă în general bine preparată, a- Hunedoara—Deva rubrica „Poşta elevilor".