Page 1 - Drumul_socialismului_1975_12
P. 1
Proletari din toate tarile, unifl-vă!
ANUL XXVII
NR. 6091
MARTI,
2 DECEMBRIE
1975
8 PAGINI-50 BANI
-
;
- - ■ : - : ■ :
:
în ultima lună a anujui [forturi SUSţNNlte Al actualitatea politica
1?;
partea tuturor colectivelor pentru realizarea nii care_s-a încheiat îl constituie timp dorinţa lor de a contribui
Evenimentul central al săptămî-
din plin la făurirea unei lumi a
începută
în
joi,
vizita către tovarăşul NICOLAE păcii, colaborării, prieteniei şi
Iran,
de
integrală a sarcinilor pe anul 1975 CEAUŞESCU, preşedintele Republi dreptăţii.
Subliniind însemnătatea vizitei
cii Socialiste România, şi tovarăşa şi amploarea legăturilor dintre
şi a cincinalului înainte de termen ELENA CEAUŞESCU, vizită între cele două state, cu prilejul dineu
prinsă la invitaţia Maiestăţilor Lor
lui oferit la Palatul Niavaran, în
Imperiale Şaliinsahul MOIIAMMAD
REZA PAIILAVI ARYAMEIIR şi cinstea înalţilor oaspeţi români,
Şahinşahul Mohammad Reza Pah-
A rămas mai puţin cie o lună pînă la sfîrşitul tase Deva, I.F.E.T. Deva, unele exploatări miniere împărăteasa FARAII. lavi Aryamehr a arătat ;
anului, plnă la încheierea unui cincinal de o am din Valea Jiului, f.J.I.L. Deva precum şi altele. întreaga desfăşurare a vizitei, „Relaţiile reciproce de prietenie
plitudine nemaiîntâlnită pe scara devenirii naţiunii Este bine ştiut că o mare atenţie trebuie a- contactele bilaterale la cel mai şi cooperare între ţările noastre
noastre, pe harta edificării multilaterale a Româ cordată realizării planului sortimental. De aceea, înalt nivel, convorbirile oficiale, poartă, astfel, pecetea unui dina
niei socialiste. însufleţiţi de îndemnul secretaru este necesar ca organizaţiile de partid din uni sînt o continuare firească a bune mism care demonstrează, înainte
lui general al partidului, tovarăşul Nicolae tăţile economice cu nerealizări sortimentale să lor relaţii de înţelegere şi coope de toate, vederile noastre comune
I Ceauşescu, de a realiza cincinalul Înainte de ter acţioneze mai energic în mobilizarea colectivelor rare largă economică, tehnico-ştiin- privind, necesitatea universală a
men, ’ oamenii muncii hunedoreni — siderurgişti, la înlăturarea neajunsurilor, la îndeplinirea sar ţifică şi culturală statornicite între coexistenţei şi a unei colaborări
mineri, Constructori, energetfcieni, chirnişti, lucră cinilor de plan la toţi indicatorii, la toate produ România şi Iran în ultimii ani. constructive, bazată pe respectul
tori din industria locală — şi-au unit priceperea, sele. De asemenea, se impune ca organizaţiile de Noua vizită pe care şeful statului reciproc al independenţei, suvera
voinţa şi devotamentul revoluţionar, obţinînd _rea- partid orăşeneşti şi municipale, organele centra român a întreprins-o în Iran ri nităţii naţionale, dreptului popoa
lizări remarcabile. 35 de unităţi economice, între lelor industriale să sprijine mai mult aceste în relor, precum şi al apărării păcii
care 17 întreprinderi industriale, au raportat în treprinderi, să intervină cu ţoală hotărîrea la fac dică pe o treaptă superioară efor şi securităţii mondiale".
deplinirea integrală a prevederilor cincinalului, torii competenţi pentru a-şi onora obligaţiile. turile celor două ţări pe aceste
Snregistrînd mari cantităţi de produse peste sar Un impuls mai puternic trebuie imprimat şi coordonate, relevînd în acelaşi (Continuare în pag. a 2-a)
cinile de plan. Pe această agendă, de onoare mun activităţii de pe şantierele de construcţii, care
citorească se situează unităţi cu prestigiu în eco prezintă rămîneri în urmă atît în privinţa înca
nomia judeţului si a ţării, cum sînt : C.S. Hune drării în termenele de dare în funcţiune a obiec Şedinţa biroului Comitetului
doara, I.V. Călări, C.M. Deva, I.C.S. Hunedoara, tivelor, cît şi a pregătirilor pentru noul an, pen
T.C. Deva, I.M.M.R. Simeria, I.P.E.G. Devâ, I.U.M. tru cincinalul viitor. Ne referim, mai ales, la şan
Petroşani, I.R.E. Deva, I.C. Orăştie ele. tierele de extindere de la C.S. Hunedoara, I.U.M. judefean de partid
Şi în- alte unităţi economice din judeţ se acţio Petroşani, I.C. Orăştie, I.E.C. Deva, la şantierele
nează energic pentru ca încheierea anului şi cin de locuinţe din Hunedoara şi Valea Jiului. Sîmbătă, 29 noiembrie, at-c., a activităţii organizaţiilor de masă şi
cinalului să fie apropiată cît mai mult. Mai sînt avut loc şedinţa biroului Comite obşteşti ; stadiul de îndeplinire a
însă unele întreprinderi în care rezultatele nu se Eforturile trebuie amplificate fără întîrziere, Ia tului judeţean de partid. In ca planului de construcţii-montaj pe
ridică la posibilităţile colectivelor de muncă res toate nivelurile şi în privinţa realizării sarcinilor drul şedinţei au fost analizate : Şantierul Uzinei hidroelectrice Rin
pective, la înălţimea tradiţiilor lor de hărnicie şi la export, capitol la care, de asemenea, se înre modul în care se asigură aprovi Mare-Retezat şi măsurile ce se
dăruire de care au dat dovadă în repetate rîn- gistrează unele rămîneri în urmă. zionarea populaţiei cu produse ali
duri. Este vorba, îndeosebi, de nerealizări la unele Subliniem toate acestea, pentru ca judeţul nos mentare şi industriale ; stadiul în impun pentru intensificarea ritmu
sortimente, între care placaje din marmură şi_ dale tru, care s-a prezentat întotdeauna la sfîrşit de lui de execuţie şi pregătirea acti
vităţii pe 1976.
mozaicate, fire de vîscoză şi ţesături de mătase, an cu realizări de seamă, să nu facă excepţie de deplinirii principalelor sarcini re
buşteni şi lemn de celuloză, cărbune cocsificabil, la regulă nici în acest an, cînd încheiem un cin ieşite din hotărîrea Conferinţei ju în problemele examinate au fost
materiale plastice, prefabricate din beton. Aseme cinal cu profunde implicaţii pentru dezvoltarea deţene de partid în domeniul mun adoptate măsuri de îmbunătăţire în
1
nea restanţe le însumează unităţi ca „Marmura' cii organizatorice, al conducerii continuare a activităţii.
Simeria, I.F.A. „Viscoza" Lupeni, Ţesătoria de mă multilaterală a ţării noastre.
1 decembrie 1918 Mai sînt 20 de iile pînâ la încheierea ultimului an al cincinalului
Formarea statului naţional unitar—act Au realizat planul cincinal şi anual
istoric fundamental al poporului român 13 ÎNTREPRINDEREA chimi ale calităţii minereului extras şi gresul economic şi social al pa
ca ORĂŞTIE. în ziua de 25 no preparat. triei noastre.
iembrie, colectivul de muncă al H PREPARAŢIA CĂRBUNELUI tV
,,Unirea nu a fost rezultatul nici al unul I.C. Orăştie a raportat îndeplini PETRILA. îndeplinind prevederile fii FABRICA DE PRODUSE RE
tratat de pace, nu a fost voinţa unei puteri din rea prevederilor de plan din ac planului cincinal cu aproape o lu FRACTARE BARU A ÎNDEPLI
tualul cincinal. în această perioa nă şi jumătate mai devreme, co NIT PLANUL ANUAL. In ultima
afară ; unirea a fost rezultatul voinţei poporului dă, întreprinderea a asimilat 450 lectivul secţiei de preparare a zi a lunii noiembrie, colectivul de
român, dornic de libertate şi independenţă". de noi produse şi repere pentru cărbunelui de la Petrila a liotă- muncă al Fabricii de produse re
industria energetică, de autovehi rît ca pînă la finele anului să fractare Baru a îndeplinit, exact
NICOLAE CEAUŞESCU cule şi maşini-unelte, pentru in producă suplimentar mai mult de cu o lună de zile mai devreme,
dustria chimică şi alimentară, 30 000 tone de cărbune brichete. planul pc acest ultim an al cinci
sporind volumul producţiei de 2,1 nalului. Ia producţia marfă şi
La 1 decembrie 1918, pe cîmpul Alba Iulia au fost urma ori faţă de anul 1970. Pînă la De remarcat în rîndul realizărilor
lui Horea de la Alba Iulia, pes rea firească, rezultatul în sfîrşitul anului, colectivul chiniiş- bune obţinute, şi creşterea cu 3 globală, realizînd importante can
te o sută de mii de oameni, re- delungatei evoluţii şi al luptei tilor din Orăştie se angajează să la sulă faţă de indicele planificat tităţi suplimentare de produse.
prezentînd toate clasele şi cate poporului român. In decursul realizeze suplimentar o producţie a coeziunii brichetelor de cărbu Pînă la sfîrşitul anului, se va în
goriile sociale, veniţi din toate milenarei sale istorii şi a nenu în valoare de 45 milioane lei. ne. registra o producţie globală su
ţîrrjTOÎ'He Transilvaniei, din Ma măratelor împrejurări vitrege, Cu prilejul obţinerii acestor fru plimentară de 2,5 milioane lei si
ramureş, Banat şi Crişana, au a fărîmiţăril statale, factorii m ÎNTREPRINDEREA MINIE moase succese, au fots adresate tele o producţie marfă suplimentară
proclamat Unirea Transilvaniei de unitate s-au afirmat din ce RA HUNEDOARA. Mobilizîndu-şi grame C.C. al P.C.R., tovarăşului de 3 milioane lei. în perioada
cu România. In acea zi se îm în ce mai puternic. Unitatea de întreaga voinţă şi capacitate de NICOLAE CEAUŞESCU, în care scursă din acest an, productivita
plinea visul de veacuri al popo interese matdriale şi de aspira muncă, pentru înfăptuirea obiec colectivele de muncă îşi exprimă tea muncii a fost realizată în
rului român — formarea statului ţii, de obîrşie şi limbă, a dus tivului naţional — cincinalul îna hotărîrea unanimă de a munci procent de 108 la sută şi s-au ob
unitar român, semnîndu-se astfel de-a lungul vremii la dezvolta inte de termen —, colectivul I.M. mai mult şi mai bine pentru a ţinut beneficii suplimentare în
unul din cele mai legitime de rea conştiinţei unităţii de neam Hunedoara a atins acest obiectiv contribui cu noi realizări Ia pro valoare de 2,3 milioane lei.
crete ale istoriei, decret care a românilor, a apartenenţei la un în data de 28 noiembrie a.c. In
anunţa lumii întregi ferma vo singur şi acelaşi popor. această întreprindere au fost în
inţă a unui popor de a trăi unit Ia sfîrşitul secolului al XVI- registrate apreciabile creşteri ale (în pag. 4—5)
şi liber. lea şi începutul celui următor productivităţii muncii (numai în
Evenimentele memorabile des acest an a crescut cu 12 la sută),
făşurate acum 57 de ani in (Continuare în pag. a 3-a) precum şi sensibile îmbunătăţiri COCS MAI MULT Şl MAI BUN
DIN CĂRBUNE DE VALEA JIULUI
La Hunedoara s-a construit
fiii modern bazin de inot acoperii
Constructorii de la Şantierul nr. cea mai exigentă, şi hunedorenii
4 al I.C.S. Hunedoara au trăit ieri au acum o bijuterie de bazin de
im plăcut eveniment: au terminat înot. Cuvîntul „bijuterie“ — fo
şi predat beneficiarului — losit. ca metaforă în acest context
E.G.C.L. Hunedoara — bazinul de — nu este o exagerare. Oricine
înot acoperit, obiectiv social cu se va putea convinge, vizitind a-
mari implicaţii pentru recreerea ceastă frumoasă bază sportivă, a-
oamenilor muncii de aici. Inge runcindu-se in apa caldă'a celor
nioasă concepţie a arhitectei Ana două bazine.
Solomon, de la I.S.C.A.S. Bucu Dar iată şi citeva detalii teh
reşti, lucrarea a fost încredinţată nice : cela două bazine, unul de
spre execuţie lotului nr. 3 din 25 7H/I5 m, iar celălalt de 12,5
cadrul şantierului. Eforturile mun m/6 m (pentru copii) vor fi în
citorilor coordonaţi de maistrul permanentă pline cu apă, la tem
Dumitru Totorean, secretarul or peratura de 2S°C, care va fi îm
ganizaţiei de bază pe lot, s-au prospătată continuu, prin moder
amplificat cu fiecare lună, mai na instalaţie de filtrare cu care.
ales începînd din februarie a.c.,
pînă la finele lui noiembrie, cînd este dotat complexul sportiv. în
bazinul aştepta examenul comisiei tribune, în întregime mozaicate,
de recepfie. Ieri a fost trecută cu
succes şi această probă, ultima şi (Continuare în pag. a 7-a)
Microraionul 7 — unul din cele mai tinere cartiere ale municipiului Hunedoara.