Page 18 - Drumul_socialismului_1975_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI • h

SELECŢIUNI
Probitatea etici a unui detaşament muncitoresc Gazetele de perete in concurs 1 G,00 Radi
i marţ:
l ţii; 8,00 Si
1 La microfo
principal şi secretarul comitetului Expoziţie de caricaturi piu în care se va face o analiză ţ 9,00 Buletin
aşupra activităţii desfăşurate de t şi formaţii
de partid în'tr-o secţie de baza şi şi epigrame gazetele satirice în concursul ju­ 1 şi sate ; li
H La 16 noiembrie, Combinatul siderurgic Hunedoara a reali­ membru al biroului comitetului de deţean. al caricaturii şi epigramei l tul legii ; :
partid din combinat.
zat planul cincinal Ia producţia globală, la care se adaugă îndepli­ La clubul „Siderurgistul" din 112,05 Intîln
Altminteri, putea fi luat ca e- ) Iară şi ii
nirea anterioară a indicatorilor fizici la cocs, fontă şi oţel h Pînă xemplu oricare din vorbitori. Şi Hunedoara a fost deschisă o in­ 1 112.30 Ştiinţ
la sfîrşitu! anului se vor mai da peste planul cincinal 12Q 000 tone Arcadie Schwartz, secretarul comi­ teresantă expoziţie de caricaturi „Oglindea satului ' J ta slagărel
tetului de partid de la secţia I şi epigrame, selectate în cadrul ( 3 ; 15,00 C
cocs, 365 000 tone fontă, 630 000 tone oţel şi 300 000 tone laminate. furnale, şi Ioan Popa, de la sec­ concursului judeţean de gen, aflat Organul de presă al Comitetu­ /16,00 Radio
E3 Cheltuielile materiale au fost reduse în 10 luni cu 43,7 milioane ţia a Il-a furnale, şi Ioan Drago- în plină desfăşurare. Sînt expuse lui comunal de partid şi al Con­ ţ ria pămînt
tă, de la laminorul de 800. mm, şi caricaturi şi epigrame publicate siliului popular al comunei Geoa- l Colocvii c
lei, iar beneficiile suplimentare se ridică la 181 milioane lei. h In Ia gazetele de perete şi satirice giu, gazeta „Oglinda satului" des­
Zoltan Lucaci, şeful noului lami­ J Orele serii
acest din urmă interval, s-au realizat economii de 1 500 tone cărbune nor do sîrmă, şi Cornel Dehelea- din principalele unităţi economice făşoară o bogată activitate. Ulti­ l Ia Festival
şi semicocs, 7 350 tone cărămizi refractare, 3 777 tone cocs metalur­ nu, inginerul şef al uzinei nr. 3, şi din şcolile municipiului. Ţinta ma iniţiativă este apariţia în e- i zantema d
şi Costache Trotuş, directorul principală a genului satiric o diţii săptămînale. Fiecare ediţie ţ ’75 : 20,45
gic şi 3 700 tone metal. Ei Sarcinile de plan Ia export au fost depă­ combinatului, şi... formează indisciplina, sub multi­ conţine un articol . cuprlnzînd i dumneavoa
şite pe întregul cincinal cu 51,7 milioane lei valută. Mai mulţi vorbitori au judecat plele sale forme, lipsa de grijă, principalele sarcini ce revin or­ >tr-o oră ;
cu asprime faptul că starea disci­ faţă de avutul obştesc, precum ganizaţiilor de partid, de masă şi ( surîsului"
şi alte fenomene negative din
plinară nu este încă cea dorită, viaţa şi activitatea colectivelor. obşteşti, oamenilor muncii, în
in această idee au fost temeinic săptămîna ce urmează. Alături \ MIERCUi
comensurate şi judecate în conse­ Expoziţia este o veritabilă ates­ sînt prezentate alte articole pe l 5,00 Bule
Acestea sînt doar cîteva cifre pe sala unde se desfăşurau lucrările cinţă staţionările accidentale de tare a faptului că în municipiul teme din viaţa comunei iar la ' dioprogran
care în adunarea activului nu le-a adunării de activ doar atîta cit a agregate, maşini şi utilaje, risipa, Hunedoara există reale talente în •colţul satiric slnt ţintuite feno­ lSuir ui p
amintit decît darea de seamă. În­ vorbit tovarăşul Victor Petroescu, mînuirea satirei şi umorului. menele negative întîlnite în co­ l f°P, .Jjţloc
treaga adunare le cunoştea şi oa­ de pildă, şi-ar fi format, fără în­ nerespectarea normelor de secu­ Zilele acestea, are loc o con­ lectivele de muncă. Astfel, gazeta * Rapsozi: G
ritate şi protecţie a muncii, insu-
menii se bucură de ele ; în ele se doială o imagine în contradicţie ' ficienţele activităţii de cercetare, sfătuire a colectivelor gazetelor se dovedeşte un instrument util l Radu, Viei
află încorporate un imens efort cu realitatea. De ce ? Pentru că utilizarea încă slabă a timpului, de perete şi satirice din munici­ în munca politică. ’ dru Bidirc
de gîndire şi fizic, o colosală con­ tot ce a spus a fost un mănunchi \ socialiste.
centrare de fapt etic; comunist. de critică şi autocritică. Da, dar forţei de muncă şi capacităţilor e- / Polonă şi
Iar comuniştii nu se extaziază în xistente. j nume dra;
faţa propriilor fapte, ci le pun la Dovedindu-se nu numai deosebit i muzică po
temelia de pe care ridică la un de exigentă ci şi deosebit de luci­ Prezenţa Ia învăţămîntul politioo-IcSesSogic re cu mei
nivel şi mai înalt ştacheta, exi­ Adunări pentru dări dă, adunarea a apreciat pe bună \terpretul ţ
genţei, dorinţa de realizare’ supe­ dreptate că aşa cum rezultatele bune / ia zi ; 12,3
rioară, aşa cum o cer documen­ obţinute în cincinalul 1971—1975 şe de partid nu este facuftaîwăl 113.00 Radi
tele Congresului al Xl-lea, secre­ de seamă ale datoresc conducerii exigente a co­ i minut cu
tarul general al partidului, tova­ lectivului de siderurgişti de către ■ jurnal ; 16
răşul Nicolae Ceauşescu. activelor de partid organizaţia de partid, tot aşa stă La C.A.P. Boj (propagandist to­ Mai grav este că absentează mulţi. i ne ; 17,50
Considerînd că asemenea reali­ în puterea aceluiaşi colectiv de a varăşul Gheorghe Trifu), la învă- La această dezbatere nu s-au pre­ I serii ; 20,0
zări sînt fireşti pentru un colectiv înlătura hotărît lipsurile ce mai e- ţămîntul politico-ideologic de partid zentat Nicolae Socol, Maria Prip, l populară c
Erou al Muncii Socialiste, pentru xistă pentru a-şi ridica realizările s-a optat pentru cursul : „Infor­ Sofia Munteanu, Rodica Păcurar, / rin Iordac
capacitatea sa crescîndă, dar sim­ cum ? In cîteva minute a ridicat, în cincinalul viitor la cote şi mai mare privind problemele actuale Ioan Şerban. 1 Marcel To
ţind, în acelaşi timp, şi rezervele intr-un autentic spirit critic şi au­ înalte. Această idee a dominat ale politicii interne şi externe a Cu sublinierea că prezenţa este 1 România ;
potenţiale, adunarea de activ a tocritic, unele probleme de mare dezbaterea care a şi adoptat un partidului şi statului nostru". mai bună, în rest situaţia se pre­ I dresa dun
analizat activitatea comitetului de însemnătate : activitatea comisiilor program de lucru menit să garan­ De curînd s-a dezbătut tema a zintă la fel şi la C.A.P. Zlaştj. 1 zi într-o o
partid, pornind tocmai de la aces­ pe probleme ale comitetelor de teze înfăptuiri şi mai mari. Il-a î „Ce este societatea socialistă
te realităţi. Este un fel specific partid (acestea întrunesc comunişti multilateral dezvoltată ? Principa­ Este o îndatorire de 'mare însem­ \ JOI,
comunist de a concepe conţinutul cu prea multe sarcini, în timp ce lele direcţii stabilite de Congresul nătate a birourilor organizaţiilor ( 5,05 Satu
etic al exigenţei, anume — în chip mulţi alţi membri de partid rămîn CORNEL ARMEANU al Xl-lea al P.C.R. pentru făuri­ de partid din cele două unităţi de 'Iosul lui ;
dinamic, mereu cu un pas înaintea fără răspunderi), existenţa unei rea societăţii socialiste multilateral a se preocupa cu mai multă răs­ l dimineţii :
realizărilor, astfel incit aceasta să instabilităţi a cadrelor cu studii dezvoltate şi înaintare a României / 8,08 La m
menţină mereu vie preocuparea de superioare, precum şi faptul că nu se spre comunism". Cîteva observaţii pundere de buna desfăşurare a ) ferată !
perfecţionare şi să alunge mole- ştie cu exactitate cum va fi înlo­ critice î cursanţii nu-şi notează învăţămîntului politico-ideologic de 112.00 Bulei
şeala şi automulţumirea. cuit un însemnat număr de oa­ CABINET DE ŞTIINŢE nimic, nu. au caiete asupra lor. partid. ’ tilnire cu
De aici, de la acest stadiu şi cu meni de bază ai oţelăriei nr. 2, I interpretul
această intenţie declarată, au fost care vor ieşi la pensie intr-un vii­ SOCIALE i ţa la zi;
supuse combativităţii fenomenele tor nu prea îndepărtat. El spu­ ţ lor ; 13,00
negative. Şi aici, comuniştii au nea că lipseşte un studiu care să Organizaţia de partid şi condu­ i Meridian-c
ştiut să vadă înlăturarea ne­ dea o rezolvare certă asupra înlo­ cerea spitalului din Brad, au în­ Schimb de experienţă > nai ; 16,45
ajunsurilor drept o rezervă ce poa­ cuirii acestor oameni. fiinţat un cabinet de ştiinţe so­ \leta Andr
te fi valorificată în propulsarea L-am dat pe tovarăşul Petroes­ ciale. Aici are loc pregătirea lec­ / Alain Del
realizărilor. cu drept exemplu aici, pentru că torilor, propagandiştilor şi a 1 familipi ;
Dacă cineva, care nu cunoaşte el întruneşte bine trei ipostaze de­ cursanţilor care au la dispoziţie La cabinetul de ştiinţe sociale tate cîteva comunicări şi infor­ l marile an:
colectivul erou al Combinatului si­ finitorii pentru cadrul în care se un bogat material documentar. al comitetului de partid din ca­ mări asupra folosirii intensive şi serii ; 20,0
derurgic Hunedoara ar fi stat în desfăşura dezbaterea i este maistru (Alex. Jurca, corespondent). drul I.M.M.R. Simeria s-a desfă­ extensive a maşinilor- şi utilaje­ ( populară '
şurat zilele acestea un rodnic lor, precum şi asupra economiilor i Viorel Co:
schimb de experienţă pe tema e- de materie primă, materiale., com­ 120.30 Pano
ficienţei iniţiativei „Nici o maşi­ bustibil şi energie obţinute prin l Muzică pc
nă, nici un utilaj sub indicele de aplicarea altor iniţiative. Schim­ I tră ; 22,00
La construcţia blocurilor pentru nefamilişti utilizare planificat". Au participat bul de experienţă a pus în evi­
secretari de organizaţii de partid denţă cîteva direcţii concrete în l VINEF
şi U.T.C., responsabili de grupe care trebuie să se acţioneze în 1 5,00 Buh
( dioprogran
sindicale, şefi de secţii, maiştri,: viitor, dovedindu-şi astfel utilita­
Prea mite eforturi pentru găsirea motivelor neparticipării şefi de echipe etc. Au fost prezen­ tea. ţ melodia ţ
mărul pre
i tin de şti
1 „Ilaţcgana'
Indicaţia este precisă şi limpe­ losinţă cu mult înainte de ter­ strucţie un bloc pentru tinerii
de, a fost repetată în nenumăra­ men. nefamilişti, destinat celor ce lu­ irijor Voie
te rînduri i la construirea blocu­ Este firesc să ne întrebăm de crează la I.C.M. din localitate. Concurs de selecţie / Moldovei"
\ Gotescu ;
rilor pentru tinerii nefamilişti să ce nu se generalizează o aseme­ Termenul de dare în folosinţă — <12,05 Intîli
contribuie şi viitorii locatari. Or­ nea experienţă bună. Să luăm, sfîrşitul acestei luni. Va fi dat ? 1 iară si i
ganizaţiile U.T.C. să facă din de pildă, Orăştia. Luna aceasta Constructorul — I.C.S.H. — nu La Hunedoara a avut loc, re­ tare, pe primele locuri în acest (1? J0 Ştiin
construcţia acestor cămine ade­ un bloc de nefamilişti are ter­ dă garanţii, avînd greutăţi în a- cent, un concurs de selecţie a ce­ concurs s-au situat brigăzile ar­ /şlagărelor
vărate şantiere ale luncii pa­ menul scadent de dat în folosin­ sigurarea prefabricatelor etc. lor mai bune brigăzi artistice de tistice de la I.C.S.M. industrial, \iâ,00 Stud
triotice- tinereşti. Cu luni în ur­ ţa tinerilor de la întreprinderea — Tinerii cum participă în spri­ agitaţie din municipiu, în vederea C.T.C.—laboratoare din cadrul 1 jurnal : 1(
jinul constructorului ? fazei judeţene a concursului aces­ C.S.H., E.M. Ghelar, casa muni­
W» tui gen de formaţii de amatori. I carea folc
li tineretului — Nu am reuşit încă să per­ Pentru conţinutul programelor cipală de cultură şi şantierul IV J raneitate ;
1- - fectăm cu conducerea I.C.M. să prezentate şi nivelul de interpre­ al I.C.S.H. i lor şi al
dea oameni din timpul programu­
' uşoară ; 1!
IŞiL lui (!) să muncească la viitorul !Muzică pc
mă, la Hunedoara, am întîlnit o chimică. Are termenul, dar nu lor cămin. După program nu pot pe adresa
ei,_ tinerii. Unii sînt navetişti, au
experienţă bună în această di­ există garanţia că va fi dat. i O zi într-c
recţie. Comitetul U.T.C. din com­ — Cum participă tinerii la con­ probleme — ne spunea tovarăşul . • .^... . R <-• • .• Jpv-V. '
binat stabilise cu precizie, pe struirea blocului ? — am întrebat Mircea Furca, secretarul Comi­ actualitatea politica i SIMBAT
secţii şi sectoare, tinerii care lo­ pe tovarăşa Elena Brînduşa, se­ tetului orăşenesc Simeria al I 6,00 Radi
cuiau în condiţii necorespunză­ cretara Comitetului orăşenesc al U.T.C. Cînd vom perfecta treaba i 8,00 Suma
toare şi aveau nevoie de locuinţă. U.T.C. Orăştie. cu conducerea I.C.M., nu vor mai / microfon,
S-a stat de vorbă cu fiecare în — S-a organizat un şantier al fi probleme. Tinerii noştri vor, \ 10,30 Atla:
parte, punîndu-li-se în vedere că tineretului La acest bloc, şantier şi le place să muncească la vii­ i pe strune,
vor trebui să muncească la con­ pe care muncesc 3—5 tineri, du­ torul lor cămin... (Urmare din pag. 1} ticl, precum şi a ceea ce avem de linire cu m
struirea viitorului lor cămin, în pă orele de program — ne-a răs­ Fără îndoială, este lăudabil că făcut în viitor.. Aceasta ne. dă garan­ lterprctul
care vor locui. S-a ţinut o evi­ puns interlocutoarea. la construirea căminelor pentru înregistrat cu multă satisfacţie că ţia că, intr-adevăr, şi în perioada i ţa Ia zi ;
problemei
abordarea
următoare,
în
denţă a participării la muncă a — Nu-s create condiţii de că­ tineret, viitorii locatari, tinerii, In discuţiile de astăzi toţi vorbitorii naţionale vom merge pe un drum y lor ; 13,00
fiecăruia, şi în funcţie de aceas­ tre constructor pentru ca tinerii au prestat, în acest an, 13 550 au privit problemele naţionalităţilor just — acela al realizării deplinei l Radiodivei
tă participare s-a făcut şi repar­ noştri să poată munci la blocul ore muncă patriotică, a căror va­ germană şi maghiară In contextul unităţi Intre toţi cetăţenii patriei 1 Orele seri
tizarea pe camere şi etaje cind în care o să locuiască. Mai mult loare depăşeşte 67 000 lei. Dar preocupărilor generale ale făuririi noastre în lupta pentru realizarea ( adunate ; :
blocul a fost gata. Şl, prin hăr­ nu se lucră la acest bloc — a acesta este potenţialul-limită al socialismului, ale ridicării bunăstării obiectivelor fundamentale ale făuririi / 20,40 Muzi
nicia constructorilor, conjugată completat tovarăşul Cornel Sîn- tinerilor ? Nu se poate răspunde întregului nostru popor. Aceasta îmi socialismului şi comunismului în ) voastră ;
cu participarea masivă a tineri­ crăian, secretarul comitetului afirmativ la această întrebare. produce o deosebită bucurie, deoa­ România". ţ 0,03—6,00
Vineri, preşedintele Republicii So­
rece demonstrează cu putere creşte­
lor, viitori locatari, blocul, cu U.T.C. de la I.C. Orăştie... rea conştiinţei revoluţionare şi înţe­ cialiste România, tovarăşul NICOLAE
340 de locuri, a fost dat în fo­ Şi la Simeria se afiă în con­ GH. I. NEGREA legerea profundă a conţinutului mar- CEAUŞESCU, a primit delegaţia In­ l DUMINK
xist-leninist al întregii noastre poli- stitutului din Paris pentru proble­ ■' 7,00 Ra(
mele, unei noi ordini economice in­ y satului; ]
ternaţionale, condusă de dr. Arturo 1 femeilor;
Frondizi. Delegaţia a participat 1a llodia po;
MATERIALISM, orientare filo­ (v.) şl a produsului pentru so­ lucrările celei de-a doua pâr,ţi a y preferat ;
zofică fundamentală, dezvoltată cietate (v.). In structura p.n. se sesiunii cu tema : „Problemele unei <’ ietin met<
internaţionale.
noi
ordini
economice
In istoria filozofiei în opoziţie dicţidisşar politieo-eeoB.omle. cuprind : retribuţia muncii, con­ Modul în care este concepută noua y Unda ves'
cu idealismul. La problema fun­ tribuţiile pentru asigurările so­ ordine de către preşedintele Nicolae l club ; 20
damentală a filozofiei, problema ciale, beneficiile, impozitul pe Ceauşescu", organizată la Bucureşti I Estrada di
raportului dintre materie şi gîn­ dovezi în sprijinul m. Explicări m. de pînă atunci o constituia circulaţia mărfurilor şi alte ele­ de către Institutul din Paris şi Aca­
dire, răspunsul m. este, afirma­ materialiste ale lumii au fost caracterul lui contemplativ, ig­ mente ale plusprodusului (v). Ca demia de ştiinţe sociale şi politice / LUN]
din România. Primindu-i pe oaspeţi,
rea rolului primordial al mate­ date în filozofia Chinei, Indiei, norarea rolului activităţii prac­ indicator de plan în industria tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rostit j 5,00 Bu!
riei, recunoaşterea materialităţii şi Greciei antice, bazate pe ob­ tice de transformare a naturii republicană a R.S. România, o cuvîntare, evocînd însemnătatea iJurnal ag
lumii şi a unităţii ei materiale ţ servarea nemijlocită a naturii. şi societăţii. Omul însuşi era re­ calculul p.n. a fost introdus în acţiunii, politice şl ştiinţifice în direc­ ’ gramul di
spiritul, conştiinţa, constituie un 1974. Indicatorul p.n. oglindeşte ţia creării unei noi ordini economice ( presei ; 8,'
factor secund, derivat. Recunos- Orientarea materialistă a fost dus la o esenţă umană eternă, mai exact aportul propriu al fi­ internaţionale. 1 dia prefe
atemporală, ca „abstracţie ine­
continuată şi dezvoltată de filo­
cînd primordialitatea materiei, zofi ca Fr. Bacon, Th. Hobbes, rentă individului izolat". Forma ecărei unităţi la crearea venitu­ In cursul săptămînii tovarăşul j ştiri ; 10,3
m. admite şl posibilitatea cu­ tJ. Locke, B. Spinoza, de m. superioară, deplin ştiinţifică a lui naţional ţ el permite măsu­ NICOLAE CEAUŞESCU a primit mai 1 te. Emisii
mulţi oaspeţi care ne-au vizitat ţara,
noaşterii lumii materiale. M. francez al sec. al XVIII-lea. In m. o constituie materialismul rarea eficienţei economice a printre care : delegaţia Federaţiei 111,00 3ule
este confirmat şi validat de da­ sec. al XlX-lea, m. a fost dez­ dialectic şi istoric, muncii sociâle cheltuite, cointe­ Egiptene a Muncii ; pe tovarăşul ( vanpremii
tele ştiinţelor naturii şi sociale, resează colectivele de muncă în Santiago. Cardio, secretar general al i Buletin dc
iar progresul cunoaşterii ştiinţi­ voltat de L. Feuerbach. Limite­ PRODUCŢIE NETA. Produsul reducerea cheltuielilor materiale Partidului Comunist din Spania ; pe 1 zi ! 12,35
le m. premarxist sînt; caracte­
fice a lumii înseamnă în acelaşi rul mecanicist, caracterul meta­ nou creat, la nivelul unităţilor de producţie. în înlăturarea conducătorul delegaţiei guvernamen­ (13,00 De I
timp o îmbogăţire şi o dezvolta­ economice, centralelor, ramuri­ cheltuielilor neeconomicoase, fo­ tale gaboneze ; . ministrul apărării J jurnal. B
re a orientării materialiste. Şti­ fizic şi faptul că nu era extins lor şi ministerelor economice. losirea eficientă a fondurilor de naţionale al Republicii Elene ; pe y 17,05 Ra.
Hans Dietrich Genscher, vicecancelar
inţele contemporane ale naturii asupra vieţii sociale. K. Marx Ca indicator sintetic, reflectă producţie şi a potenţialului u- federal şl ministru de externe ai i Antena ti
au adus puternice argumente şl a relevat că o lipsă principală a mărimea produsului pentru sine man de care dispun. R.F. Germania ; pe tovarăşul Ferenc 7 serii ; 22,(
Havasi, vicepreşedinte al Consiliului
de Miniştri al R.P. Ungare.