Page 19 - Drumul_socialismului_1975_12

DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 6092 © MARŢI, 9 DECEMBRIE 1975
Pag: 3

In dezbatere publică-: PROIECTELE DE LESi Ui PRIVIRE LA CREŞTEREA Aprobarea planurilor

de dezvoltare
Şl AMELIORAREA ANIMALELOR Şl LA REGIMUL TĂIERII ACESTORA
eGonomloo-soclală şl a
Publicarea şi supunerea dezbaterii publice a proiectului Legii animalelor şi valorificarea produ­ de apreciat că în acest an s-aa
creşterii şi ameliorării animalelor şi a proiectului Legii privind re­ selor pe bază de contract, precum aplicat îngrăşăminte pe 110 ha în schiţelor de
gimul tăierii animalelor au fost primite cu viu interes de către lu­ şi la posibilităţile existente în fie­ comună şi că s-au efectuat lu­
crătorii din agricultura Judeţului nostru, de către toţi oamenii care gospodărie în privinţa spori­ crări de curăţire pe 1100 ha. Pro­ sistematizare ale unor
muncii. rii numărului de animale, ei au ducţia de iarbă şi fin n-u satisface
în legătură cu semnificaţia şi importanţa prevederilor proiectelor subliniat în mod deosebit grija ce însă necesarul unităţilor şi al gos­
de legi amintite, publicăm opinii ale unor cadre cu munci de răs­ trebuie acordată valorificării cît podăriilor populaţiei. De aceea, no! localităţi
pundere pe linia sporirii efectivelor şi producţiei animaliere, pre­ pentru cincinalul următor s-a pre­
cum şi ale unor crescători de animale. mai bine posibil a rezervelor de văzut să fie efectuate lucrări de Intre 1 şi 8 decembrie a.c., se­
sporire a producţiei de furaje, a- îmbunătăţire în complex pe 4 000 cretariatul Comitetului judeţean
CADRU FAVORABIL VALORIFICĂRII DEPLINE A meliorării suprafeţelor de păşuni ha, ceea ce va influenţa pozitiv de partid a continuat acţiunea de
şi fînaţuri naturale. Este un lucru şi rezultatele în sectorul zootehnic. examinare şi aprobare a planuri­
REZERVELOR DE DEZVOLTARE A ZOOTEHNIEI lor de dezvoltare economico-so-
VOM PUTEA OBŢINE REZULTATE SUPERIOARE cială şi a schiţelor de sistemati­
Aplicarea prevederilor proiectu­ Conducerea pe baze ştiinţifice a zare pentru cincinalul 1976—1980
lui Legii creşterii şi ameliorării a- procesului de reproducţie creează animale. Fireşte, o grijă deosebită ale unor noi localităţi din judeţ,
nimalelor asigură fructificarea to.t posibilitatea îmbunătăţirii raselor, îmbunătăţirea calitativă a efec­ acordăm îngrijirii tineretului fe­ în acest scop, secretariatul Comi­
mai deplină a rezervelor existen­ făcînd o selecţie riguroasă. Astfel, tivelor — aşa cum prevede proiec­ mei destinat reproducţiei, pentru tetului judeţean de partid s-a de­
tul Legii creşterii şi ameliorării
te pentru sporirea efectivelor şi a cu materialul seminal de la un animalelor — este un deziderat pe ca potenţialul productiv al măteii plasat în mai multe localităţi
producţiei animaliere, vine în reproducător pot fi însăminţate să fie cît mai ridicat. Iată de ce unde a examinat, împreună cu
sprijinul tuturor crescătorilor, sti- circa 30 000 vaci, în timp ce folo­ care ne vom strădui să-l trans­ punem accent pe lotizarea animale­ organele locale de partid şi de
punem neabătut în practică, cu-
mulîndu-le preocuparea pentru ri­ sirea lui la monta naturală asigu­ noscînd că din aceasta unitatea lor şi hrănirea lor diferenţiată, pe stat, cu cadre de conducere din
dicarea potenţialului productiv al ră doar obţinerea cîtorva sute de realizarea în condiţii cît mai bune
fiecărei specii şi categorii de ani­ produşi. noastră nu va avea decît de cîşti- a selecţiei. In acest sens este de a- unităţile economice de interes lo­
gat. In prezent, noi avem depăşit
cal şi republican, cu şefii insti­
male, ceea ce este în interesul u- Acţionînd în lumina cadrului efectivul anual de bovine cu 20 preciat efortul însemnat material tuţiilor din teritoriu şi specialişti
nităţilor agricole şi al gospodării­ tehnic, organizatoric şi juridic şi financiar pe care-1 face statul
lor populaţiei, precum şi al eco­ creat prin aplicarea proiectului de capete şi pe cel de ovine ou 220 pentru a ne sprijini în acţiunea din industrie, agricultură, învă-
capete, iar la lapte, depăşirea fon­
nomiei naţionale. lege, în cincinalul următor se vor dului de stat se ridică ia 8 pro­ de ameliorare. ţămînt, cultură, sănătate, comerţ,
O importanţă deosebită prezintă înregistra substanţiale creşteri la arhitectură şi sistematizare, pla­
cente. Din proprie experienţă am
prevederea înscrisă în proiect re­ efectivele de bovine, porcine, ovi­ constatat că un factor decisiv pen­ OLIVER MUSOLINI nificare şi organizarea teritoriu­
feritoare la ajutorul acordat gra­ ne şi păsări, atît în unităţile a- preşedinte, lui de la nivelul judeţului, posi­
tuit de stat cooperativelor agricole gricole, cît şi în gospodăriile popu­ tru reuşita acţiunii de ameliorare PETRU MĂRCONI bilităţile şi măsurile ce se impun
şi gospodăriilor populaţiei prin asi­ laţiei din judeţul nostru. este asigurarea unei furajări ra­ brigadier zootehnic a se lua pentru realizarea indica^
gurarea reproducătorilor de înaltă ţionale a tuturor categoriilor de la C.A.P. Batiz torilor planurilor economice în
valoare zootehnică, materialului Ing. PETRU RADU profil teritorial, a prevederilor
seminal pentru însămînţările arti­ director genera! adjunct la ÎN ABATOARE - CONDIŢII MAI BUNE schiţelor de sistematizare econo-
ficiale, cît şi tratamentul animale­ mico-socială a localităţilor în pe­
lor cu tulburări de reproducţie. Direcţia agricolă judeţeană DE SACRIFICARE rioada 1976—1980, amplasarea noi­
lor obiective industriale şl agro­
iN AJUTORUL GOSPODĂRIILOR POPULAŢIEI Proiectul legii privind regimul a locuitorilor comunei noastre, ne zootehnice şi de dezvoltare a ce­
tăierii animalelor conţine preve­ vom strădui să construim şi noi un lor existente în cincinalul viitor.
Alba Traian, Laurean Popa, San- nile comunale de montă, însămîn- deri importante referitoare la res­ abator, ţinind seama că anual se Secretariatul Comitetului jude­
fira Părăoan şi Laurean Alba sînt ţări artificiale gratuite la anima­ pectarea strictă a normelor de sacrifică un număr însemnat de ţean a aprobat planurile de dez­
cîţiva dintre crescătorii de anima­ le, asistenţă tehnică şi mijloace fi­ igienă şi sanitar-veterinare la sa­ animale de către gospodăriile voltare economico-socială în pro­
le fruntaşi din comuna Xlia. Har­ nanciare pentru îmbunătăţirea pa­ crificarea animalelor. în acest sens populaţiei. Aceasta este o măsură fil teritorial şi schiţele de sis­
nici şi pricepuţi gospodari, ei li­ jiştilor naturale, unele sortimente am reţinut prevederea din arti­ menită să asigure respectarea re­ tematizare ale comunelor Turdaş,
vrează an de an cantităţi însemna­ de furaje pentru animalele con­ colul 20, în care se arată că tăie­ gulilor de igienă şi a normelor
te de carne şi lapte la fondul tractate, acordarea de prime pen­ rea animalelor pentru consum pu­ tehnologice de tăiere, aplicarea lor Mărtineşti, Beriu, Orăşlioara da
de stat. tru junincile la întiia tătare, asis­ blic şi colectiv se face în abatoa­ fiind în interesul tuturor crescă­ Sus, Romos, Geoagiu, Balşa, Ra-
Spre exemplu, Traian Alba a a- tenţă tehnică şi credite pentru pro­ re. De asemenea, tăierea porcine­ torilor de animale şi al populaţiei poltu Mare, Băcia, Boşorod, Bre­
vut contractaţi în acest an 3 viţei curarea de animale crescătorii au lor, ovinelor şi caprinelor destina­ care consumă produsele. tea Română, Toteşti, Sarmizege-
şi 2 porci. El a încheiat contracte ţinut să-şi exprime mulţumirea şi te consumului familial se va face REMUS MICLEAN tusa, Rîu de Mori, Unirea,' Den-
şi pentru anul viitor. Apreciind satisfacţia pentru grija ce le este tot în abatoare sau secţii destina­ vicepreşedinte suş, Răchitova, Sălaşu de Sus,
sprijinul pe care-1 acordă statul purtată. te acestui scop, evident, în condi­ Pui, Baru şi ale oraşelor Orăştie,
gospodăriilor populaţiei prin asigu­ Făcînd referiri concrete la avan­ ţiile prestării de servicii cu plată. al Consiliului popular
rarea de reproducători la staţiu­ tajele ce li se oferă prin livrarea Răspunzînd unei dorinţe mai vechi comunal Vaţa de Jos Simeria, Călan şi Haţeg.
Soafă afenfia desfăşurării
. . . . . . • ' ' '
.
învăfămînfului agrozootehnic !
L: ■ . ■ -V X; ' ■ . .: '..-1 '&-.X -X ...
In zilele de marţi şi joi, din săp- HAŢEG. Am remarcat conştiincio­
tămîna trecută, s-au deschis cursurile zitatea medicului veterinar Valentin
invăţămîntului agrozootehnic de ma­ Sodor în pregătirea temei. Toţi în­
să şi s-au ţinut primele lecţii. Pre­ grijitorii de animale au fost pre-
zenţi în clteva unităţi agricole, re­ ■ zenţi la expunere şi au manifestat
S S 'i 5. >\* dactorii ziarului au consemnat unele interes pentru îmbogăţirea cunoştin­
MW MMM 1 aspecte semnificative din activitatea ţelor politice şi profesionale.
cercurilor. STREISACEL. Prima lecţie nu
TOTEŞTI. Cei 21 cursanţi ai cer­ s-a ţinut in ziua fixată. Inginerul
cului zootehnic, al cărui lector este şef, Emil Sav, a reprogramat-o, in
. U ' *'Jk medicul veterinar Mihail Kudeanu, mod inexplicabil, pentru ziua dc
II au audiat cu interes expunerea pri­ miercuri (!). Ne-a asigurat că situa­
mei lecţii. S-a insistat asupra măsu­
ţia nu se va mai repeta.
■ - 1 m rilor de îmbunătăţire a activităţii STREISÎN GEORGIU. La ora cind
sectorului zootehnic din unitate, s-au trebuia să se ţină cursul nu erau
evidenţiat sarcinile stabilite pentru prezenţi în unitate nici preşedintele
următorul cincinal. C.A.P., Aurelia lonaşcu, nici ingine­
BERIU. Inginerul Lidia Manolesc rul şef, loan Miheţ, lectorul cercu­
a prezentat pe înţelesul cursanţilor lui pentru cultura plantelor de cîmp.
de Ia cercurile pentru creşterea ani­ Deci nu s-a făcut nici un fel dc
malelor şi cultura plantelor obiecti­ mobilizare a cursanţilor. Pe ingine­
vele cu care sînt confruntaţi lucră­ rul şef l-am întilnit în Nădăştia dc
torii din agricultură, cu referiri con­ Jos. Ne-a „explicat" următoarele :
crete la unitatea lor, în perioada „Prima lecţie am ţinut-o în luna
187G—1980, in lumina documentelor e- noiembrie, odată cu şedinţa dc par­
laboratc de Congresul al Xl-lea al tid. Le-am vorbit cursanţilor despre
cultura cartofului" (7!).
partidului şi a sarcinilor desprinse
din cuvîntarea secretarului general
al partidului, tovarăşul Nicolae
m imagine — o porţiune a digului de apărare a municipiului Deva de apele Mureşului, Ceauşescu, la plenara comună din La 8.J.I.L. Seva
Foto : V. ONOIU luna iulie a.c.
la Deva, a fost terminat digul de pe Mureş Diversificare
si
Am anunţat Ia timpul potrivit
că I.J.I.L. Deva şi-a Îndeplinit
planul cincinal (în 7 iunie a.c.),
preconizînd să realizeze, pină la
S-a afirmai cu pregnanţă puterea milioane Ici peste prevederile în­
finele anului, o producţie dc 443
tregului cincinal. HotărSrea devi­
ne deja faptă împlinită. Numai
de la începutul acestui an a fost
a organizaţiilor de partid mentară de peste 23 milioane
producţie
supli­
o
înregistrată
lei, din care 3,G milioane lei le
însumează depăşirile la produc­
ţia destinată fondului pieţei. Iar
din această producţie, numai
De cîluva vreme, populaţia De­ municipal de partid, ne vorbeşte mei din invăţămînt, din coopera­ muncă patriotică la dig par­ mobila însumează 2,G milioane
vei trăieşte sentimentul deplinei despre această acţiune, finalizată tivele meşteşugăreşti, din reţeaua curgeau zilnic pe jos cîte 10-14 km lei.
După cum nc-a informat tova­
convingeri că apele Mureşului, ca­ cu succes : de poştă şi telecomunicaţii, din dus şi intors. Şi nimeni nu a ce­ răşul ing. Petru Prodan, directo­
re în două rînduri s-au năpustit — Aş putea să spun că în a- comerţ, de la fabrica de mătase rut maşină pentru că se ştia că
asupra oraşului, nu se vor mai ceastă mare acţiune s-a verificat au făcut dovada că la lucru băr­ maşinile sînt de mai mare tre­ rul I.J.I.L. a Deva, preocuparea
principală
colectivului
între­
revărsa în condiţii de inundaţii. încă o dată, cu rezultate bune, bătesc ştiu să lucreze ca bărba­ buinţă în alte scopuri. prinderii a fost orientată în acest
Chiar în timpul celor mai mari excelenta capacitate a organizaţii­ ţii, cot la cot cu ei. Au fost zile Aşa s-a amenajat digul pentru an spre diversificarea şi îmbună­
viituri ele îşi vor măcina nepu­ lor de partid de a mobiliza ma­ in care oameni ca maistrul Petru apărare Devei de eventuale inun­ tăţirea calităţii producţiei, spre
tinţa intre maluri, partea dinspre sele la acţiune. S-a întărit senti­ Ormindean, buldozeriştii Petru daţii. Trei sute de mii de ore de asigurarea unei eficiente mai
oraş, cea mai afectată de inun­ mentul răspunderii faţă de ceea Iuga, Ion Tecşa, Alexandru Răriş, muncă patriotică, la cît s-a apre­ ridicate a întregii activităţi. Dc
Ia începutul anului şi pină în
daţii, fiind flancată pe o lungime ce este al nostru pentru tot­ Ion şi Emil Munteanu, Ştefan ciat munca după orele de pro­ prezent au fost asimilate 75 de
de 10 km de un dig trainic, ame­ deauna. Corcemnici, Alexandru Ceacani, gram înglobată în această lucra­ produse noi, cu trei mai mult
najat intr-un timp record de S-au incorporat în această lu­ Petru Cioară, Ion Irimie, Victor re, reprezintă contribuţia în dă­ decît erau înscrise iniţial în sar­
populaţia municipiului, organizată crare adevărate dovezi de dărui­ Cojoc, mecanicii de întreţinere ruire omenească la rezolvarea u- cinile de plan.
şi condusă la acţiune de către re pentru oraş. Printr-o minuţi­ Aurel Boşneag şi Petru Vlădoni nor treburi comune ale cetăţeni­ In prezent, colectivul I.J.I.L.
organizaţiile de partid. oasă organizare, au participat la au luat masa la adăpostul utila­ lor oraşului. Deva acţionează energic pentru
Indicaţiile date în cursul vizi­ lucrările de la dig, după orele de jelor, în cîmp, pentru a nu se pregătirea producţiei anului vii­
Aşa s-a amenajat digul despre
tei în judeţul nostru de către se­ program, colective de muncitori, întrerupe prea mult munca. S-a care secretarul general al parti­ tor, care este sensibil sporită fa­
cretarul general al partidului, to­ ingineri, tehnicieni, cadre didac­ făcut un apel călduros la conştiin­ ţă de acest an. Pină acum a
fost contractată în întregime, cu
varăşul Nicolae Ceauşescu, in iu­ tice şi elevi, funcţionari din între­ ţa acestor oameni, şi ei au lucrat dului spunea în iulie să fie ter­ B.J.A.T.M. Deva, baza tehnico-
lie a.c., cu privire la apărarea o- prinderile şi instituţiile munici­ uneori cîte 14 ore pe zi. Colec­ minat pînă in noiembrie. Si a fost materială, s-au încheiat proto­
raşului de inundaţii s-au transfor­ piului, detaşamente de pensionari tive de la I.P.E.G., I.J.G.C.L., făcut. Azi e o certitudine. O cer­ coalele de colaborare cu un ma­
mat întocmai şi la timp în fapt şi gospodine, pionieri. In zilele I.M.C., I.R.E. Deva, I.C.V.A., titudine că oraşul va fi apărat re număr dc întreprinderi repu­
împlinit. Nu s-a încheiat însă amenajării digului, muncitori de B.J.A.T.M., T.C.H., C.F.R., institu­ de inundaţii, că oamenii lui ştiu blicane — colaborare cave va
creşte în anul viitor cu 12 la su­
doar o simplă lucrare de îndi­ la mina Deva veneau din schimb ţiile juridice şi-au pus o parte din să se mobilizeze, sub conducerea tă faţă de acest an, se depun
guire, chiar dacă proporţiile ei direct la dig şi lucrau cîte 3—4 timp şi capacitate de efort in a- organizaţiilor de partid, la înfăp­ eforturi pentru încheierea con­
sint impresionante. S-a realizat ore la fel de proaspeţi şi cu tra­ ceastă acţiune de mare însemnă­ tuirea de lucruri mari. tractelor şi la producţia pentru
ceva mai mult. Tovarăşul Gheor- gere de inimă ca la intrarea în tate pentru oraş. Au fost zile cind export, care prezintă la această
ghe Matei, secretar al comitetului schimb. Au fost zile în care fe­ cei ce veneau să presteze ore de ION CIOCLEI dată un procent de 80 la sută.