Page 20 - Drumul_socialismului_1975_12

\Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI 0 NF

EXAMENUL ABNEGAŢIEI Şl CAPACITĂŢII CREATOARE A MINERILOR Şl
La lucrările de extindere a Întreprinderi! chimice Praştii
SIDERURGIŞTILOR HUNEDORENI
Conducerea, organizarea şi mobilizarea co!

constructori nu se pot asigura prin „cores

Acţiune de presă comună a ziarelor „Drumul socialismului" Deva şi Pe şantierul de extindere a capa­ nu au materiale şi mecanisme cu planul pe Ii
cităţii întreprinderii chimice Orăştie care să lucreze. inginerul A
se petrec lucruri şi aspecte care sînt Ce face conducerea? la dînsul".
„Steagul roşu" Petroşani In contradicţie flagrantă, strigătoare, Şeful şantierului, inginerul Au- Lăsăm coi
cu eforturile cu totul deosebite ce se gustin Marian, stă toată săptămîna şantiere cl
. depun, mai ales în această lună la Cluj (unde şantierul are de ase­ T.C.M.R.I.C.
scadentă a anului şi cincinalului, menea lucrări), ţine legătura „ope­
Obiectivele studiilor şi cercetărilor: pentru ca planul de investiţii să fie rativă" cu platforma de la I.C. O- dedesubturi!!
pe platform;
realizat integral, ca termenele de răştie prin interminabile telefoane şi ginerul Alar
punere în funcţiune să se respecte. se deplasează, zice-se, duminica, 2—3
menilor de
„Radiografia" activităţii o începem ore şi la Orăştie. ce efectivul
tune brut capacitate de producţie de 1000 tone — ne spune beneficiarul. O zi dă aproape că
cu stadiile fizice.
—
Şeful de şantier n-a participat,
La hala pentru oxizi de fier, cu o în ultimul timp, la nici o operativă canizare-. cs
şi termen de punere în funcţiune 31 pe la şantier şi cincisprezece nu-1 Luc' ie !
decembrie a.c., sînt executate circa mai vedem... ţii îunfprin
grav afectat
erurqiei un sfert din lucrări. Hala matriţeriei — în ultima lună nu m-am în- ţial constriu
ar fi dat u
se „conturează" pe teren doar prin tîlnit cu dînsul — arată şi ingine­
prezenţa slîlpilor şi a citorva grinzi. rul Valentin Romoşan, şef de lot.
Şi termenul este 30 ianuarie 197G. — Inginerul Marian are mandat de autocritică r
Hala monobloc pentru mase plastice la Grupul de şantiere Tîrgu Mureş întîrziere a
AZI NE VORBESC SPECIALIŞTI DE LA CENTRALA CĂRBUNELUI PETROŞANI se tot închide de cîteva luni şi nu pentru eonstrucţii-monlaje şi repa­ n.n.;. Echipi
există garanţie fermă că se va raţii în industria chimică şi din par­ şinile d« in
închide în acest an (beneficiarul are tea trustului să stea mai mult la săpat fuîvdaţ
surse de căldură pe care le poate Cluj, unde avem valori mai mari de Ii.şti. Benefic
Ins. CONSTANTIN DOBIiESCU, ponderea tăierii mecanice în aba­ raţia Coroieşti la spălarea cărbu­ racorda imediat). Căminul de nefa- executat (cu circa o treime — n.n.) acest cămin
şeful servicului tehnic din Centra­ taje va creşte la aproape 60 la nelui din Valea Jiului pentru uti­ milişti cu 213 locuri se găseşte din decît aici la Orăştie — spun tova­ dispoziţia şa
la cărbunelui Petroşani : sută din totalul producţiei extrase). lizarea lui în metalurgie. Există, septembrie tot la fundaţie şi peste răşii de la grup şi trust, detaşaţi Ic are şi fac
— Din documentele celui de-al Prin I.C.P.M.C. s-a elaborat, de de asemenea, preocupări şi în le­ cîteva zile ar fi trebuit să găzdu­ acum, în ceasul al XH-Iea, să impul­ nicc pentru
XI-lea Congres al P.C.R. se des­ asemenea, în prima fază, un studiu gătură cu găsirea unor tehnologii iască oameni. Un singur obiectiv sioneze cît de cît activitatea pe a- riale a căro
competenţa
prinde sarcina ca ponderea căr­ prin care se stabilesc amplasa­ mai eficiente de spălare a cărbu­ executat de şantier — lucrările de cest şantier „cenuşăreasă" al Minis­
protecţie a muncii — este în devans terului Industriei Chimice.
Dar lucrur
bunelui din ţară la fabricarea coc­ mentele instalaţiilor de preparare nelui mărunt. cu circa 1,2 milioane lei. — Lucrurile se cunosc şi la minis­ aşa, pentru
sului metalurgic să ajungă, pînă din Valea Jiului la nivelul sarci­ In eforturile pentru materializa­ Cum „mişcă" mecanizarea ? ter, pentru că informăm zilnic de­ profilată pe
la sfîrşitul viitorului cincinal, ia 50 nilor de producţie din cincinal şi rea noilor sarcini şi orientări date Luni, 1 decembrie, din 9 autove­ spre aceasta — precizează benefi­ planul ei de
la sută din cărbunele cocsificabil în perspectivă, precum şi tehnolo­ de conducerea partidului, personal hicule din dotarea şantierului, numai ciarul. ca forurile l
necesar siderurgiei româneşti. Pen­ giile impuse de noile cerinţe. de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, unul a fost pus „pe picioare", marţi Un şantier nu poate fi condus prin decidă cine .
tru realizarea acestei sarcini, s-a Ing. uniA MIIIAILESCU, cer­ referitor la utilizarea superioară a — tot unul, miercuri — trei, joi — „corespondenţă" şi telefoane sau prin ducerea şi
vizite de duminica, zi în care nu producţiei şi
prevăzut ca, la nivelul anului 1980, cetător ştiinţific principal, şefa la­ cărbunelui de Valea Jiului, a crescut se spera că cinci... Buldozerul a stat, ai cu cine sta de vorbă, cînd nu poţi au ajuns în
întreaga producţie de cărbune brut boratorului de cercetări tehnologi­ continuu nivelul de creativitate al macaraua la fel. să vezi cum lucrează practic oame­ iîicit este n
din Valea Jiului să fie preparată, ce de preparare al I.C.P.M.C. Pe­ cercetătorilor noştri. Este suficient Ce fac oamenii? nii. Nu poate fi suplinită această al trustului î
pentru a se asigura sectorului si­ troşani : să amintim că asemenea tehnolo­ Puţini cît sînt (o sută de munci­ conducere nemijlocită atît timp cît duce.'e şi do
derurgic 5,1 miloane tone de căr­ — Preocuparea pentru creşterea gii moderne de preparare cum sînt tori în loc de 300—350 cît ar fi ne­ cadrele tehnice de pe şantier nu au nu slâsească
bune spălat. capacităţilor de preparare vizează cele de la Lupeni, se elaborează voie) mai mult stau pe lingă foc mandatul pentru a lua decizii în si­ asigurarea dc
în scopul corelării capacităţilor două obiective principale : Pe deo­ pentru prima dală în ţara noastră; pentru că e frig (nefiind închise tuaţii care trebuie rezolvate in
spaţiile unde lucrează) sau pentru mod operativ şi autoritar. Alai mult,
de extracţie şi tehnologiilor de parte, urmărim cu insistenţă îm­ în trecut, ele erau rezolvate ex­ că nu-1 întreabă nimeni ce fac ori oamenii de pe şantier nu cunosc
preparare a cărbunelui din Valea bunătăţirea funcţionării instalaţii­ clusiv pe seama importului. Şi
•Jiului, cu noile sarcini, s-au iniţiat lor tehnologice de la preparaţia rezultatele obţinute la preparaţia
studii şi cercetări pentru găsirea Lupeni. care trebuie să conducă Lupeni — ale cărei instalaţii au
soluţiilor de asigurare a cărbune­ la creşterea recuperărilor la pa­ fost concepute şi realizate în ţară
lui spălat pentru siderurgie. Ast­ rametrii proiectaţi. Aici va fi pusă — sînt bune, ceea ce se reflectă
fel, conform planului de cerceta­ în funcţiune şi o nouă instalaţie în atingerea parametrilor la uti­
re ştiinţifică al centralei, Institu­ de flotaţie, care constituie a doua lajele principale chiar din primele
tul de cercetări şi proiectări mi­ etapă de modernizare a acestui o- luni.
niere pentru cărbune Petroşani biectiv. Pe de altă parte, în preo­ Colectivul nostru de cercetători IO©
studiază posibilităţile de exploata­ cuparea noastră, a cercetătorilor, în domeniul preparării are în con­
re a rezervelor de cărbune din pi- stă elaborarea unui studiu tehnico- tinuare de lucrat nu numai pentru Realizarea sarcinilor de plan în fie­ dicat de cazuri de îmbolnăvire şi scădere, ceec
licrii existenţi. Rezultatele cerce­ economic pentru modernizarea şi perfecţionarea instalaţiilor prevă­ care fermă zootehnică este nemijlocit sacrificare a animalelor din cauza nifeslă lipsur
tărilor efectuate constituie, de e- construirea altor instalaţii de pre­ zute în Valea Jiului, ci şi pentru condiţionată de modul cum se res­ corpurilor străine (a sîrmelor înghi­ In decada ;
xempiu, baza după care s-a ela­ parare, cu flux tehnologic adec­ valorificarea cărbunelui cocsifica­ pectă programul de lucru pe timpul ţite în timpul verii pe păşune). Sînt a.c., un colc<
perioadei de stabulaţie, de preocu­
borat şi se va definitiva studiul vat, la Petrila şi Livezeni, precum bil din Banat. parea preşedinţilor dc C.A.P., a bri­ grajduri în care vacile n-au mai fost colă judeţeni
ţesălate de nu se ştie cînd, la li­
C.A.P. din (
tehnieo-economic pentru exploata­ şi adaptarea fluxului de la prepa- C. MAGDALIN gadierilor, inginerilor şefi, şefilor de nele adăposturi gunoiul aproape a pregătit iern;
rea. începînd din 1973, a rezervei ferme şi îngrijitorilor pentru a asi­ blocat uşile, nu se respectă în tota­ ţările au fost
de cărbune din pilierul Est-Lupeni, gura condiţii cit mai bune de adă- litate indicaţia de a administra fu­ unic de cor
ceea ce va permite o creştere sub­ postire, lirănire şi îngrijire a anima­ rajele grosiere numai în stare to­ C.A.P. nu s-
stanţială a producţiei acestei mine. Panoul hărniciei lelor. Urmărind modul cum sînt sa­ cată. entă măsură
Prezenţa Ia programul de activi­
tisfăcute aceste deziderate în unele
O bună parte din sporul produc­ cooperative agricole din raza Consi­ tate al fermei a cooperatorilor din semnalate. A
unităţile
am
ţiei de cărbune la minele din ba­ Colectivul de muncă al Secţiei de preparare a cărbunelui Lupeni liului intercooperatist Orăştie, se con­ consiliul de conducere este necores­ C.A.P. Dinei
zin se prevede a se obţine pe sea­ depune eforturi^ stăruitoare pentru bunul mers al activităţii, pentru stată o serie de neajunsuri care se punzătoare şi la C.A.P. Căstău. Bri­ Dineu Alic, ş
ma creşterii productivităţii mun­ onorarea ritmică şi în condiţii de calitate ridicată a sarcinilor con­ impun să fie grabnic înlăturate. gadiera Elena Damian s-a grăbit şi sistă neajuns
împreună cu primarul comunei Be-
cii. care se va realiza, în principal, tractuale faţă de Uzina cocsochimică de la Hunedoara. Printr-o mun­ riu, losif Nistorescu, am fost la adă­ ea să plece mai devreme din sector. podari rea şi
prin mecanizarea intensă a proce­ că susţinută, responsabilă, preparatorii din Lupeni au depăşit mo­ posturile de animale ale C.A.P. Seara Noroc că îngrijitorul Valeriu Pop a lotizarea anii
fost conştiincios şi nu plecase din
sului Se extracţie şi modernizarea mentele de debut, de început anevoios al celor două linii de prepa­ nu am întîlnit pe nimeni din con­ grajd pînă ce nu a ştiut că toate adăposturilor
Valorificare
tehnologiilor de lucru aplicate. rare. Aşa. se face că realizările sînt tot mai bune de la o zi la alta. ducerea C.A.P. la programul de grajd. lucrurile sînt bine rînduite. El îşi Iui productiv
Realizarea programului de mecani­ Astfel, în Juna noiembrie, preparaţia din Lupeni a reuşit să preia Nu era prezent nici şeful fermei, arăta nemulţumirea pentru faptul că necesită cu
zare a minelor constituie una din fără stagnări şi să înnobileze integral producţia de cărbune de la ing. Nicolae Fistic. Unii îngrijitori au instalaţia de apă nu funcţionează consulilor po
preocupările de prim ordin alo cele trei mine : Lupeni, Uricani şi Bărbăteni, livrînd la timp canti­ venit cu întîrziere Ia grajduri. Ra­ cum trebuie, iar la construcţia graj­ ducerilor C.A
dului nou s-au făcut o serie de gre­
ţiile şi programul zilnic de lucru
conducerii Centralei cărbunelui tăţile necesare de cărbune spălat către cocsarii din Hunedoara. De sînt afişate, dar nu se respectă. Din şeli, ajungind ca urina să se scurgă te o susţini
Petroşani în acest sens. In 1976, asemenea, ne informează inginerul Tudor Geamănu, şeful secţiei de discuţia purtată cu îngrijitorii Viori­ sub vaci, nu în canalul colector (î). respectarea r
prin aplicarea măsurilor preconiza­ preparare, recuperarea în spălatul pentru cocs a crescut în luna no­ ca Paca, Safta Ocolişan, Ana Cos- îngrijitoarea Mincrva Ciupe ne-a întărirea spii
ciplină în m
iembrie cu 2 puncte faţă de lunile octombrie şi septembrie a.c.
te, se prevăd următoarele creşteri tesc, Eleonora Samoilescu şi alţii am semnalat unele neajunsuri privind condiţii irepi
ale gradului de mecanizare în sub­ Intre muncitorii care se aliniază cotidian în rîndul fruntaşilor în desprins necesitatea întronării unui administrarea furajelor. Grosierele sporire a ef<
spirit ferm de ordine şi disciplină
teran. faţă de realizările din a- pregătire şi hărnicie, se numără muncitorii spălători Vasile Răcăşan, în respectarea programului de lucru nu se toacă totdeauna, Ia viţei se nimaliere, în
dau uneori paie şi fîn de slabă ca­
cest an : de la 38,9 la sută, la 45,2 Gyorgy Ştefan, Hatfaludi Ianoş, lăcătuşii Vasile Furnade, Drotzinger stabilit pentru a se putea recupera litate. Programul de lucru şi raţiile baze temeini
la sută ia încărcarea cărbunelui şi Andrei, Szel Iuliu, electricienii Ion Pană şi Lengel Ladislau, mulţi cît mai mult posibil din restanţa a- afişate sînt doar de ochii lumii, cele de plan în \
sterilului în galerii ; de la 14,59 alţii, care se preocupă zi de zi de bunul mers al producţiei, răspun- cumulată la livrarea laptelui la fon­ din anul trecut. Cooperatoarea Elena cincinal.
la sută la 18,6 la sută la tăierea zînd astfel cerinţelor majore pe care le pune economia naţională în dul de stat. Tehnicianul Ioan Jur.1 Andrei, care lucra la lăptărie, ne-a
cărbunelui în abataje (pînă în 1980 faţa industriei miniere şi metalurgice. era şi el îngrijorat de numărul ri­ spus că producţia de lapte este în
Reducerea consumurilor să fie pusă Salariile de curte— construcţii simple şi
în atenţia întreitului colectiv
In numărul trecut al ziarului tipului de solar de curte, care liza cu material lemnos obţinut de brad, cu ■
de la IJ. Hunedoara nostru s-au dat o serie de deta­ este recomandat de către Direc­ din valorificarea resurselor loca­ pe care se
ţia agricolă judeţeană să fie con­
le. Aşa cum rezultă şi din datele
lii cu privire la tipurile şi modul
sîrmă la 35-
de construire a solariilor de curte, struit în gospodăriile personale. prezentate în schiţă, stilpii de
{Urmare din pag. 1). generale de dări de seamă comu­ la tehnologia şi avantajele 'culti­ Dealtfel,' asemenea schiţe se gă­ susţinere trebuie să fie din fo­ de alta. Ev
niştii au acordat mare atenţie pro­ vării legumelor în acest sistem. sesc şi pot fi consultate la consi­ ioase tari, avînd un diametru de strucţiei este
— Dealtfel — adaugă inginerul blemei consumurilor, au făcut pro­ Răspunzînd solicitărilor unor le­ liile populare comunale, orăşeneşti 10—14 cm. Legătura dintre slîlpi, existent. Ii
Florin Lupei, şeful biroului teh­ puneri concrete, interesante pentru gumicultori interesaţi să-şi con­ şi municipale. între care distanţa este de 2 m, este că adă]
nic — în atenţia noastră stă în diminuarea lor. Pentru reducerea struiască solarii, oferim şi alte a- Cheltuielile pentru amenajare se asigură cu ajutorul unor du­ cerea legumi
permanentă problema reducerii consumului de energie electrică, mănunte legate de construcţia sînt relativ scăzute, ţinînd seama lapi de foioase de dimensiunile de polietiier
consumurilor ia toate materialele de pildă, maistrul Antonie Todea, solariilor. In schiţa alăturată __este că solariile respective sînt con­ 30X10X5 cm. Susţinerea foliei se simplă şi cl
cu care lucrăm, deşi ia multe a- de la secţia prăjire, s-^ angajat prezentată o vedere de capăt a strucţii simple, care se pot rea­ realizează cu ajutorul unor araci
vem însemnate economii. M-aş re­ ca, împreună cu colectivul pe ca- de reduse, e'
feri numai la lemnul de mină, la re-1 conduce, să rezolve problema ra în primul
care avem o economie, în acest etanşeităţilor la cuptoare ; să gă­ Faptul că 1
sească şi alte posibilităţi de eco­
an. de 2 100 mc, şi la exploziv, podari soliei
nomisire a energiei electrice şi ga­ ârttitkvk UnL
unde înregistrăm o economie de zului metan. putea organi
171 tone. In prezent ne preocupă melor în sol
finalizarea unor studii privind Latură deosebit de importantă
reducerea consumului de acid clor- în activitatea întreprinderii, care interesul de<
hidric la instalaţia de tratare ter­ condiţionează botărîtor eficienţa e- scopul matei
conomică, problema reducerii chel­
mică a talcului, precum şi a ex­ tuielilor materiale şi a consumuri­ date de sec
plozivului, capselor şi capetelor lor specifice va trebui să preocupe partidului, t ■
detaşabile de perforare. în mai mare măsură organul co­ fl Ceauşescu, h
De bună seamă, în privinţa uti­ lectiv de conducere al întreprinde­ cru de la C
lizării mai raţionale a materiale­ rii, pe fiecare angajat în parte, £ octombrie a.c
lor, a reducerii consumurilor spe­ iar comitetul de partid să-i mo­
cifice, mai sînt încă, la I.M. Hu­ bilizeze mai energic pe comunişti,
nedoara, posibilităţi nevalorificate. pe toţi oamenii muncii, la înde­
— Aş vrea să remarc — subli­ plinirea exemplară a sarcinilor de
niază tovarăşul Constantin Chirilă, plan şi în această privinţă. Solar de
secretarul comitetului de partid pe pât. Scara :
întreprindere — că in adunările D. GHEONEA
tf