Page 21 - Drumul_socialismului_1975_12

MARJI, 9 DECEMBRIE 1975 Pag. 5

r î
LE-A „SURÎS“ NOROCUL... ţ
Amatori de cîştigurî • uşoare, \
muncite, Constantin D Constantin Deaconu l
l nemuncite,
electrician, Ioan Rus
*— electrician. Ioan Rus — mi-' La cooperativa „Pruni nou" Hunedoara
\ ner (ambii de la I.M. Barza), \
Gheorghe X. din Brad şi Iancu /
, Giieorgiie jl. ain jurau şt iancu |
1 Bora — pensionar, practicau j
/ neautorizate. Cînd jocul era în J Munca politică, eforturile de perfecţionare
lîntr-o noapte jocuri de noroci
^ toi, organele de miliţie au ţinut l
/ să fie prezente. Pe loc le-a /
1 împărţit la fiecare cîte o amen- ) să se reflecte in calitatea prestaţiilor
ivului de l dă de 1 000 lei. Pentru învăţă- j
'
' tură.
Cooperativa de' producţie meşte- spunea tovarăşul Gabor — s-au
şugărească „Drum nou“ din Hu- adunat oameni din două colecti-
| RESPONSABILUL IN PERSOANĂ j nedoara are toate şansele să în- ve. Mentalităţile sînt diferite, în­
dentr! l Zi de aprovizionare la ma- l tate bune, deşi colectivul său a ducaţie prind foarte greu.
cheie anul de activitate cu rezul- cit roadele muncii, politice de e-
gazinul Gostat din Haţeg. Prin-/ avut de învins greutăţi serioase Evident, ceea ce afirmă cei doi
ţtre produse — multe mezeluri, ţ — absenţa, uneori, a materiei în rîndurile de faţă e doar con-
cembrie pentru că i Imediat, responsabilul unităţii t prime, slaba calificare a unor co- cluzia unor discuţii. Ambii expri-
Marian „il ţine
la trecut după tejghea să vîndă 1 operatori, -lipsa comenzilor la pro- mă însă un mare adevăr. Ceea ce
l marfa. Aşa cum era el, „în ci- l ducţia de export, absenţa unor e un lucru bun în sensul că se
le grupului de
îrgu Mureş şi . vil", fără halat, fără să se spe-/ cadre de conducere specializate. poate face o evaluare justă a ca­
eşti să descurce ţie. Dacă responsabilul proce- ţ Colectivul condus de organizaţiile uzelor deprecierii calităţii unor
lor de lucruri de l dează aşa, e lesne de înţeles l de partid a găsit resursele necesa­ prestări. Dar să ne oprim puţin
Orăştie : de ce in- 'ce ordine domneşte în magazin' re spre a le depăşi. •la măsurile luate de conducerea
întors spatele oa- ^ şi... magazie. ţ Tot la cooperativa aceasta, însă, cooperativei. A repartizat cadrele
beneficiarului, de unul dintre „barometrele" care de la birouri să răspundă într-un
onstructori-montori
drămat, de ce me- | TROTUAR... LIPSĂ | „vorbesc" despre calitatea activi- număr de unităţi de plan şi cali­
pămînt. tăţii — raporturile cu populaţia .tate. Uneori aceste răspunderi du-
Indere a capa cit ă- | Blocul 25 din Micro 15-Dcva t în anumite ramuri de prestări — blează bine pe cele .în cadrul în-
ir " iest şi mai l a fost terminat şi dat în folo- ’ emite semnale de depreciere. O datoririlor de serviciu. Alteori, Cea mai tînără şcoală din municipiul Petroşani — şcoala generală
ă -leficiarul nu parte a acestor semnale a fost cînd funcţionari fără vreo pregâ- nr. 7 — din cartierul Aeroport. Un cartier înălţat în ultimii 15 ani, lui
or oarte substan- 'sinţă de vreo 3 anî. Bloc fru-^ recepţionată şi la redacţia ziaru- tire de specialitate răspund de care s-au construit trei şcoli noi. Foto : V. ONOIU
(aceasta şi ca l mus, confortabil. Numai că aici/ lui nostru, fapt ce a determinat ramuri de prestări pur tehnice,
: la asigurarea cu , „s-a uitat" terminarea porţiunii ' ancheta de faţă. nu vedem ce control pot exercita
documentaţii — ) de trotuar pe o lungime de cca. I
montat toate ma- 1 15—20 m între scările B şi C. ; Registrul în care cooperativa pe linia calităţii asupra şefilor de
)
ca*i. au sosit, au 1 Greşeala se poate repara. Cînd ? ţ ţine evidenţa reclamaţiilor popu- unităţi. Vinovaţii de unele ne- Caciran urllllc IMe gat me pentru
linului de nefami- ţ Cine ? laţiei rezumă cam acestea: caii- mulţumiri ale populaţiei sînt a-
a asigurat pentru tatea unor raporturi cu populaţia proape invariabil „mustraţi ver-
iplăria, a pus la nu este cea mai bună datorită bal". Poate se mai gîndeşte con-
ui utilajele care lipsei de grijă faţă de multe ducerea cooperativei la consislen- realizarea îroniurilor stradale
venţii aproape zil- din lucrările executate, nerespec- ţa unora dintre măsurile conce-
rarea unor mate-
ivizionare cade in tării termenelor de executare, fo- pute şi aplicate pe această linie,
In toate proiectele de sistematizare vederea Îmbunătăţirii condiţiilor (Se
anţilor. losirii unui vocabular neadecvat Vorbind de conţinutul muncii se urmăreşte restrîngerea la mini- trai ale populaţiei,
mai pot continua în discuţii etc. In lumina acestor politice de educaţie ne-am oprit mum a suprafeţelor de teren din Noile reglementări pe linia circu-
Orăştie nu este INTIRZIERILE SE ŢIN LANŢ. realităţi am căutat, împreună cu la o formă de influenţare — ga- pcrimetrul construibil al localităţilor laţiei rutiere şi amplasării construc-
neţii-montaj şi arc tovarăşii Carol Gabor, secretarul zeta de perete şi suplimentul ei pentru a reda circuitului agricol su- ţiilor în raport cu sistemul de străzi
cţie. Trebuie, deci, CINE RUPE ZALA ? comitetului de partid pe coopera- satiric. Ediţiile expirate nu re- prafeţe de teren cit mai mari. Infăp- au o influenţă directă asupra siste-
ale şantierului să tivă, Ion Manaţe, preşedinte, şi flectă cu adevărat problemele le- tuirea acestui deziderat se poate matizării urbane. Astfel prin păstra-
răspunde de con- / Multe necazuri au navetiştii l Mihai Doda, vicepreşedinte, să gate de conducerea activităţii de face şi prin realizarea de ansambluri rea şi folosirea pe cit este posibil a
zarea concretă a ţ de pe ruta Orăştie—Jeledinţi.i de locuit compacte, cu blocuri ast- sistemului de străzi existent, a ali-
uncii. Problemele .■şoferii se abat zilnic de la pro- ţ discernem cauzele pentru care către organizaţiile de partid. Cri- fel amplasate incit să creeze fronturi nierii lor şi a evitării demolărilor,
asemenea stadiu gram şi întîrzie cîte 30—60 de I calitatea prestărilor nu e cea do- tica prin caricatură se opreşie stradale închegate, cu gruparea do- încă de la proiectare trebuie să se
ajutorul imediat ţ minute ! Călătorii aşteaptă za- ' rită. prea mult la nivelul cooperatori- ţărilor social-culturale, a spaţiilor prezinte soluţii de valorificare a ele-
eni, cadre de con- ! darnic prin staţie sau aleargă L — Pe lingă alte greutăţi, spu- lor simpli, cînd există suficiente plantate şi de agrement şi a tere- mentelor tradiţionale din arhitectura
ar beneficiarul să nea tovarăşul Manaţe, eu văd dovezi că şefi de secţii, cadre nurilor de joc şi sport. localităţilor, a clădirilor reprezenta­
inul, inclusiv în ţ de la un autobuz la altul în / răul şi în aceea că munca de e- cu munci de răspundere nu şi-au Din analiza critică a situaţiei tive care contribuie Ia formarea ca­
itaţiei pentru 1976! I speranţa că va fi autobuzul de ţ ducaţie ce se face cu cooperatorii făcut datoria. existente efectuată de conduce­ racterului particular şi specific al
IJelcdinţi. Ce face impiegatul de i fiecărei localităţi, de conservare a
\ mişcare ? La întrebările călăto- ’ nu are conţinutul adecvat, organi- Ne-am străduit, în aceste rîn- rea de partid şi de stat, cu acestor construcţii, realizarea unor
ocazia dezbaterii schiţelor de siste
I. MÎRZA rilor, el... mişcă din umeri. \ zaţiile de partid nu se manifestă duri, să dăm comitetului de par- matizare a municipiilor şi oraşelor, . monumente noi, precum şi punerea ■ '\"7----
_______ _------»
* deplin ca nişte conducători ai ac- tid, conducerii cooperativei cîteva zonelor si platformelor industriale, valoare a monumentelor existen-
tivităţii. Nu greşesc dacă afirm repere după care îşi pot^ dirija e- amplasării obiectivelor economice şi t . e 9 ar ^.. re P re7in( ă trecutul istoric şi
.
tft oarft rPnrA7.in(:i IrppiHnl îclnnp «si
___ i
: .
. v,
..
sociale prevăzute in proiectul planu-
că în munca unora dintre ele şi-a forturile pentru îmbunătăţirea ca-
(lc l“Ptă al poporului. In acest scop,
s \ CiND MECANICII / j făcut loc formalismul. Pe de altă lităţii prestărilor. Dacă am reuşit lui cincinal 1976-1980, au rezultat construcţiile de locuit se vor amplasa
SÎNT FOTBALIŞTI
indicaţii preţioase privind folosirea
Y°? avea cle
parte, noi, comitetul executiv, în parte aceasta, pe lingă atrage-
n-am dublat suficient munca de rea atenţiei că e nevoie de schim- terenului, soluţionarea amplasării o- regulă preiazute curţi interioare pen-
J Şi navetiştii din Vîlcclelc Bu- l educaţie cu măsuri disciplinare bări în stilul de muncă, atunci biectivelor economice şl sociale, păs- tI ’U nc)’ 01 gospodăreşti. Alinierea con-
\ ne şi Bretea Română rămîn de ' concludente. Slăbiciunea aceasta calitatea prestaţiilor va avea nu- trarea şi încadrarea fondului de strucţiilor ln lungul străzilor se face
/ multe ori cu privirea pierdută \ a noastră s-a datorat, e drept, şi mai de cîştigat. construcţii valoros existent, realiza- ?u respectarea distanţelor maxime
fronturde acestora,
rea de ansambluri urbane închegate,
'în zare, în speranţa că va veni situaţiei cadrelor din cooperativă. utilizarea sistemului stradal existent, Construcţiile, altele dccit locuinţe,
tun autobuz. Dar în loc de doui două i scurtarea distanţelor de transport în cinematografe, case de cultură, ma-
autobuz. Dar în loc de
lenotă că se ma- -rr In această cooperativă — ION CIOCLEI ' saune, dotări social-culturale, spaţii
1
...ie unul. „Celălalt e
urajarc. 'vine unul. „Celălalt e stricat stricat" l comerciale etc. care generează flu­
a lunii noiembrie ţ— motivează şoferii. „Păi n-are J
! la Direcţia agri- / cine să-l repare „Nu. Fiindcă l xuri importante de pietoni şi vehi­
cule, se pot amplasa retrase de la
verificat in toate 'la garaj, printre mecanici avem / Concursul „Buna servire" să fie un cîştig pentru... cumpărători alinierea generală a străzii şi vor fi
i modul cum s-a l şi fotbalişti. Ei mai mult se [
nimalelor. Consta- prevăzute cu amenajări de circula­
ţie locală.
imnale in registrul I fac că lucrează. Şi autobuzele f Peste 5 000 de tineri utecişti, ca­ rica Adaş ■ Brad, Elena Anton — în chip comunist, brigăzile tine- Pentru aplicarea In practică a noi-,
dar conducerile \ nu se repară singure !". re lucrează în unităţile comercia­ Hunedoara vînzători textile-încăl- re.şti, socialiste de bună servire lor reglementări intr-o concepţie uni­
eocupat în sufici- le din judeţ — ospătari, bucătari, ţăminte : Margareta Deac Deva, din unităţile comerciale să fie e- tară în care să se aibă în vedere
ilăture deficienţele cofetari, vînzători textile-încălţă- Elvira Mitrea — Hunedoara, Emi- xemple în realizarea sarcinilor e- criteriile de eficienţă economică şi
explică de ce Ia ^ NEPOTRIVIREA \ minte, vînzători produse alimen- de ordin social, in judeţul nostru sej
______ _______ lia Mladin — Petroşani ; vînzători conomice, atitudine plină de aten­
precum şi la i vor reactualiza toate detaliile de|
-e, Turdaş, Spini, / Ioan Farcaş a găsit buletinul} tare, vînzători produse metalo-chi- produse alimentare : Crucită Or- ţie şi solicitudine faţă de cumpă- sistematizare ale ansamblurilor de
tioara de Sus per- ţ de identitate a Iui Balint Iancu. ) mice şi electrotehnice etc. — au dean — Deva, Tania Dobre — rători — se spune în chema­ locuinţe şi a platformelor lrr.lustriale:
legătură cu gos- l Fiindcă F.I. îşi lăsase buletinul l luat parte la întrecerea utecistă Hunedoara, Margareta Căluşeru — re. Nu ne îndoim că tinerii ce se vor realiza in cincinalul 1976—,
listrarea furajelor, „Buna servire". Sita deasă a exi­ Petroşani ; vînzători produse meta- din unităţile comerciale vor răs­ 1980. Cu această ocazie vor fi pre*, 1
r sau pregătirea 1 său în gaj, ce şi-a zis el ? îmi ' genţelor a cernut de la o etapă lo-chimice si electrotehnice : Maria punde prin fapte de muncă şi rea­ luate toate principiile noi de sis*',
) pun fotografia mea pe buletinul \ Ia alta, in faza judeţeană fiind Urîtu — Hunedoara, Tatiana Stafie lizări acestei însufleţite chemări. tematizare, se va instaura ordinea
lină a potcnţialu- / lui B.I. şi n-am treabă. Zis şi 1 prezenţi 55 de lucrători, cîte 2—3 — Hunedoara. şi disciplina în acest sector impor-j
srmelor zootehnice ţ făcut. Cu buletinul falsificat s-a ţ la fiecare specialitate. Cu prilejul fazei judeţene a con- tant, mareînd o etapă nouă, calitativ
ite ca din partea l angajat la sectorul de drumuri l La faza zonală a concursului superioară care va crea condiţiile
cornul V K, a con- ..şi poduri din Crişcior. Aici ni- ' Pentru a-i cunoaşte şi a le lău- cursului „Buna servire", uteciştii cele mai bune pentru sistematizarea
fermeloi să exis- ^ meni „n-a observat" nepotrivi- \ da pricepereâ, vom scrie aici nu- care lucrează în unităţile comer- bucătarilor şi cofetarilor, pentru teritoriului şi a localităţilor urbane
reocupare faţă de l rea. Noroc că nu a fost şi a-/ mele cîştigătorilor. Ospătari : Ma- ciale au adresat o chemare către sistemul turism, desfăşurat la Ti­ şi rurale.
nelor de lucru, de riana Opriţoiu — Deva, Ştefan Ne- toţi tinerii lucrători din comerţ, mişoara, bucătarul Ion Resiga şi
de ordine şi dis- ' vansat. ţ nodo — Petroşani, Ioan Popa — cooperaţie, turism. „Să_ facem din patiserul Mihai Sîna, de 3a res­
e a sarcinilor de J I Deva; bucătari: Maria Dan — fiecare colectiv de tineri care adjunct şef secţie
de îndeplinire;» in taurantul „Sarmis" (Deva) au ob­ Ing. NICOLAE ARDELEANU
or şi producţiei a- l( DE CE NU PUTEM BENEFICIA i Deva, Dalia Mihăilă — Brad, Vio- muncesc în comerţ un colectiv al ţinut premiul I. arhitectură şi sistematizare
cinstci şi demnităţii, un colectiv
ul pregătirii unor rica Gordon — Hunedoara ; cofe­
Uzării indicatorilor ^ DE SERVICIILE TELEFONULUI ? | tari : Minerva Potope — Deva, Flo- care să trăiască şi să muncească GH. I. NEGREA Consiliul popular judeţean
an al următorului
\ tntr-o noapte E.V. din sa- ţ
t tul Cinciş a avut o puternică/
N. TÎRCOB ' criză de ficat. Trebuia ' trans-ţ Locuitorii din Săliştioara — fruntaşi Cartea în magazinul sătesc
[ purtată de urgenţă la spital,!
fapt pentru care era nevoie dej Ce loc ocupă cartea In magazinele din cele săteşti cartea a fost retrag
ţ salvare. Deşi familia respecţi-! în contractarea şi livrarea laptelui rurale, de Ia centrul de comună şl şă. A rămas să se vlndă doar ini
rttino ivă are telefon în casă, nu ai La primăria din Vălişoara am înţărcaţi. Vaca iţi dă lapte mult ţă de această „marfă" responsabilii cu opt clase (Sulighcle, Itoşcanl,
cele săteşti ? Ce consideraţie au fa­
satele unde fiinţează şcoli generale,
'putut anunţa salvarea pentru!
Păuliş, Ohaba ş.a.“).
Ică noaptea la Cinciş centrala i aflat de la tovarăşul Gheorghe şi bun — spuneau ei — dacă şi
unităţilor comerciale şl I.J.E.COOP. 7
Măsura scoaterii cărţii din maga­
/telefonică e închisă. îndoită de/ Avram, secretarul comitetului de tu îi dai hrană bună. La Beriu stăm do vorbă cu şeful zinele satelor aparţinătoare centrului
ţ durere, persoana respectivă aţ partid, primarul comunei, că lo­ Leontina Gros, de la centrul de de magazin, Ion Dtnşoreanu. „Co­
trul de 4—5 cm, 1 trebuit să aştepte pînă dimincn- cuitorii din satul Săliştioara sînt colectare a laptelui, a cărei fa­ merţul cu cartea îl facem numai de comună este motivată de slaba
rentabilitate. Vina nu este Insă a
îază reţeaua de j ţa venirea centralistei de ser­ renumiţi în creşterea vacilor de milie a contractat şi livrat în prin magazinul centru de comună. cetăţeanului. Iată spre confirmare
m distanţă una viciu. Nu poate fi şi altfel gîn- lapte, că ei bat recordul pe co­ acest an 2 000. litri de lapte, ne Se asigură astfel o bună pătrunde­ situaţia surprinsă la Aurel Vlaicu.'
mărimea con- . dită măsura de a suspenda pe mună la contractarea şi livrarea spunea că Maria Heiuş a con­ re a cărţii In rîndul cititorilor. în întrebat cum organizează comerţul'
magazin avem
o expoziţie perma­
aport de spaţiul (timp de noapte serviciul tele­ laptelui la fondul de stat. Ne-am tractat în acest an 2 000 litri de nentă şi facem şi vlnzare prin difu­ cu carte, gestionarul Gheorghe Şer-
ban afirmă categoric : „nu mai am
int de reţinut fonic în acest sat ? De pildă, deplasat în acest sat pentru a cu­ la cele 2 vaci ale sale şi a livrat zor! voluntari, unii dintre ei dove- timp şi de asta. De ce nu 1 se dă
pentru produ- pe timp de noapte, s-ar putea noaşte pe cîtiva dintre ei. Din pînă acum 3117 litri. Familia dlndu-se chiar foarte harnici. Petre bufetului să vîndă cărţi, pentru că
face legătura cu centrala din
discuţia avută cu mai mulţi cres­
Gheorghe şi Asinefta Toma a
Grama, de pildă, a vindut In acest eu am destule pe cap!". „Dar cîte cărţi
icoperit cu folie Teliuc. Ce părere au tovarăşii cători de animale am aflat că ei contractat 2 000 litri de la 2 vaci an căr{i în valoare de circa cinci aţi comandat în acest an „Drept;
e o construcţie de la oficiul P.T.Tc. Hunedoara ? au în gospodăriile personale vaci şi a livrat 2 212-litri, Rozalia Plr- mii lei". Lucruri bune am auzit şl să spun, nici nu ştiu ce să co-i
din rasa Bălţata românească, de va a contractat 1 500 litri, tot de
slile sînt destul la care obţin producţii de 2 500— la 2 vaci şi a livrat 2146 litri, la Dobra. „Eforturile noastre pe li­ mand...“. Iată deci că slaba preocu-i
pare în domeniul vînzării cărţilor la;
—
cărţii
difuzării
ne
spune
nia
îndu-se recupe- NU V-AM SCRIS 3 000 litri lapte de la o singură Adelia Omotă a contractat şi li­ gestionarul librăriei, Dond Popovici sate a dus la măsura amintită, mă­
le cultură, DE LA „BUCURA"... vacă şi chiar mai mult. vrat de la 2 vaci 1 500 litri, iar — se concretizează in depăşirea pînă sură după cîte se vede pe linia ml-j
uimei rezistenţe. Iar dincolo dc mi­
ii numeroşi gos- Minunată-i Ţara Haţegului, cu Cum reuşesc acest lucru ? Fie­ Valeria Petrescu a livrat de la o la Începutul lunii noiembrie a pla­ nima rezistenţă se naşte Intrebareai
nului anual cu peste 8 000 lei. Pen­
care gospodărie îşi creşte vaci singură vacă 1812 litri. Exemple­
prijin pentru a neasemuitele sale frumuseţi ! din prăsilă proprie, le asigură o le pot continua. Astfel s-a reuşit tru popularizarea cărţilor folosim pentru conducerea I.J.E.COOP. : —ţ
Cine şi de ce condiţionează prezen-i
roducerea legu- Trecător pe aici, cum să nu-ţi bună îngrijire şi hrănire. In acest ca în loc de 60 000 litri lapte pla­ toate prilejurile ce ne stau la îndo- ţa cărţii ln magazinele săteşti de
mlnă.
expoziţii
Periodic
organizăm
le curte, denotă vină în gînd să trimiţi o ve­ scop participă cu toţii la curăţi­ nificat a se livra de gospodăriile cu vinzare, expunem cărţile ln con­ prezenţa elevilor din clasele V—VIII?
Ceilalţi locuitori de la sale, adulţii/:
manifestat In dere celor dragi ? La recepţia rea şi îngrijirea păşunilor şi fî- populaţiei din acest sat, să se li­ diţii cit mai bune, la vedere. De un nu au nevoie de cărţi? A apela la difu-,
rii indicaţiilor Hanului „Bucura" se găseşte neţelor pentru a putea asigura o vreze peste 64 200 litri. Leontina real sprijin ne sînt cei 12 difuzorl zorii voluntari- este o soluţie care s-a
însă o singură vedere, în alb-
producţie sporită de iarbă şi fî- Gros a ţinut să precizeze că pînă
:1 general al negru, neagreabilă nici pentru nuri. De asemenea, fiecare cultivă Ia sfîrşitul anului va realiza a- voluntari, cu ajutorul cărora am re­ dovedit întotdeauna bună, dar ca
uşit să facem vlnzare de peste 52 000 nu trebuie transformată Intr-o „so­
ă ş u 1 Nicolae expeditor, cu atît mai puţin sfeclă furajeră pe care o dă în proape 70 000 litri, iar pentru lei. Totodată, tin să precizez că cei luţie salvatoare" pentru sus-amintî-
40 de cititori care şi-au format bi­
hrana vacilor în amestec cu tă- anul 1976 are deja contractată
sfătuirea de lu- pentru destinatar. Dacă o cum­ rîţe. Toţi interlocutorii — Maria cantitatea de 40 500 litri, fiecare blioteci personale slnt cumpărătorii la întreprindere. Dacă planurile de
peri totuşi, ai surpriza să nu
desfacere se îndeplinesc la magazi­
1 P.C.R. din 17 găseşti timbre de 0,40 lei, ci Heiuş, Gheorghe şi Asinefta To- familie contractînd între 1 000 şi noştri permanenţi". nele de la centrul de comună, nnj
numai cu 1,50 lei. Interesul faţă ma, Rozalia Pîrva — au ţinut să 2 000 litri. „Aprovizionarea cu carte a magazi­ este aceasta o dovadă că la sate j
de oaspeţi nu se... lipeşte aici, arate că ei reuşesc să obţină pro­ Pe comună — aşa cum ne-a de nelor săteşti — ne spune tovarăşul cartea este cerută? Propunem declj
Octavlan Popa de la I.J.E.COOP. —
ca marca de scrisoare. \ ducţii mari şi să livreze tot mal clarat primarul comunei, Gheor­ se face săptăminal de la depozitul I.J.E.COOP. să studieze cu atenţie-:
mult lapte datorită faptului că ghe Avram — s-au contractat in din Deva, iar pentru zona Haţegu­ problema acelor gestionari care;
Vedere de ea- REPORTER | hrăneso şi adapă la timp anima­ acest an 1 347 hi faţă de 1 200_hl lui de la librăria din oraş care le n-au chef, timp, sau pur şl simplu
lele, le îngrijesc bine, iar viţeii planificat şi s-4iu livrat pini primeşte direct do la Bucureşti. VSn- nu se pricep să vîndă o carte...
nu sînt lăsaţi să sugă de la vacă, acum 1 341 hi. zarea se efectuează numai prin ma­
ci sînt hrăniţi Ia găleată pînă slnt N. BADIU gazinele de la centrul de comună ; C. DROZD