Page 22 - Drumul_socialismului_1975_12

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI @ NR. 6092 ® MARJI, 9 DECEMBRIE 1975

40 de ani de fa încheierea acordului Apusenii - falnic plai

al moţilor !
antifascist de Ia fetea (Urmare din pag. 1) ria căminului peste 3 200 de fami­

ţă azi atîţi copii ciţi locuitori avea
aici sintern dintotdeauna. Noi din lii, să-ţi arate şcolile în care înva­
S-au împlinit la 6 decembrie pa­ Babici, cercetător ştiinţific prin­ ştiinţific la Institutul de istorie şi pămîntul acesta ne tragem... Mor- Bradul în anul de virf al regimu­
tru decenii de cînd, sub gorunul cipal la Institutul de studii isto­ arheologie Cluj-Napoca) „Acor­ mîntul Horii e cit ţin Apusenii, lui trecut. Te invită la autogara cea
lui Horea, la Ţebea, din iniţiati­ rice şi social-politice | „Activita­ dul de la Ţebea din 1935, moment cit ţine ţara...". nouă, din care autobuzele pornesc
va Partidului Comunist Român, s-a tea ideologică a Partidului Comu­ important al închegării alianţei spre cele mai îndepărtate aşezări
semnat unul din cele mai impor­ nist Român pentru educarea ma­ muncitoreşti-ţărăneşti pentru pă- Moş Dragoşa s-a născut cu isto­ din Apuseni, ştergînd pentru tot­
tante acte ale luptei poporului ro­ selor în spirit antifascist, pentru mînt, libertate şi dreptate socia­ ria locurilor in suflet. „Locurile a- deauna trecutul cînd moţii străbă-
mân împotriva fascismului, pentru atragerea intelectualităţii româ­ lă" de loan Chiorean, cercetător cestea sînt hrana mea, viaţa mea. teau pe jos zeci de kilometri.
independenta ţării, democraţie şi neşti la lupta antifascistă şi apă­ principal la Centrul de ştiinţe Şi bucuria mea cea mai mare e L-am întrebat pe profesorul Con­
progres social. în acei ani, uni­ rarea independenţei patriei", de sociale Tg. Mureş j „Acordul an­ cină mă văd înconjurat de copii, stantin^ Jula, într-o pauză dintre
tatea forfelor democratice în jurul dr. Olimpiu Matichescu, cercetă­ tifascist de la Ţebea în documen­ de pionieri — de acest viitor al două cîntece interpretate cu „Can­
unei platforme antifasciste comu­ tor principal la Institutul de stu­ tele vremii", de Ion Frăţi'lă, direc­ României noastre socialiste — care tilena" din Brad, ce resorturi îl ţin
ne însemna singura cale de salva­ dii istorice şi social-politice ! „Ac­ torul filialei Deva a Arhivelor vin aici să înveţe istoria Ungă Go­ ■ legat de pămîntul natal al Apuse­
re a ţării de pericolul fascismului. tivitatea Frontului Plugarilor pen­ statului ; „Participarea maselor runul lui Horia şi mormintul lui nilor ? „Vorbele nu pot exprima
Semnarea acordului de la Ţebea, tru apărarea drepturilor şi liber­ populare din Zarand 'la înfăptui­ Iancu". Oamenii Apusenilor s-au fiorul ce-l încerci ştiindu-te fiu al
care a avut un puternic ecou în tăţilor democratice ale ţărănimii" rea acordului popular antifascist contopit trainic cu locurile lor. acestor locuri româneşti, pe care
toate păturile sociale şi a fost pri­ de dr. Gh. loniţă, conferenţiar la de la Ţebea", de Ionel Vlad, se­ „S-au contopit moţii cu munţii in­ n-aş putea nicicind să le părăsesc.
mită cu căldură de opinia publică cretar al Comitetului orăşenesc tr-o asemenea măsură incit nimeni Ne hrănim cu seva acestui pămînt
progresistă, a contribuit la creş­ de partid Brad ţ „Ecoul acordului şi nimic nu i-a putut despărţi: străbun".
terea influenţei şi prestigiului co­ de la Ţebea în presa democratică
Acest pămînt străbun, din care
muniştilor în rîndul maselor popu­ Sesiune de comunicări şi muncitorească de limbă ma­ nici lipsurile, nici opresiunea, nici oamenii Obîrşei durează, asemeni
nedreptăţile şi nici răutăţile". Cit
lare. Programul P.C.R., referin- ghiară", de dr. Turzai Maria, cer­ adevăr exprimă aceste rînduri des­ pocalului pumnului, oale — impri-
du-se la această perioadă, aprecia­ ştiinţifice cetător principal la Centrul de prinse din cartea istoricului Ştefan mîndu-le ritmul simplu şi curat
ză că prin acest act „se demon­ ştiinţe sociale din Tg. Mureş s
strează astfel capacitatea partidu­ „Acordul antifascist de la Ţebea Pascu, închinată eroului martir A- al vieţii lor, acest pămînt din ale
vram Iancu !
lui de a uni masele populare, for­ în conştiinţa poporului", de dr. Istoria Apusenilor. Cu trecut fal­ cărui străfunduri oamenii au scos
ţele antifasciste în lupta pentru Universitatea Bucureşti ţ „Lupta Ion Cicală, şef de sector la Insti­ şi au aşezat in vitrinele Muzeului
nic şi prezent luminos, in care su­
bârarea drumului fascismului, pen­ revoluţionară a P.C.R. pentru re­ tutul de istorie şi arheologie Cluj- fletul şi vorbele moţilor s-au mlă­ mineralogic din oraşul lor minuni
tru o politică de pace“. Ulterior, alizarea programului Frontului Napoca s „Ideile unităţii de acţi­ fără egal în frumuseţe, acest pămînt
experienţa de luptă a Partidului popular antifascist, înfăptuirea in­ une a forţelor revoluţionare re­ diat cu fiecare împlinire, au căpă­ al lui Horia şi Iancu, pe care ur­
Comunist Român în coalizarea for­ surecţiei naţionale armate anti­ flectate în Programul Partidului tat coloritul cald al locurilor care maşii îl cinstesc cu nume de Eroi
ţelor ostile fascismului a fost de fasciste şi antiimperialiste şi a Comunist Român", de dr. Ilie Ră- au ciştigat in ■anii socialismului o ai Muncii Socialiste, îi scriu stihuri
un real folos, mai ales în anii revoluţiei populare în ţara noas­ dulescu, secretar al Comitetului imensă vitalitate. izvorite din pătrunzătoarea realitate
dictaturii militaro-fasciste, cînd, tră", de Traian Udrea, cercetător judeţean Hunedoara al P.C.R., — După marea biruinţă din Au­ a prezentului trăit sub înţeleaptă
prin realizarea frontului unic na­ principal la Institutul de istorie membru al Academiei de ştiinţe gust, aceşti oameni, născuţi pentru conducere a Partidului Comunist
ţional de luptă pentru eliberarea „N. Iorga“ ţ „Din istoricul înfiin­ sociale şi politice. legendă, construiesc şi înalţă in Za- Român ! In acest pămînt străbun,
României de sub dominaţia Ger­ ţării şi activităţii MADOSZ-ului“ în încheierea lucrărilor sesiunii rand, pentru veşnicie, o viaţă notiă. cu rădăcini de aur şi cărbune, lin­
maniei naziste, a asigurat victoria de Gh. I. Bodea, cercetător ştiin­ a luat cuvîntul dr. docent Ladis- Moţii cu ciubărele nu mai pleacă gă multisecularul gorun al Ţebei,
insurecţiei naţionale armate anti­ ţific la sectorul din Cluj-Napoca lau Banyai, membru corespondent în ţară. Te poftesc — ne spune creşte viguros un pui de gorun,
fasciste şi antiimperialiste. al Institutului de studii istorice al Academiei R.S. România, vice­ Ionel Vlad, secretarul Comitetului plantat aici de primul om ai ţării,
Aniversarea gloriosului moment şi social-politice ţ „Programul co­ preşedinte al Academiei de ştiin­ orăşenesc de partid Brad — să-ţi preşedintele Nicolae Ceauşescu, ca
constituie în zilele noastre un pri­ mun al Frontului Plugarilor şi al ţe sociale şi politice. arate ce uzină de utilaj minier au simbol al îmbinării peste veacuri
lej de evocare a acestui episod Uniunii muncitorilor şi ţăranilor ridicat, la Gurabarza, dintr-un sim­ a vechilor şi recentelor tradiţii de
memorabil din eroica istorie a maghiari din România, stabilit la plu atelier, ce produse, apreciate şi luptă eroică pentru libertatea şi
Partidului Comunist Român, a miş­ Băcia, în 24 aprilie 1935“, de dr. în după-amiaza aceleiaşi zile, peste hotare, ies din miinile lor în propăşirea neamului românesc. Prin
cării revoluţionare şi democratice Ludovic Vaida, şef de sector la participanţii la sesiunea de comu­ fabrica de industrie locală. Te pof­ el, trecutul s-a unit cu' prezentul
din patria noastră. sectorul din Cluj-Napoca al Insti­ nicări au vizitat complexul monu­ tesc să te plimbe prin oraşul, nou, în urcuşul lor spre viitor.
Vineri, la Casa de cultură din tutului de studii istorice şi social- mentelor istorice de la Ţebea. La cu blocuri în care şi-au găsit bucu­
iDeva s-a desfăşurat o sesiune de politice ; „Amintiri de la semnarea gorunul lui Horea, unde în urmă , LUCIA LICIU
comunicări, organizată de Acade­ Acordului de la Ţebea", de Dragoşa cu 40 de ani s-a încheiat acordul
mia de ştiinţe sociale şi politice a Toader — Ţebea; „Locul şi rolul acor­ popular antifascist, cunoscutul cor
R.S. România, Institutul de studii dului antifascist de la Ţebea în ca­ „Cantilena" din Brad a prezentat Schimb de experienţă
istorice şi social-politice de pe lîn- drul Frontului popular antifas­ un scurt program de cîntece pa­
gă C.C. al P.C.R. şi Comitetul ju­ cist", de Gh. Hristodol, cercetător triotice şi revoluţionare.
deţean Hunedoara al P.C.R.
Deschizînd sesiunea, tovarăşul „Conţinut şi nsdalitâţi de lucru în activitatea
loachim Moga, prim-secretar al
Comitetului judeţean Hunedoara
al P.C.R., a prezentat comunica­ O CARTE CU GIRUL REALULUI, AL AUTENTICULUI de orientare şcolară şi profesională"
rea „Activitatea revoluţionară
desfăşurată de P.C.R. împotriva A scrie o carte despre mineri rar de care vorbeam şi pe care, Aspectul eficienţei economice a dactice din oraşul gazdă a mani­
regimului burgliezo-moşieresc, a şl pentru mineri nu e lucru uşor în treacăt fie zis, minerii îl aş­ învăţămîntului, a Cheltuielilor ce festării.
fascismului, pentru interesele ce­ chiar dacă, scriind-o, recurgi ex­ teaptă de la cei care mînuiesc, se fac pentru instruirea tinerei ge­ Cerinţele sociale şi opţiunile pro­
lor ce muncesc. Locul Organiza­ clusiv la ficţiune. A scrie o carte trăind printre ei, arta scrisului. neraţii se relevă cu atît mai mult fesionale din oraşul Călan — de­
ţiei PiC.R. Hunedoara în activita­ de reportaj despre şi pentru mi­ Cei doi autori sînt doi oameni ca­ cu cît statul nostru socialist asi­
tea revoluţionară a partidului". neri e im act de civism literar, re trăiesc şi muncesc în mijlocul gură gratuitatea şcolii pe toate spre care a vorbii în cuvîntul de
deschidere secretarul comitetului
în continuare, au fost prezenta­ înseamnă că, mînuind arta scrisu­ celor despre care au scris. orăşenesc de partid, Ionel Hodo­
treptele ei. în asemenea condiţii,
te comunicările : „Acordul popu­ lui, ţi-ai făcut o datorie faţă de Unul dintre autori, Dumitru concordanţa dintre cererea econo­ rog, au fost urmate de ample dez­
lar antifascist de la Ţebea, din 6 cei care-ţi alcătuiesc lumea ime­ Dem. Ionaşcu, nu e la primul a- mică şi aspiraţiile individuale ale bateri privind interesele profesio­
decembrie 1935 şi semnificaţia sa diată, cu care te întîlneşti în fie­ semonea act. De data aceasta, nale şi sfatul de orientare (dr. Flo-
istorică actuală", de dr. Gheorghe care zi. Cartea aceea e ca o de-- însă, cuplul Cemeţ-Ionaşcu a rea­ .elevului apare tot mai evidentă, ea rian lacomi — Bucureşti), proble­
privind nu numai şcoala, ci şi pe
Eaharia, director adjunct al In­ dicaţie pe o fotografie. După ac­ lizat o carte cu eroi-oameni reali, ceilalţi factori interesaţi în orien­ mele psiho-pedagogice ale orientă­
stitutului de studii istorice şi so­ tul editorial, cu unii dintre oame­ identificabili ca nume şi prezenţă rii (conf. dr. Ion Drăgan — Timi­
cial-politice, membru corespon­ nii aceia urmează să te saluţi de umană printre cei peste 20 000 de tarea profesională. Conţinutul şi şoara).
dent al Academiei de ştiinţe so­ două ori pe zi, să-ţi poată spune mineri ai Văii Jiului, printre cei modalităţile de lucru în această
ciale şi politice; „Unele aspecte in orice moment i „eşti un bun peste 160 000 de locuitori ai săi. activitate de orientare şcolară şi Comunicările, susţinute de spe­
particulare ale .crizei economice cunoscător de oameni" sau, dimpo­ Au realizat-o cu mijloace literare profesională au constituit tema unui cialişti din ţară si de cadre didac­
din 1929—1933 în România", de trivă, „m-ai înfăţişat oamenilor economice, dar i-au asigurat o în­ schimb de experienţă, organizat la tice din judeţ, au avut atît rol de
colonel Ilie Ceauşescu, doctor în ; cum nu mă cunoaşte nimeni a fi". cărcătură de omenesc şi autentic. Călan, sub auspiciile Inspectoratu­ instruire cît şi de schimb de ex­
istorie ; „'Situaţia internaţională Publicînd în colecţia „Reporter" .capabilă să ducă pe drumuri ne­ lui şcolar judeţean şi Casei ju­ perienţă. S-a relevat rolul deose­
interbelică. Lupta forţelor demo­ a editurii „Eminescu" cartea de ocolite spre sufletul celor cărora deţene a corpului didactic, la care bit pe care îl .are relaţia între-
cratice şi progresiste mondiale reportaj „La un pas de centrul le-a fost destinată şi pe care o au participat responsabilii comisii­ prindere-şcoală în pregătirea pro­
împotriva pericolului fascist. So­ pămîntului", Laurenţiu Cerneţ .şi recomandăm cu căldură cititorilor. lor metodice ale diriginţilor, direc­ fesională a elevilor (ing. Ioan Cim-
lidaritatea militantă antifascistă a Dumitru Dem. Ionaşcu au împli­ porescu, directorul Liceului meta­
comuniştilor români" de dr. Ion nit fericit acel act de civism lite­ ION CIOCLEI tori de şcoli din judeţ şi cadre di- lurgic Călan), ca şi cel al instrui­
rii tehnico-productive în opţiunea
„FESTIVALUL FILMULUI LA SATE" p mâni trecute, oaspetele iubitorilor profesională .(prof. Rozalia Fili-
P°ni, Şcoala generală nr. 6 Pe-
literaturii din două oraşe ale jude­
din Deva şi librăria din Brad, Mar­
In 8G dc cinematografe din satele carnet cultural ţului. La librăria ,-,M. Eminescu" trila), a fost împărtăşită experien­
ţa unor unităţi de învăţămînt în
judeţului nostru s-a deschis dumi- cel Petrişor şi-a lansat noua sa orientarea pentru muncă şi viaţă
nică prima etapă a „Festivalului lucrare „Măreasa" — cea de a doua (prof. Ioan Filimon, directorul Şco­
filmului la sate", manifestare cul­ dintr-o trilogie ce evocă locuri şi
turală dc amploare menită să ofe­ tural-educativc „Căutătorii de co­ centre, şi la care şi-au dat con­ oameni din Munţii Apuseni. Pre­ lii generale nr. 2 Călan, prof. Ma-~
re spectatorilor din .mediul rural mori" — manifestare dedicată ani­ cursul 45 de formaţii de actori ne- zentată de scriitorul Mircea Sîntim- .ria Enache, Şcoala generală nr. 6
un nou prilej de a cunoaşte crea­ versării proclamării Republicii şi profesionişti, au fost vizionate de breanu — tot hunedorean — cartea Petroşani). Importanţa pregătirii
ţii valoroase ale cinematografiei ro­ Unirii Principatelor române. Dcbu- peste 4 000 de spectatori. lui Marcel Petrişor s-a bucurat, de elevilor în cadrul microîntreprin-
mâneşti şi străine. Prima zi a fes­ tînd cu o ,;fază de masă", pe con­ la lansare, de o caldă şi largă pri­ derii (prof. Maria Vasile, Şcoala
tivalului a fost însoţită şi de unele silii intercooperatiste, sub forma u- CORURI HUNEDORENE LA mire.
activităţi complementare : expuneri, nui dialog pe aceeaşi scenă, a fost generală .nr. 2 .Simeria), integra­
dezbateri pe marginea filmelor pre­ precedată <de expuneri, simpozioa­ LUGOJ EXPOZIŢIE DE CARICATURI rea socială a absolvenţilor licee­
zentate, programe artistice ş.a. ne, mese rotunde ş.a. susţinute de lor de specialitate (prof. A. Popes-
După cum sîntem informaţi de activişti de partid, propagandişti Duminică, Ia Lugoj s-a desfăşu­ cu, directorul Liceului de mecani­
în holul Muzeului judeţean din
la întreprinderea judeţeană cine­ din localitate, lectori. Concursuri pe rat a treia ediţie a concursului co­ Deva s-a deschis recent o expozi­ că nr. 2 Petroşani), au constituit
matografică, numai în ziua deschi­ teme de cultură generală, specta­ ral interjudeţean „Ion Vidu". Au ţie de caricaturi semnate de cu­ probleme asupra cărora dezbateri­
derii festivalului în zonele Deva, cole folclorice, montaje litcrar-mu- participat 28 de formaţii corale, re- noscutul caricaturist bucureştean le au suscitat un -viu interes, re-
Haţeg şi Orăştie au participat pes­ zical-coregrafice etc. au avut loc prezentind .douăzeci de judeţe. O
te G 600 de spectatori. Filmele pre­ pc scenele căminelor culturale din evoluţie remarcabilă în cadrul a- Alexandru Clenciu. <Lucrările ex­ levînd valoroase idei.
puse se bucură de aprecierea vi­
zentate, cît şi acţiunile organizate Vălişoara, Ilia, Bcriu, Şoimuş, Geoa- cestei' prestigioase manifestări au -Schimbul de experienţă de la
cu prilejul deschiderii festivalului, giu, Pui, Băcia, Topliţa, Boşorod, avut-o corurile din Orăştie (diri­ zitatorilor. Călan a evidenţiat necesitatea îm­
s-au bucurat dc o largă audienţă fiind urmărite şi aplaudate de nu­ jor Cornel Bogariu) şi C.S. Hu­ bunătăţirii muncii de orientare
de public. meroşi spectatori. nedoara (dirijor Marin Dîrva). BRIGĂZI ŞTIINŢIFICE LA SATE şcolară .şi profesională şi, îndeo­
A VI-A EDIŢIE A ŞTAFETEI AU LUAT SFÎRSIT „ZILELE „MĂREASA" — CARTEA Două brigăzi ştiinţifice din Deva sebi, a conlucrării tuturor forţelor
şcoală, organizaţii de tineret,
—
TEATRULUI DE AMATORI" MOŢILOR s-au deplasat duminica trecută in familie, toţi factorii educaţionali
CULTURAL-EDUCATIVE localităţile Ţebea şi Cărăstău (com. — pentru a acţiona unitar în re­
„CĂUTĂTORII DE COMORI" „Zilele teatrului de amatori" — Scriitorul hunedorcan Marcel Pe- Baia de Criş) şi Mada (com. Bal- zolvarea acestei majore probleme
şa). în cadrul acestor întîhuri cu
amplă manifestare artistică — au trişor, din Ocişor — fiul cunoscu­ în care sînt implicaţi tinerii, vii­
Duminică, în mai multe centre luat sfîrşit cu un bilanţ remarca­ cetăţenii au fost abordate teme din
din judeţul nostru s-a declanşat bil pentru formaţiile hunedorene. tului sculptor .în lemn, Aurel Pe- domeniul ateismului ştiinţific, le­ torul lor.
cea de a VI-a ediţie a ştafetei cui- Spectacolele organizate in cele 18 trişor — a fost, la sfirşitul săptă­ gislaţie şi pedagogie. L. L.
siunii armatei. După scurt timp, slab
Răscoala lui Horea, Cloşca şi Cri-
şan a izbucnit în Zarand, în părţile Deva—-trecut şi contemporaneitate înarmaţi şi fără o conducere mili­
Bradului, la sfirşitul lui octombrie tară, ţăranii au dat înapoi. încurajaţi
de succesul armatei, 22 de nobili În­
şi începutul Iui noiembrie 1784 şi în armaţi au venit din cetate şi s-au
scurt timp a cuprins cea mai mare adăugat armatei. A început urmări­
parte din Munţii Apuseni. Cu repe­ Deva în timpul răscoalei d@ Sa 1784 rea răsculaţilor. Dintre răsculaţi au
ziciune răscoala s-a răspîndit şi in căzut peste 70 de oameni, alţii s-iau
comitatele vecine. înecat în Mureş, 44 au fost luaţi
In faţa maselor dc răsculaţi, no­ matumul adresat nobilimii din ceta­ bilizarea oamenilor în vederea celui tras spre Mănăstirea franciscanilor,' prizonieri, iar restul au fugit prin
bilimea caută scăpare în dosul zi­ tea Devei), o coloană de răsculaţi de al doilea atac asupra Devei. To­ pe care de asemenea au atacat-o, pădurile din apropiere.
durilor petăţilor şi în oraşe. în ce­ a lovit curtea nobiliară din Şoimu.ş. todată, în rîndul răsculaţilor, au fost iar apoi s-au retras din oraş. Vic­ Răsculaţii au fost înfrînţi în încer­
tatea Devei s-au adunat astfel un In zilele următoare, potrivit altor observaţi cîţiva militari. Autorităţile, time nu au fost. Nobilii au reuşit carea lor de a cuprinde Deva şi ce­
mare număr de nobili, chiar şi ofi­ documente, curţile din Mintia, Bîr- alarmate de acest fapt, au luat cele să scape cu fuga, iar armata a tras tatea ei, dar răscoala continua. După
cialităţile comitatului Hunedoara. Ţă­ cea şi altele au fost atacate de răs­ mai severe măsuri pentru preveni­ peste capul răsculaţilor. cum consemnează un document con­
ranii, victorioşi în majoritatea sate­ culaţi. Toţi aceştia, se înţelege, au rea fraternizării militarilor grăniceri Ţăranii s-au retras, dar nu au a- temporan, noaptea, nobilii din cetatea
lor din jurul Devei, şi-au îndreptat participat şi la atacul asupra Devei. cu răsculaţii. baiidonat gîndul de a cuprinde Deva Devei, la fel ca şi cei din Hune­
atenţia spre cucerirea oraşului şi a şi cetatea ei. In vederea acestui scop, doara, au fost îngroziţi văzind cum
cetăţii. Prin aceasta ei sperau ' pe împotriva nobililor' ascunşi Ia Deva Primul atac asupra Devei a avut emisarii ţăranilor au pornit prin sa­ ard curţile nobiliare din Bîrcea, Şoi-
de o parte să încheie socotelile cu au pornit şi ţăranii din părţile lo­ Ioc în ziua de 6 noiembrie 1784, pe tele apropiate chemînd oamenii la muş, Mintia şi din alte părţi. Peste
un mare număr de nobili, iar, pe cului, mal ales atunci cînd au apă­ la orele cinci după-amiază. O coloa­ atacul de a doua zi. Locul de fntîl- cîteva zile, tot aici, ţăranii vor so­
de altă parte, să captureze arme şi rut coloanele de răsculaţi veniţi flin nă, -după ce a lovit în prealabil curtea nire era fixat pe malul Mureşului. ma pe nobilii ascunşi in cetate prin
muniţii în vederea continuării luptei. Zarand. din Mintia, a intrat în Deva. Duminică, 7 noiembrie 1784, tot cunoscutul ultimatum care viza
Cine a participat Ia atacurile asu­ Pe lingă iobagii şi jelerii dc pe Oamenii erau agitaţi, se trăgea din dinspre Mintia, răsculaţii au pornit schimbarea din temelii a vechilor
pra Devei ? Documentele contempo­ domeniile nobiliare şi fiscale, la a- puşti. Răsculaţii s-au îndreptat spre din nou. Au atacat tîrgul şi cetatea. rlnduieli feudale.
rane permit lămurirea acestei pro­ tacurile asupra Devei au participat conacul lui Adam Ribiţei, daT nobi­ La cererea nobilimii, 70 Re soldaţi Prof. M. CERGHEDEAN
bleme. .La 5 noiembrie după cum şi minerii. In fruntea acestora s-a lul fugise din timp. In acest itimp, pedeştri şi 74 călări au contraatacat Arhivele statului —
relatează Caro! Briinek (acelaşi căre situat Anghel Mirza, care a desfăşu­ împotriva răsculaţilor armata a des­ -pe ţărani. S-a încins o scurtă bă­
In numele Iul Horea a scris uiţi- rat o intensă activitate pentru mo­ chis focul. Surprinşi, ţăranii s-au re­ tălie in care ţăranii au rezistat pre- "Filiala Deva . ■