Page 26 - Drumul_socialismului_1975_12
P. 26
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI © NR
uman
$ ţrtj
ftţe?5W* C$9im9 . ^ ^ ^ ^
;
ira» n ■irnir --------------------------------------------------------- ------r — -----------—---- -------------------------
1 SELECŢIUNI
CONSFĂTUIRE CU CADRELE
U/ a DIN DOMENIUL ORGANIZATORIC
de seamă ale aetiweler de partid ! MARJI,
13,00
l
La Deva a avut Ioc o consfă
tuire cu caracter de schimb de * Clubul ad
experienţă cu cadrele din dome i Radiojurnal
de 7 listic — CI
prima zi a anului «stor, toate Eforturi concslizate niul muncii organizatorice
partid. Au participat secretari ai 1 Laufcr ; 17,(
comitetelor municipale, orăşeneşti, I 18,00 Orele
I populară ; 2
comunale şi din unele întreprin 1 eficienţă; 2
deri, activişti ai Comitetului ju
colectivele eu planul realizat S spre creşterea producţiei deţean de partid. 7 operetele Ii
în prima parte a consfătuirii, Ţ Estrada noi
mai mulţi secretari au prezentat l tin de ştiri
Adunarea activului Comitetului la toţi indicatorii, din prima zi a vegetal® şi animale informări şi concluzii asupra I MIERCUR
A 5,00 Bulei
unor laturi ale muncii organiza
orăşenesc de partid Brad s-a ca anului viitor. Unul dintre obiec torice de partid, subliniindu-se cu / Din tezauri
racterizat printr-o analiză apro tivele majore asupra căruia s-au precădere acele metode şi acţiuni j 5,40 Jurnal
fundată, temeinică a întregii acti angajat toţi comuniştii prezenţi la In darea de seamă prezentată rajeră. Vina o purtăm insă noi care şi-au dovedit eficienţa in l programul
vităţi desfăşurate de la alegeri şi adunare, să acţioneze cu toată fer în faţa activului comitetului co că nu am luat măsuri pentru ca activitatea amplă pentru înfăptui ' mărul presi
pînă în prezent, de către organele mitatea, este utilizarea integrală, munal de partid Toteşti, precum tovarăşul Pavel Turcu, preşedin rea exemplară a' sarcinilor stabi A fon melodii
şi organizaţiile de partid. Darea intensivă şi extensivă a capacităţi şi în discuţiile purtate de tovară tele C.A.P. şi consiliul de condu lite de Congresul al Xl-lea al l Buletin de
de seamă, dezbaterile pe marginea lor de producţie, creşterea produc şii Aron Cioana, Pavel Turcu, cere să se îngrijeaspă de această partidului. Pe marginea fiecărei I trcle „Chin
ei au avut o puternică tentă cri tivităţii în abataje. în acest scop, Gheorghe Letinschi, Ilie Bufnea, problemă. Cele 90 tone de furaje informări s-au purtat discuţii, i şi „Cindrel
tică şi autocritică, făcîndu-se re s-a cerut organizaţiilor de partid Ionică Vulc, Gruia Opric, David cîte sînt deficit trebuie procurate s-au prezentat propuneri şi suges 7 Prinos de <
feriri concrete la unele stări de de la I. M. Barza, E. M. Ţebea, Gheorghe, Dorin Vulc, Clara La neîntîrziat. tii menite să ducă la îmbunătăţi A cîntece şi i
lucruri negative, la măsurile care U.U.M.R. Crişcior şi F.I.L. Brad da, s-au făcut referiri la ansam Anul acesta — spunea tovarăşa rea activităţii organelor şi orga l tries si par
au fost luate pentru îndreptarea si să acţioneze energic ca toţi fac blul activităţii de partid şi de Clara Lada, preşedinta comitetu nizaţiilor de . partid. 1 tin ; ştiri
tuaţiilor mai grele. torii de răspundere din aceste uni stat, al muncii politico-educative lui comunal al femeilor — nu re în cea de a doua parte a con 110,10 Opera
tăţi să asigure o aprovizionare
Comitetul orăşenesc de partid, tehnică-materială ritmică a tuturor şi culturale de masă. Accentul alizăm producţia de lapte pentru sfătuirii, secţia organizatorică a 7 tru Rareş"
comuniştii, colectivele de muncă locurilor de muncă, să repartizeze s-a pus, cum era şi firesc pe că începînd cu luna ianuarie şi Comitetului judeţean de partid a A (fragmente)
din unităţile economice ale oraşu raţional oamenii pe schimburi, să munca desfăşurată — pe plan or pînă s-a ieşit la păşunat nu s-au prezentat în faţa participanţilor i socialiste ;
lui Brad au raportat cu o justi militeze cu mai multă hotărîre ganizatoric şi politic — pentru re asigurat raţii de producţie. Anul principalele probleme ce trebuie 1 larc ; 11,00
ficată mîndrie îndeplinirea actua pentru întărirea ordinii şi disci alizarea sarcinilor din agricultu acesta s-au făcut 1 000 tone siloz, A 12,05 în ti Ini
lului plan cincinal la 15 aprilie plinei în producţie. Se cere, de a- ră. Au fost evidenţiate măsurile sînt fînuri şi, procurînd cele 90 1 Iară şi i;
a.c., reuşind să dea în această pe semenea, sporirea eficienţei în luate de organul comunal de par tone nutreţuri lipsă, gospodărind 12,30 Ştiinţa
ta şlagărele
rioadă o producţie suplimentară de toate sectoarele de activitate, redu tid pentru întărirea ordinii şi dis cu grijă furajele, putem asigura MAŢII I PARTID 3 : 15,00 I
peste 265 milioane lei. In acest cerea cheltuielilor, gospodărirea ciplinei, fapt care a determinat raţii care să permită obţinerea 16,00 Radio
an, indicatorii planului au fost mai bună a materialelor. încheierea în bune condiţiuni şi la de producţii bune - de lapte şi
depăşiţi la producţia industrială Adunarea activului de partid a timp a lucrărilor de recoltare a produşi sănătoşi, viguroşi. Accen I tin de ştiri
A citate ; 17,2(
cu peste 28 milioane lei, producti prevăzut măsuri ferme pentru îm culturilor de toamnă şi realizarea tul trebuie pus — aşa cum subli să stea în viitor în atenţia orga l patria mea
vitatea muncii pe angajat cu peste bunătăţirea activităţii în coopera planului de însămînţări. niau mai mulţi vorbitori — şi pe nelor şi organizaţiilor de partid. 7 doric ; 18.0'
3 200 lei, preţul de cost a fost re tivele agricole de producţie care, Problemele zootehniei trebuie să lotizarea vacilor după producţie I Concert de
dus cu 17 lei la 1 000 lei produc în anul viitor, vor trebui să ob preocupe 'însă în mai mare mă şi furajarea lor diferenţiată. Ioni SCHIMBURI DE EXPERIENŢĂ 1 20,30 La ni
ţie marfă. ţină producţii la nivelul sarcinilor sură atît comitetul comunal de că Vulc, secretarul organizaţiei Recent, în întregul judeţ a în I rci ; 20,40
Realizările sînt frumoase. Dar, de plan la grîu şi porumb, extin partid, comitetul de partid al de bază din brigada Păclişa, sub ceput o largă acţiune în dome 7 dumneavoas
linia necesitatea ca, profitînd de
adunarea activului de partid nu derea suprafeţelor pe care vor fi C.A.P., cît şi conducerea coope timpul favorabil, să se treacă la niul muncii de propagandă — A tr-o oră ;
s-a oprit prea mult asupra lor. A- cultivate legume, realizarea efec rativei. Este un fapt pozitiv că în curăţitul păşunilor şi fîneţelor. consfătuiri în vederea răspîndirii t JOI, 1
acest sector lucrează 16 comu
tivelor în zootehnie şi sporirea
tenţia a fost concentrată asupra producţiei animaliere. nişti, că s-a realizat şi depăşit săparea de şanţuri pentru scurge experienţei pozitive în această ' 5,00 Bulei
importantă activitate de partid. La A Muzică poi
măsurilor ce trebuie aplicate pen Condiţiile create, priceperea, ab planul la efectivele de ovine, la rea apelor, curăţirea canalelor de aceste schimburi de experienţă i agrar ; 6,00
tru pregătirea în cele mai bune negaţia şi conştiinţa înaltă a mi producţia de lapte de oaie şi li desecare. participă locţiitorii cu problemele 1 mincţii ; 8,1
condiţii a producţiei primului an nerilor, muncitorilor din unităţile nă, dar nemulţumeşte faptul că Adunarea a evidenţiat preocu de propagandă ai secretarilor co A 8,08 La mii
din viitorul cincinal 1976—1980. industriale, lucrătorilor de pe o- la bovine efectivele planificate nu parea comuniştilor, hotărîrea lor mitetelor de partid, propagandişti, 7 ferată ; 9,0(
In cuvîntul lor, comuniştii Nicolae goare, munca lor avîntată dau s-au realizat nici pe total şi nici de a munci mai bine, mai spor lectori ai comitetelor comunale A 10,40 Atlas
Viorel Popa, Mircea Oprişa, Vio- garanţia îndeplinirii întocmai a mă la matcă, iar producţia de lapte nic pentru realizarea producţiilor de partid, responsabili ai colecti i letin de şl
rel Petruţa, Ioan Başa, Cornelia surilor adoptate de adunarea acti este cu mult sub prevederi. Şi vegetale şi animale prevăzute velor gazetelor de perete, ai ca 1 de-un brav
Fekete, Grigore Cosma s-au oprit anul trecut şi acum — spunea pentru 1976 şi întreg cincinalul binetelor de ştiinţe sociale şi co A patriotice
-
vului Comitetului orăşenesc de
pe larg la pregătirile ce se fac ca partid Brad. ing. Ilie Bufnea, preşedintele con viitor. misiilor de răspîndire a cunoştin 7 12,00 Buletii
la fiecare loc de muncă planul de siliului intercooperatist — ne plîn- ţelor ştiinţifice, agitatori şi alte A tîlnire cu *i
Droducţie să fie realizat integral, SABIN CERBU gem că avem deficit la baza fu N. BADIU cadre care lucrează în domeniul 1 interpretul
propagandei 1 inţa la zi ;
Cu acest prilej se analizează A rclor ; 13,00
pedagogic format din elevele An- bările ajutătoare, demonstrarea modul în care se desfăşoară în- 7 Mcridian-Cl
îriabrica 'tineretului LAE HAŢEGAN, secretar ai Comi unor aspecte ale temei cu ajuto văţămîntul de partid, activitatea A nai ; 16,15 !
gela Săbău şl Maria Celer. (NICO
formulelor,
legăturii
relevarea
rul
între teorie şi munca practică, spe
cabinetelor de ştiinţe sociale, a t tec : Slavă
tetului municipal Deva al U.T.C.)
cifică secţiei, nu au avut darul să gazetelor de perete şi satirice, a 117,20 Univc
DEZBATEREA PRESUPUNE însufleţească dezbaterile. agitatorilor, precum şi alte laturi A O floar’, u
NORMELE DE COMPORTARE lor. Concursul s-a bucurat de o STUDIU TEMEINIC ! Considerăm că nu este suficient ale muncii educative. / Ie scrii ; 20
participare
uteciştilor,
a
ca propagandistul, doar el, să se
CIVILIZATĂ IN SOCIETATE — largă din liceele teoretice şi de încadraţi la cursul de studiere a pregătească temeinic ; este necesar Pînă în prezent au avut loc a- j zică populai
elevi
ATRIBUTE ESENŢIALE ALE specialitate din municipiu, la start politicii economice interne şi in ca şi cursanţii să dovedească răs semenea schimburi de experienţă A economic ;
FIECĂRUI TINĂR aliniindu-se un număr de G echi ternaţionale a Partidului Comunist pundere în pregătirea politico-ide- în comunele Dobra, Zam, Toteşti_, / dresa dumn
Român, uteciştii din secţia înaltă
paje. Dînd dovadă de o bună pre ologică. Se simte nevoia interven Peştişu Mic etc. Astfel de acţiuni A zi într-o o
gătire. susţinuţi fiind de publicul tensiune de Ia I.R.E. Deva au ajuns ţiei operative a biroului- organiza vor avea loc în toate comunele, i VINERI,
Sub acest generic, în cadrul ac la dezbaterea temei „Politica P.C.R.
ţiunilor cultural-educative, a avut generos în aplauze, concurenţii privind crearea şi repartizarea ve ţiei de bază U.T.C., a organizaţiei oraşele şi municipiile, cărora le 1 5,00 Bulet
loc în sala festivă a Liceului „De- s-au prezentat la cel mai înalt ni nitului naţional...". Tema a fost de partid. Trebuie să se exercite va urma o consfătuire judeţeană. A Muzică pop
vel, lupta pentru obţinerea unui
cebal" din Deva un concurs orga prezentată bine de către propagan un control permanent, între dez 7 agrar : 6,00
nizat de către Comitetul munici loc pe podium fiind foarte strînsă. dist (ing. Valentin Cristea), expu bateri, asupra modului în care se INSTRUIREA A mincţii : 8,0
pal Deva al U.T.C. Concursul a Cu un plus de cunoştinţe, echipa să cu claritate, accesibil, dovadă studiază şi se conspectează mate PROPAGANDIŞTILOR
jul liceului „Decebal", format din
fost axat pe cunoaşterea Codului elevii Dana Răican şi Ştefan Al- a seriozităţii cu care îşi îndepli rialul bibliografic, să se dea spri ţ 8,08 La mic
principiilor şi normelor muncii şi neşte sarcina încredinţată. Acum jin concret tinerilor în însuşirea DIN MEDIUL SĂTESC ’ ferată ; 9.00
vieţii comuniştilor, ale eticii şi măşan, s-a detaşat în cîştigător, urma să se desfăşoare dezbaterea. temelor. însuşi propagandistul are în ziua de 13 decembrie A 10,10 Autopi
ocupînd cel mai înalt loc pe po
echităţii socialiste, precum şi pe Dar, ce s-a constatat ? Au luat cu datoria să ţină o legătură mai a avut loc la Hunedoara instrui i — Temiştoc
cunoaşterea documentelor Congre dium. Pe locul IX s-a clasat echi vîntul doi tineri şi au făcut cîteva strînsă cu cursanţii între activită rea propagandiştilor din învăţă- 1 nătal ‘â' • 10,
sului al X-lea al U.T.C. şi a sarci pajul Liceului industrial de con referiri extrem de vagi, la temă, ţile colective, să le acorde consul
strucţii, format din elevele Auro
nilor ce revin organelor şi orga ceea ce a demonstrat nivelul slab taţii, antrenîndu-i într-un studiu mîntul politico-ideologie de la sa A 11 ' -Nţetii
nizaţiilor U.T.C. din şcoli în for ra Ardeleanu şi Melania Mîrza, de pregătire al tinerilor. Invitaţiile temeinic, serios. te, acţiune iniţiată de către secţia } Gi. _,u. nean
marea profilului moral al tineri iar pe locul HI, echipajul Liceului repetate la luări de cuvînt, între ESTERA ŞINA de propagandă a Comitetului ju A tecului pat
deţean de partid. La această in i nar ! 11,20
struire au participat popagandiştii 1 dio-TV ; 11
din zonele Hunedoara, Călan şi A 72,35 Re vist
Gazeta de perete de Ia „Marmu lucru, părăsirea locului de muncă Haţeg. Activitatea s-a desfăşurat J De Ia 1 Ia
ra" Simeria se afirmă ca un bun Oazetete de perete în concurs inainte de program, calitatea slabă
organ de presă al comitetului de diferenţiat pe tipuri de cursuri, , Club ; 16,00
a lucrărilor, lipsa de grijă faţă de
partid. Principalul său merit il con utilaje şi instalaţii şi alte fenomene constînd din expuneri şi dezbateri A Pagini coral
stituie faptul că abordează o largă negative. Astfel incit suplimentul pe problematica indicată pentru A rele serii ;
problematică politică şi social-eco satiric participă efectiv, cu şanse învăţămîntul politico-ideologie. La 7 Flintaşu şi
nomică şi că vizează direct feno O largă arie problematica de reuşită, in concursul genului. sfîrşitul activităţii a avut loc o ban ; 20,15 C
menele concrete din activitatea co
lectivului. Judecată in ansamblu, gazeta de expunere metodică. ! Muzică pe l
Ediţiile apar bilunar. Unul din ar maţie cît mai bogată şi variată. a activităţii pe timpul iernii. Tot el perete de Ia întreprinderea „Mar O astfel de instruire a avut tră ; 22,00
mura" se dovedeşte un bun mijloc
ticolele publicate Ia ultima ediţie Pentru confirmare vom enunţa că semnalează însă şi unele rămîneri de activitate politică. loc, recent, la Brad, cuprinzînd A SÎMBĂTĂ,
explică pe înţelesul tuturor citeva gazeta s-a ocupat cu insistenţă de în urmă, adresînd critici celor vino propagandiştii din comunele şi l 5,00 Buleti
noţiuni şl termeni utilizaţi in comer probleme cum sînt creşterea pro vaţi pentru această stare de lucruri. satele învecinate, iar alta se va
ţul exterior. La prima vedere o ductivităţii muncii, recuperarea ră- Un cititor exigent, luînd în consi CORNEL ARMEANU 7 Muzică pop
astfel de apariţie ar putea fi consi mînerii în urmă dintr-o anumită derare toate articolele apărute pînă desfăşura în curînd la Deva. A agrar ; 6,0i
derată ca neavenită. Dacă avem perioadă, reducerea cheltuielilor ma în prezent, s-ar putea declara ne 1 dimineţii; 8.
insă în vedere faptul că întreprinde teriale, a consumurilor de materie mulţumit de activitatea gazetei, pu- A 8,08 La mici
rea depune o însemnată activitate primă, materiale, combustibil şi e- tîndu-i imputa, de pildă, că nu se m t ferată : 9,00
pentru comerţul exterior, ea se do nergic, folosirea la maximum a ocupă de fenomenul indisciplinar, de dicţionar politieo-economic > 10,30 A^las
vedeşte justificată. Celelalte articole timpului de lucru etc. Chiar acum comportarea oamenilor în produc
se referă la activitatea organizaţiei se află in pregătire un articol im ţie. Un răspuns potrivit il are pre A virtuoz al a
U.T.C. şi Ia valorificarea deşeurilor portant, care vizează problema pre gătit oricind „Ghimpele", suplimen i Onoriu ; 11,0
metalice. Considerăm că într-un fel gătirilor pentru iarnă în carierele tul satiric al gazetei. Ediţiile aces PATRIE, mediu natural, social, MASE POPULARE, termen care, 1 11,05 Muzică
sau altul, toate articolele au capa întreprinderii. Autorul articolului, tuia stat urmărite de fiecare dată politic, cultural, ta care s-a afir in concepţia materialismului isto A 11,20 Avanpi
citatea potenţială de a reţine aten Ing. Paul Silviu, remarcă faptul că cu viu interes de către colectivul mat şi îşi desfăşoară viaţa şi lup ric, desemnează clasa muncitoare, 712,35 Rcvisti
ţia cititorilor. Ele reflectă preocu prin măsurile luate pînă în prezent, întreprinderii. Aici sînt supuse tiru ta fiecare popor, făurlndu-şl pro ţărănimea, intelectualitatea legată de A De la 1 la
parea colectivului gazetei de perete la unele locuri de muncă sînt asi lui satirei, prin caricaturi şi epi pria sa istorie, realizîndu-şi idea popor, adică forţele sociale covîr-
de a furniza cititorilor săi o Infor- gurate condiţii bune de desfăşurare grame, absenţele nemotivate de Ia lurile sale sociale şi naţionale. P. şltor dominante în societate şi care i coriling ; 18.
cuprinde teritoriul, cadrul geogra
7 20,00 De la
au rolul hotărîtor ta producţia ma
fic, modul de trai (economic, po terială, in dezvoltarea istorică. Prin A 20,30 Azi, îr
litic, social) al poporului, limba, activitatea lor economică, politică, 7 radiofonică
cultura şi tradiţiile, valorile mate
nească ce a caracterizat această ta-
culturală, ele reprezintă adevăratele
, actualitatea politică tîlnire au menirea să ridice pe o riale şl spirituale create prin con forţe motrice ale progresului. Pe A A 7,00 Radi
DUMINICA
relaţiile
generaţiilor
tuturor
dintre
treaptă
superioară
tribuţia
care măsura dezvoltării economice, ma
«3* cele două părţi. s-au succedat de-a lungul istoriei. turizării politice, culturale a socie 7 presei ; 8,10
Preşedintele Republicii, tovarăşul Clasele exploatatoare au identificat tăţii, se dezvoltă nivelul de conşti A 9,00 Ora sat
NICOLAE CEAUŞESCU, a adresat un noţiunea de p. cu orînduirea care inţă şi de organizare al m.p., se / magazinul f
(Urmare din pag. 1) de azi — la promovarea politicii noi mesaj participanţilor la cea de a le asigură privilegii, posibilitatea creează terenul necesar participării ) toate pentru
de egalitate şi respect intre naţiuni, XlII-a Intilnire europeană a uniu de exploatare şi dominaţie şi cul lor la activitatea social-politică. To ( jurnal ; 13,3(
la făurirea unei noi ordini politice nilor naţionale studenţeşti, care îşi tivă’ tradiţiile care le convin, în todată, accelerarea progresului soci
tovarăşul Nicolae Ceauşescu a pre- şi economice internaţionale, a unei desfăşoară lucrările in Capitală. special pe cele mistice sau con al este condiţionată de amploarea 7 15,00 Diverti
zentat o informare cu privire la vi lumi mai bune şi mai drepte". Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, servatoare. Masele muncitoare, ade şl de Intensitatea participării m.p. A d'iojurnal : 2
zita în ţara noastră a delegaţiei de Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, văratele purtătoare ale Intereselor la transformarea societăţii. In e- l minicală ; 22
partid şl guvernamentale vietname secretarul general al Partidului Co secretarul general al Partidului Co p., leagă conţinutul şi .soarta ei de poca contemporană, lupta m.p. are 1 23.00 Estrada
zei pondusă de tovarăşul Le Duan, munist Român, preşedintele Repu munist Român, a adresat o telegra progresul social,, văzind în ea me o importanţă esenţială pentru dez A LUNI, J
mă do felicitare, tovarăşei DOLORES
prlm-secretar al Comitetului Central blicii Socialiste România, comandan IBARRURI, preşedintele Partidului diul in care vor să-şi realizeze as voltarea liberă şl independentă a
al Partidului Celor ce Muncesc din tul suprem al forţelor armate, a piraţiile lof de mai bine, ta care fiecărei naţiuni, pentru asigurarea / 5,00 lîuleti
Vietnam, dînd o înaltă apreciere re participat miercuri, 10 decembrie Comunist din Spania, care a împlinit şi-au desfăşurat sau îşi desfăşoară progresului social şl. fiecărui pGpor A Railioprogran
zultatelor vizitei. a.c., ia adunarea activului de partid zilele acestea venerabila vîrstă de 80 lupta pentru eliberare socială şi şl pentru insfa'Ui’âfăă păcii şi co A Sumarul pre
de ani.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a In din armată. Cu acest prilej, secre naţională. Socialismul determină laborării Internaţionale. In ansam 7 fon, melodia
format, de asemenea, asupra rezul tarul general al partidului, coman Presa cotidiană a publicat Decretul coordonate radicale noi ale p., pe blul m.p., clasa muncitoare este A Buletin de şt
tatelor vizitei oficiale de prietenie dantul suprem al fortsini' armate a Consiliului de Stat cu privire Ia de plan politic, economic, social, spi forţa socială cea mai înaintată.
făcute, împreună cu tovarăşa Elena rostit q impdftăhtă cântare ’ ritual, aduce schimbări substan Societatea socialistă asigură mani / socialiste ; 1:
Ceauşescu, în Iran, la invitaţia Majes-i La invitaţia preşedintelui Republi clararea zilelor de 1—4 ianuarie 1976 ţiale în conştiinţa şi ta comporta festarea calitativ superioară a ro 1 ştiri ! 12,05
tăţii Sale Imperiale Şahinşahuî Mo- cii Socialiste România, tovarăşul ca zile nelucrătoare, precum şi De rea oamenilor faţă de p. Socialis lului hotărîtor al m.p. în dezvol t dia populară
hammad Reza Pahlavi Aryamehr şi NICOLAE CEAUŞESCU, şi a tova cretul Consiliului de Stat cu privire mul, întemeindu-se pe tradiţiile tarea tuturor domeniilor vieţii so I ferat ; 12,30
a Majestăţll Sale Imperiale, Farah răşei ELENA CEAUŞESCU, în cursul la alocarea sumei de 60 milioane lei progresiste, revoluţionare ale po ciale, ceea ce explică progresul ra A Revista şlag
Pahuavi Şahbanu a Iranului. Apreci săptămînii trecute ne-au vizitat ţara porului, pe ideologia marxist-le- pid şl multilateral al societăţii. Un / 1 la 3 ; 16,00
ind rezultatele acestei importante şeful statului Cambodgia, preşedin in vederea organizării pomului de niniştă, a ridicat idealurile de li
vizite, Şedinţa Comitetului Politic tele Frontului Unit National al Cam- Iarnă pentru copil. bertate socială şi naţională ale factor hotărîtor al creşterii rolului 1 Antena tinci
Executiv consideră că ea „reprezintă bodgiel, prinţul NORODOM SIANUK, poporului român pe cea mai Înal m.p., în întreaga viaţă socială, este A scrii; 20,00
o contribuţie de cea mai mare im Împreună cu prinţesa MONIQUE SIA A fost, de asemenea, dat publi tă treaptă a semnificaţiei lor uma conducerea lor de către partidul 7 21,30 Conscr
portanţă — prin Identitatea puncte NUK. Convorbirile oficiale, vizitele cităţii şi supus dezbaterii publice niste, a Înfăptuit, pentru prima A într-o oră
lor de vedere exprimate asupra efectuate de înalţii oaspeţi in Capi proiectul Legii retribuirii muncii in oară, unitatea social-politică a po revoluţionar al clasei muncitoare, ^ nocturnă >
problemelor fundamentale ale lumi) tală, atmosfera de căldură priete unităţile agricole cooperatiste. porului. dezvoltarea conştiinţei lor sociale.