Page 28 - Drumul_socialismului_1975_12

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI • NI

C INC IN AL tîl AC T UAL " C I N C I N A L U L ' V I î

IN AI NTE DE T E R M E N ! P E E G A T I T T E M E

EXAMENUL ABNEGAŢIEI Şl CAPACITĂŢII CREATOARE A MINERILOR Şl
Da sfîrşitul săptămînii trecu- , reş, prof. dr. doc. Dan Rădules- Pionieri ,c
te, întreprinderea de prospecţi­ ou, adjunct al ministrului mine­ Dr. P. Groz
SIDEP.URGIŞTILOR HUNEDORENI uni şi explorări geologice Deva lor, petrolului şi geologiei. Vor­ patronată d
a aniversat 25 de ani de la în­ bitorii s-au referit la succesele bătorită, au
fiinţare, 25 de ani de activitate obţinute de I.P.E.G. Deva în cei dos de pion
Cocs mal mult şi mai bun fructuoasă de căutări şi punere 25 de ani de activitate, la cola­ acestui des
borarea şi sprijinul reciproc, la muncă, din
în valoare a unor resurse mi­
nerale atît de necesare econo­ posibilităţile de dezvoltare a în­ unii dintre
din cărbune de Valea Jiului miei naţionale. Evenimentul a treprinderii în anii viitori, în I’articipan
prilejuit organizarea unei adu­
lumina prevederilor celui de al dresat o
nări festive, la sala „Arta" din Xl-lea Congres al P.C.R., de e- P.C.R., to
Deva, la care a participat tova­ CEAUŞESC1
Acţiune de presă comună a ziarelor „Drumul socialismului" Deva şi răşul loachim Moga, prim-secre- ‘ altele, se s
tar al Comitetului judeţean Hu­ in anul şi i
nedoara al P.C.R., preşedintele I.P.E.G. DEVA întreprinder
„Steagul roşu" Petroşani Comitetului executiv al Consi­ ci ni deoseb
liului popular judeţean. Au par­ Le vom re;
ticipat membri ai biroului Co­ mereu în f:
Un obiectiv care a declanşat mitetului judeţean de partid, re­ 2S I voastră căli
prezentanţi ai centralei de resort
9 şi ai M.M.P.G., invitaţi clin par­ ruire si îna
toţi ounien."
tea unor unităţi economice de
deri şi instituţii care colaborea­ Df ACTIVITATE
o angajare totală la mina Lupeni: acelaşi profil, a unor întreprin­ Deva vă 1
tovarăşe Ni
ză cu I.P.E.G. Deva, a unor or­ hotărîroa lo
na plenar,
gane locale de partid şi de stat, tru traduce
In luna decembrie colectivul şi-a propus să angajaţi ai întreprinderii, cetă­ videnţiere şi punere în valoare viaţă a pro
atingă nivelul indicatorilor de plan pe 1976 ! ţeni ai municipiului Deva. eveni­ pe scară tot mai largă a bazei al Xl-Ica a
Despre
de materii prime şi energetice ce .ie revin
semnificaţia
mentului, despre activitatea pro­ necesare economiei naţionale. pentru fApri
Acesta esie cuvîntul de ordine zent — adică cel mai mic consum provizionare tehnico-materială şi digioasă desfăşurată de I.P.E.G. Luînd cuvîntul, tovarăşul mâncsc
Ia cea mai mare mină producă­ specific de material lemnos din s-au luat nfăsuri pentru întărirea Deva în cele două decenii şi ju­ loachim Moga a adresat colec­ ncrii şi soi
toare de cărbune cocsificabil : in viaţa exploatării. asistenţei tehnice în schimburile mătate şi despre, sarcinile mobi­ tivului sărbătorit calde felicitări iubesc atît
luna decembrie să se facă totul Măsurile politice şi tehnico-or- II şi III. lizatoare de viitor a vorbit to­ pentru rezultatele deosebite ob- mai înaintat
pentru atingerea nivelului prevă­ ganizatorice luate constituie o ba­ Intr-o singură direcţie nu s-a varăşul ing. Corneliu Arsin, di­ ţinute în cei 25 de ani de exis­ tre societăţi
zut pentru 1976 la principalii in­ ză temeinică de susţinere a aces­ acţionat încă suficient de perse­ rectorul întreprinderii. Au luat tenţă, exprimîndu-şi totodată nistă“.
dicatori. El a fost rostit în adu­ tei angajări. Unele şi-au şi dove­ verent la mina Lupeni — cea a apoi cuvîntul tovarăşii Aurel convingerea că şi în anul vii­ în cinstea
narea generală a activului de dit eficienţa. S-a apelat, de e- brigăzilor care nu-şi realizează Făt, maistru de foraj, dr. ing. tor. în întreg cincinalul 1976— rit, Ansamfc
partid şi este susţinut prin toate xamplu, la personalul de regie integral planul. Or, ea este o pro­ Aurel Lăpuşcă, director general 1980, acest harnic colectiv de na", al Con
formele muncii politice de masă. pentru a presta posturi în cărbu­ blemă care stă la baza ritmicită­ al C.M. Deva, Dan Cotetiu, in­ muncă va obţine rezultate de sindicatelor,
De fapt, este angajamentul cu ne şi, într-o singură zi, peste 90 ţii producţiei şi aici trebuie con­ giner şef la I.P.E.G. Maramu­ prestigiu. mos prograi
care minerii de aici au răspuns de muncitori de la transporturi, centrată acum munca politico-or-
Ia chemarea cocsarilor hunedo- în frunte cu şeful de echipă Ioan ganizatorică. Să se repartizeze
reni în cadrul acţiunii „Cocs mai Predoşan şi maiştrii losif Mater­ personalul tehnico-ingineresc ca
mult şi mai bun din cărbune de na şi Cornel Borza, s-au prezen­ să ajute aceste brigăzi, să fie în­ IN Vi
Valea Jiului". tat. pentru a lucra în abataje. S-a trebaţi zilnic — nu numai la de­
Indicatorii vizaţi sînt : produc­ discutat cu insistenţă, individual cadă — şefii de brigăzi, şefii de (Urma
tivitatea muncii pe mină, ritmul şi colectiv, cu cei care fac nemo­ schimb, minerii despre ce-i împie­
de execuţie la lucrările de pre­ tivate ; numărul absenţelor de dică să nu-şi îndeplinească pla­ turile făcui
gătiri, calitatea cărbunelui extras, acest fel s-a redus în ultimul nul, de ce ajutor suplimentar, o- principalul
consumul de energie electrică, timp la jumătate. Secretarul co­ perativ, au nevoie ? Despre a- T.M.U.Ch. I
consumul specific de lemn de mi­ mitetului de partid se consfătu­ ceasta să vorbească mai insistent terializat î;
nă. Prin realizarea de pe acum ieşte zilnic cu membrii cîte unui şi staţia de radioamplificare ' şi mult de 60
a acestor indicatori la nivelul birou de organizaţie de bază. De gazeta de perete, şi „Faptul zilei", tate. Şi, îr
prevăzut pentru trimestrul I al aici rezultă numeroase propuneri, şi alte panouri şi lozinci, şi agi­ 2 000 tone
anului viitor, minerii din Lupeni tatorii I sînt frontul
vor recupera minusul din perioa­ care nu rămîn doar ca intenţii. Dar, în £
dele cînd preparaţia şi deficien­ Dar, cea mai importantă măsură Mina Lupeni are toate condiţii­ daga se rid
ţele p oprii au afectat realizarea este asigurarea, pentru prima da­ le ca în luna decembrie să lu­ te necesitai
planului, vor îndeplini onorabil tă în ace.st an, a efectivului pla­ creze cum şi-a prevăzut colecti­ rilor şi pen
sarcinile anuale şi vor intra cu nificat în cărbune, printr-o judi­ vul său. Are fronturi de lucru lor la ţjand
succes în ritmul producţiei anului cioasă analiză şi aşezare a struc­ chiar şi la nivelul producţiei a- de argilă,
1976. în plus, îmbunătăţirea căr­ turii muncitorilor direct produc­ nului viitor. A fost completat e- indus trailă,
bunelui brut extras va influenţa tivi şi a celor ' de deservire. E fectivul, îndeosebi în cărbune. s-a făcut a
favorabil (dacă şi preparatorii vor drept că în prima decadă a aces­ Are mineri de nădejde, cum sînt lalte acceso
face noi eforturi) şi recuperarea tei luni nu s-a ajuns încă la pro­ cei din brigăzile conduse de Pe­ brica.
cantităţii totale de cărbune spălat ductivitatea scontată, însă plasarea tre Constantin, Ioan Sălăjean şi — Lucră r
pentru cocs. mai completă a abatajelor îşi va Ioan Solomon, care şi-au depăşit tensitate la
Pentru aceasta trebuie să rea­ spune cuvîntul. sarcinile cincinalului cu 46 000, de calcar, îi
lizeze o productivitate a muncii Cu o lună în urmă, comitetul 37 000 şi, respectiv, 11 000 tone de tru a respe
care să tindă spre 2,020 tone/post, oamenilor muncii de la E.M. Lu- cărbune, sau din brigăzile lui constructori
să se „rotunjească" la o jumăta­ peni a fost aspru criticat pentru Gheorghe Zaharia, Gheorghe A- putut ataca
te de km galerii şi suitori depă­ carenţele din stilul său de mun­ niţa, Pompei Cristian, Mihai Văr- ne încurcai
şirea anuală la lucrările de pre­ că. Şi aici lucrurile s-au îndrep­ zaru, Grigore Costache, Mihai Angajame
gătiri şi deschideri, cenuşa să se tat ori se găsesc pe acest făgaş. Blaga, Ioan Mandoca, Alexandru cel puţin
menţină la nivelul din prima de­ S-au stabilit sarcini concrete de Olteanu şi din multe altele. Are, lizeze...
cadă a lunii cînd a fost cu 0,9 rezolvat pentru fiecare membru de asemenea, o dotare corespun­ Accesoriii*
puncte sub norma admisă, să se al comitetului. S-a revăzut rezer­ zătoare unor rezultate mai mari. Sărbătorirea carie- ^ şi b
gospodărească în continuare cu va de cadre, de la şefi de sector Organizaţia de partid, comuniş­ Secţia linotipe a Tipogra­ de ai^ dă şi
grijă energia electrică (în luna şi pînă la brigadieri şi muncitori tii, muncitorii, inginerii şi tehni­ fiei din Deva — locul in ce tr'-.J, pr
noiembrie,, de pildă, s-a obţinut o şefi de schimb, întoerrfindu-se un cienii de la mina Lupeni sînt în care textul dactilografiat nerii în fu
economie de 433 000 kWh),, iar program de pregătire, formare şi măsură să dovedească că ceea ce : Zilei Mai sînt ai
primeşte contur în plumb.
consumul de lemn de mină să fie antrenare a lor la anumite sarcini şi-au propus va deveni faptă ! lucrări de p
într-adevăr aşa cum -sună anga­ de conducere şi organizare. S-a Foto : VIRGIL ONOrU calcar nu es
jamentul şi a fost atins în pre­ reactivizat comandamentul de a- I. MÎRZA tă lungimea
tipografilor condiţii de i
argilă trebu
rea cu enei
De pe fiecare hectar — Pentru lucrătorii ogoarelor, iarna Socialistă România. zi închinată la scară gei
Ziua tipografilor din Republica aburi etic. E
cinstirii muncii şi înaltelor tradiţii în vedere c
ale acestui detaşament al clasei ca banda d
recolte sporite de cartofi nu este un seion de relaxare! noastre muncitoare, a fost sărbă­ generatoare
torită — sîmbătă — la Tipografia după ce au
Pregătirea unor baze temeinice stabilit în celelalte C.A.P. din din Deva în cadrul unei adunări noiogice sat
_îu unităţile agricole din judeţul nostru s-au ţinut primele lecţii festive. Despre semnificaţia Zilei în eforturile
la învăţămîntul agrozootehnic de masă. Pentru a veni în sprijinul recoltei primului an al viitorului raza consiliului. Tractoritşii losif nu trebuie f
cursanţilor, în ziarul nostru se va publica un ciclu de articole din cincinal polarizează întreaga a- _ Ţîr, Ion Pescar, Octavian Sav, tipografilor şi despre succesele cu lităţii.
experienţa fruntaşilor în obţinerea unor producţii sporite, în sco­ tenţie a lucrătorilor ogoarelor. ' Pamfil Cepălău şi alţii dovedesc care se prezintă Tipografia din La Cfîlşcă
pul popularizării şi generalizării tehnologiilor înaintate. Acţiunile prioritare aflate pe a- răspundere şi conştiinciozitate în Deva în acest sfîrşit de an şi nerea în fu
Despre agrotehnica aplicată şi rezultatele înregistrate la cul­ genda cooperatorilor şi a meca­ îndeplinirea sarcinilor ce li s-au cincinal a vorbit tovarăşul Con­ trebuie să s>
tura cartofului ne vorbesc cooperatorii din Ostrov. nizatorilor sînt : continuarea fer­ încredinţat.' stantin Crăciunescu, preşedintele
tilizării terenului şi administrării Fertilizarea terenului nu se comitetului oamenilor muncii. priveşte uti
doua de cir.
Anual cooperativa noastră culti­ nare cu pir s-au administrat cîte 'amendamentelor calcaroase pe su­ bucură însă de atenţia cuvenită Lucrătorii Tipografiei Deva au prima linie,
vă peste 100 ha cu cartofi. în a- 3—4 kg Gramoxone la hectar. A- prafeţele acide, aplicarea trata­ în toate unităţile, deşi mijloace­ ' obţinut în acest cincinal şi în a- peste tot. C
ceastă toamnă, deşi condiţiile cli­ poi s-au făcut cîte trei praşile me­ mentelor fitosanitare în livezi, e- le proprii de transport stau nefo­ cest an rezultate demne de toată rile nu dov
matice n-au fost tocmai favorabile, canice. în timpul vegetaţiei, am fectuarea arăturilor, săpatului^ în losite în această perioadă. Prin­ lauda. Ei au raportat încă din. 26 dărire. Şi v
am obţinut o producţie medie de aplicat de patru ori stropitul con­ jurul pomilor şi a tăierilor în tre cooperativele agricole unde după ce con
18 100 kg tuberculi la hectar, ceea plantaţii, precum şi realizarea lu­ transportul gunoiului de grajd în februarie a.c. realizarea cu peste
ce ne-,{p permis să livrăm la fon­ tra manei şi de trei ori împotri­ crărilor cuprinse în programele cîmp se află sub semnul întrebă­ 10 luni mai devreme a sarcinilor naiizările. C
prie", trebu
va gîndacului din Colorado. Cul­
dul de stat mai mult de 1 200 tone tura a fost angajată în acord glo­ de îmbunătăţiri funciare. rii, pot fi amintite cele din Jele- actualului cincinal. La 10 octombrie ciarul.
cartofi. Cum am obţinut aseme­ bal cu cooperatorii, care au fost La capitolul fertilizări, rezulta­ dinţi, Veţel, Mesteacăn, Ocolişu a fost îndeplinit şi planul anual, La Ohişcăc
nea rezultate ? tele înregistrate pînă acum în Mic, Şerel, Nucşoara şi altele. iar din calculele estimative rezul­
retribuiţi în raport cu rezultatele C.A.P. şi I.A.S. nu pot fi consi­ să se treacă
Cultura a fost amplasată duipă Pînă la îndeplinirea planului la tă că la 20 decembrie vor fi în­ verşă pentru
păioase. Terenul s-a ogorît din obţinute. Recoltatul s-a făcut me­ derate nici pe departe ca satisfă­ administrarea amendamentelor au cheiate şi sarcinile lunii decem­ sau mic.
canizat. Tractoriştii Moise Bojin,
cătoare. Din planul aferent tri­
toamna anului 1974, şi pe toată su­ Cornel Niculescu,' lonaş Opric, Ion mestrului IV, cooperativele agri­ mai rămas 100 ha, acţiunea puţind brie. ' în perioada 20—31 decem­
prafaţa s-au aplicat cîte 25—30 Iosivoni, Siminic Moisescu, Leon fi încheiată în filele următoare. brie, Tipografia din Deva — îm­
tone gunoi de grajd la hectar. De cole nu au îndeplinit, pînă la da­ în ceea ce priveşte aplicarea preună cu subunităţile sale din
asemenea, am folosit şi cîte 300— Predoni şi Axente Dumulescu au ta de 11 decembrie a.c., decît 41 primului stropit de iarnă la pomi, Petroşani şi Abrud — vor da pro­
350 kg superfosfat la hectar. în efectuat lucrările la timp şi de la sută. Sînt unităţi, ea de pildă lucrările sînt realizate în propor­ ducţie peste angajamentul anual
primăvara acestui an, am făcut a- calitate. Cu sprijinul lor am pre­ cele din Geoagiu, Vaidei, Romos, ţie de aproape 50 la sută. Este majorat. Sînt realizări care |fac
rături şi discuh-i pentru a evita găti^ baze temeinice şi recoltei a- Romoşel, Dîncu Mare, Orăştie, imperios necesar ca tratamentul
pierderea apei din sol. La planta­ nului viitor, cînd trebuie să obţi­ Sîntandrei, Rapoltu Mare, Silvaş, să fie grabnic încheiat, folosind cinste acestui colectiv muncito­ (Urma
re, care s-a realizat pînă la înce­ nem peste 25 tone de cartofi la Pui, Peşteana, Toteşti, Sarmizege- din plin timpul cînd temperatura resc fruntaş din municipiul Deva
putul decadei a treia a lunii a- hectar. Terenul este arat şi aproa­ tusa, Vilcele, Ruşi — să amintim se menţine peste 0 grade Celsius. şi din judeţ, care va încheia bi­ sosi în curl
prilie, s-a ţinut seama să asigurăm pe jumătate din suprafaţă s-a fer­ cîteva exemple —, unde s-au Stadiul arăturilor, săpatului în ju­ lanţul activităţii pe acest an cu o Diesel, cu ai
peste 50 000 cuiburi la hectar. O- tilizat cu îngrăşăminte organice. transportat îngrăşăminte organice rul pomilor şl tăierilor continuă producţie industrială suplimentară transport şi
dată cu plantarea, s-au adminis­ La învăţămîntul agrozootehnic in­ pe cîte 20—80. hectare. Prioritate să fie nesatisfăcător îndeosebi în în valoare de aproape 4 milioane luna ianuari
trat şj cîte 130 kg azotat la hectar. sistăm asupra îmbogăţirii cunoş­ s-a acordat legumelor, cartofilor, C.A.P. din raza consiliilor inter- lei. creştem eu .
Soiurile Desiree şl Ostara au ocu­ tinţelor cooperatorilor pentru, a-şi sfeclei şi livezilor. Preşedintele cooperatiste Toteşti, Haţeg, Dobra în continuare, elevi ai Şcolii ge­ cest an siste
pat cea mai mare suprafaţă. însuşi şi aplica tehnologiile înain­ consiliului intercooperatist Deva, şi Orăştie. De asemenea, sînt pa­ nerale nr. 4 Deva — unitate pa­ letizat, cont<
ing. Liviu Gîrbea, ne-a făcut pre­
realizările
lide
Ca lucrări _ de întreţinere, s-au tate la toate culturile. cizarea că la C.A.P. Hărău, Bîr- îmbunătăţiri la lucrările de tronată de către tipografie — âu în activitate,
ce
funciare,
ceea
aplicat erbicidatul pe toată supra­ său, Cristur şi Bîrcea Mică s-a denotă că mobilizarea locuitorilor prezentat un montaj muzical-lite- beneficiţjriloi
faţa (înainte de răsărirea plante­ CORNEL LĂPĂDĂTONI încheiat acţiunea de fertilizare. satelor la materializarea obiecti­ generaliza se
lor), folosind cîte 3—5 kg Gesa- preşedinte, rar-coregrafic, iar taraful şi soliş­
gard la hectar. Pe tarlalele unde PUIU MASTRAGHiN Cele două formaţii de mecaniza­ velor cuprinse în programele lo­ tii ansamblului „Haţegana" au sus­ lului de ia
tori constituite în cadrul S.M.A. cale a rămas undeva la periferia
era un grad ridicat de îmburuie- inginer-şef lâ C.A.P. Ostrov Deva lucrează pe baza graficului preocupărilor de sezon. ţinut un concert de muzică popu­ sistemul de
lucrătorilor i
lară.