Page 29 - Drumul_socialismului_1975_12

MARJI, 16 DECEMBRIE 1975 Pag. 5

în dezbatere publică: PROIECTELE DE LE8I PRIVIND CREŞTEREA

DRUMURI, DRUMURI (
vente în acest anotimp, favori-1 LIORAREA ANIMALELOR Şl RE6IMUL TĂIERII ACESTORA
Şl AME
. Gheaţa, poleiul, atît de frec- \
zează multe căzături, care se >
soldează cu fracturi. Dacă ni I
ghinionul să-ţi fracturezi un i AVANTAJE INCONTESTABILE ALE SACRIFICĂRII REPRODUCŢIA - CALE DE SPORIRE
picior în Deva, trebuie să tel LA GREUTĂŢI CÎT MAI MARI A ŞEPTELULUI Şl A PRODUCŢIEI
pregăteşti serios : prima vizită l
) coala generală / o faci ia policlinică, unde ţi se /
Deva, care este Aplicarea prevederilor celor două greutatea de 330—350 kg, peste a- Capitolul III al proiectului Legii De asemenea, rezultate bune au ob-,
îprinderea săr- ţ face fotografia. Apoi, trebuie ţ proiecte de legi supuse dezbaterii ceastă greutate îngrăşarca devenind creşterii şi ameliorării animalelor ţinut Albert Mate şi Soloşi Viorica, :
1 să te duci la spital să-ţi pună I publice — privind creşterea şi ame­
salutul lor vo- animalelor şi regimul tă­ nerentabilă, iar sub aspectul pre­ evidenţiază rolul decisiv al repro­ care au depăşiri de 10—15 procente
an cald omagiu / gipsul. De aici, mergi înapoi la > liorarea cocităţii ajunge cu circa două luni ducţiei in sporirea şeptelului şi al faţă de planul de natalitate stabilit!
ierii acestora — prezintă o însem­
mai tîrzlti la aceeaşi greutate cu producţiei
în
zootehnie,
acordînd
la bovine. In cadrul brigăzii din Do-,!
colectiv de y policlinică să ţi se elibereze V nătate deosebită pentru asigurarea exemplarul din rasa Bălţată româ­ maximă atenţie folosirii raţionale a va se remarcă preocuparea tehnici-'
fac parte şi 1 certificatul medical ! Simplu, i transpunerii in viaţă a obiectivelor nească. Iată de ce în cazul asigu­ efectivelor matcă şi tineretului de anului Cornel Almăşan şi a îngriji­
ii lor. 7 nu ? . ) cuprinse in Programul naţional de rării la îngrăşare numai a unor a- prăsilă, ridicării natalităţii şi obţi­ torilor Iosif Avram, Sebestyen Am-
adunare au a- dezvoltare a zootehniei. Din fieca­ nimale din rasa Bălţată românească nerii de produşi valoroşi, care să bruş, Gherghcli Vilmoş — să amin­
desprinde
că noi putem obţine, cu aceleaşi chel­
faptul
se
articol
aniă C.C. al JîNTÎRZIE EI, INTIRZIEM Şl) re şi statul nostru privesc tuieli, respectiv consum dc furaje, exprime potenţialul genetic îmbună­ tesc doar cîteva nume — pentru
partidul
ui NICOLAE A NOI A creşterea animalelor ca pe o activi­ un plus de 150 tone carne, ceea ce tăţit, ca urmare a lucrărilor de a- creşterea procentului de natalitate
care. printre tate de interes naţional, acordînd reprezintă aproape 10 la sută din meliorarc efectuate. Faptul că in pe ansamblul fermei şi la grupele
„Şi în viitor, | De un timp, şoferii care sînt ) maximă grijă aprovizionării popu­ producţia marfă anuală a unităţii. acest an ferma zootehnică a C.A.P. de animale ce le au în primire.
inalul următor, y pe ruta Deva—Hunedoara în- y laţiei la nivelul cerinţelor crcscînde Eforturilor materiale şi financiare Deva livrează la fondul de stat Nu este nici un secret pentru ni­
nslră are sar- l tîrzie mereu plecarea la ora 6,00 I de consum şi acoperirii nevoilor pe care le face statul pentru ame­ peste 365 000 1 lapte, cu 50 000 meni. Factorii decisivi care au con­
mobilizatoare. ' din Deva. Aşa se face că ajun- J de materie primă ale industriei cu liorarea animalelor, noi le răspun­ litri mai mult faţă de anul dus la aceste rezultate sînt : urmă­
produse
animaliere.
trecut,
în
unitatea dem prin îmbunătăţirea permanen­
deosebită rirea cu întreaga răspundere a pla­
eabătut. Avînd ygem la locul nostru de muncă y noastră — Asociaţia economică in- tă a activităţii pe fluxul de creştere ce s-a reliefează grija îmbunătăţirii nului de monte şi fătări, grija pen­
acordat
mplul dumnea- tercooperatistă pentru creşterea şi şi îngrăşare. în acest sens vom in­ reproducţiei. Drept urmare, efecti­
de totală dă- A îngrăşarca tineretului bovin Orăştie troduce hrănirea animalelor cu fu­ vele anuale de bovine şi ovine sînt tru asigurarea bazei furajere, retri-:
buirea îngrijitorilor în raport de re­
r
it x duţionar, — proiectele de lege au fost primite raje fulguite şi folosirea în raţii în depăşite. De asemenea, planul anu­
, de In I.P.E.G. «HM A cu un viu interes, transpunerea lor proporţie de 20 la sută a dejecţiilor al la viţei se depăşeşte cu 10 cape­ zultatele înregistrate, îngrijirea cu
maximă atenţie a tineretului femei,
mult iubite în practică conduclnd la avantaje dc la păsări. Astfel vom avea posi­ te, iar la miei s-au obţinut în plus
Ceauşescu, de A economice certe, la ridicarea efici­ bilitatea să substituim circa 2 000 33 capete. Pentru anul viitor s-au conducerea cu conştiinciozitate a
enţei activităţii sectorului zootehnic. tone furaje anual. Totodată ţin să
tratamentelor pentru combaterea ste­
îă de a acţio- Pe ce argumente îmi bazez afirma­ precizez că am depus şi depunem asigurat condiţii mai bune în ceea rilităţii, întărirea spiritului de ordi-,
intinuare, pen- — C.S.II. - cu întîrziere. Alţii ) ţia ? Un calcul simplu . denotă că, eforturi susţinute în scopul dimi­ ce priveşte reproducţia, la bovine ne şi disciplină în muncă, urmări- 1
exemplară în pleacă la 6,00, dar ajung la y începînd din anul viitor, numai pe nuării la minimum posibil a pier­ avînd diagnosticate ca gestante mai rea îndeaproape a respectării pro­
or Congresului poarta combinatului la 0,51 ! I seama creşterii greutăţii Ia sacrifi­ derilor prin mortalităţi, care pînă mult de 200 vaci şi juninci. gramului de lucru în fermă. Acţio- *
X., a sarcinilor 1 (şoferul Roşea în ziua de 5 XII 1 care, noi vom putea livra suplimen­ acum nu depăşesc 1,4 la sută. Aş vrea să evidenţiez rezultatele nînd în lumina prevederilor proiec­
Sîntem liotărîţi, ca şi în cincina­
tar cel puţin 300 tone carne. Evi­
ncinaluî viitor, ' a.c.) şi şoferii Maicr şi Mînăs- I .., . dent, rezultatele pe care le obţinem lul următor, cînd capacitatea com­ bune înregistrate îndeosebi la ani­
<: — /ut/ :----- ~
D i 'ămîntul ro- ţ tire obişnuiesc să întîrzie. Oare ■ sînt nemijlocit condiţionate de îm­ plexului se va dubla, să ne îndepli­ malele pe care le întreţinem în ca­ tului de lege, ne vom perfecţiona
r
c geologii, mi- i le va spune cineva cit pierdem 1 bunătăţirea. structurii raselor de ani­ nim ireproşabil sarcinile economice drul brigăzii din Sîntuhalm, condu- continuu activitatea, sporind astfel'
t
îl cunosc şi îl 1 noi, dar în special secţiile în l male. Din practica de pînă acum ce ne revin. să de Iulian Păcurar. Aici, de la aportul fermei la îmbunătăţirea a-
i!t — a celei 1 care lucrăm cu „micile" noastre / am constatat că la acelaşi consum 114 vaci şi juninci s-au obţinut 103 provizionării populaţiei cu produse
de furaje animalele din rasa Băl-
rai umane din- întîrzieri ? ţ ţată românească asigură un spor med. veterinar ŞTEFAN DANCIU viţei şi se vor mai realiza încă 2, animaliere.
>cietatea comu- mediu zilnic de creştere in greu­ directorul Asociaţiei economice ajungînd la un procent de natalitate
CINE ARE DREPTATE ? i tate superior cu circa 30 la sută intercooperatiste pentru creşte­ de peste 92 la sută. Merită laude Ing. ANTONIE TEODORESCU
ivului şărbălo- exemplarelor din rasa Pintzgau. De rea şi îngrâşarea tineretului îndeosebi îngrijitorul Vinţe Ion,* care şeful fermei zootehnice de la
1
tistic „Haţega- A Mai mulţi muncitori de Ia' asemenea, tineretul bovin provenit bovin Orâştie de la 20 vaci a obţinut 20 de viţei. C.A.P. Deva
i judeţean al l T.C.M., ce lucrează pe şantierele l din rasa Pintzgau se plafonează la
:zentat un fru- 1I.M. Barza şi U.M.M.R. Crişcior, i
stic. Ine-au sesizat că în camerele)
/blocului 3 din Gurabarza nul
ţ este suficientă căldură. Depla- /
Isaţi la faţa locului, Valeria V., ţ
TiŢULE y susţinea contrariul. „Vedeţi, ca->
> de Ia administraţia blocului,!
i pag. 1) i loriferele sînt calde". Un munci- 1 Încheierea acţiuni! de
1 tor constructor ne spune : Da, i MAGAZINUL SPECIALIZAT—FORMA WRIOARĂ
ă acum de către l acum, la ora 14. Dar veniţi sea-1 aprobare a planurilor'
tor — şantierul / ra, noaptea să vedeţi". Deci l
c“. >
şti — nu s-au ma- 1 E.G.C.L. Brad are datoria să i de dezvoltare
o lună în mai l constate. Dar mai ales, să ia ] 01 SERVIRE li APROVIZIONAREA POPULAŢIEI
de utilaje mon- măsuri. economiGQ-soclaiă şl a
beneficiarul are
ilaje pentru care ( NU-I PREA DEPARTE? \ Consfătuirea de lucru organiza­ Aceeaşi preocupare se manifestă
montaj. tă în luna octombrie a.p., la Co­ şi pentru specializarea reţelei co­ schiţelor de
timp, la Chişcă- ( Sătenii din Boş. sat ssîs&ît, ) mitetul Central al Partidului Co­ merciale pentru desfacerea măr­
deosebită acuita- i la cîţiva kilometri de Hunedoa-y munist Român, a analizat mersul furilor din sectorul textile-încăl- sistematizare ale
ncentrării eforlu- 1 ra, au o nedumerire: de ce au/ aprovizionării populaţiei şi a sta­ ţăminte şi metalo-chimice, mobilă,
î'm.inarea lucrări- y fost arondaţi tocmai circum- 1 bilit măsuri concrete menite să du­ materiale de construcţii şi altele. localităţilor din judeţ 1
caloâr, în cariera /scripţiei sanitare nr. 6, din mi- l că la ridicarea activităţii comer­ In aceste sectoare sîntem preocu­
icţiunea de apă jeroraionu] G al Hunedoarei?, ciale pe o treaptă superioară. A- paţi chiar şi de asigurarea unei In cursul săptămînii trecute, se-
îalizare (unde nu (Adică tocmai în partea opusă ) ceste măsuri vizează în principal stricte specializări a magazinelor cretariatul Comitetului judeţean dc
r nimic), la cele- asului. Nu se putea la una ( să îmbunătăţească cantitatea şi ca­ în funcţie de structura mărfurilor partid a examinat şi aprobat pla­
dezvoltare economico-soşl
nurile de
e vor deservi fa- y nuii apropiată? Nu de alta, litatea fondului de marfă la o se­ şi de nevoile populaţiei şi anume cială In profil teritorial şi a schi*
l dar pierd mult timp pe drum 1 rie de produse, realizarea aces­ articole pentru nou născuţi, copii ţelor de sistematizare pentru cin­
maximum de in- tuia în mod ritmic pe bază de şi adolescenţi, articole pentru fe­ cinalul 1976—1380 ale ultimelor lo­
izări, pe banda îşi pe la uşi. Şi cînd e omul ^ grafice de livrare, repartizarea lui mei, bărbaţi, gospodine, sportivi, calităţi din judeţ şi anume : mu­
:ra de argilă pen- (bolnav nu-i plăcut de fel... judicioasă pe localităţi, cartiere, articole de cosmetică-parfuime- nicipiul Deva şi localităţile salo
>ligaţiile — spun magazine, organizarea în mai bu­ rie etc. componente — comunele suburbane
Cîrjiţi, Şoimuş şi Veţel ; munici­
ă acum nu am 1 APEL CĂLDUROS LA„. ( ne condiţiuni a desfacerii, precum In cele trei municipii din judeţ piul Hunedoara şl localităţile salo
izările pentru că | CIVILIZAŢIE... ( şi reorganizarea reţelei comerciale — Petroşani, Hunedoara şi Deva —, componente — comunele suburba­
jele. în sensul promovării pe o scară c'a şi în alte oraşe, s-a reuşit ca ne Ghelar şi Teliucu Inferior ; mu­
: care le dorim, ...fac angajaţii Termocentra- y mai largă a specializării magazi­ principalele produse nealimentare, nicipiul Petroşani şl localităţile salo,
să se materia­ !lei Mintia, cei care beneficiază / nelor de desfacere. Această formă ca încălţăminte, confecţii, lenjerie- componente — oraşele Lupeni, Fe-j
ide serviciile • (^transportului în) creează condiţii mult mai bune -de galanterie, mobilă şi în parte tri­ trila, Uricani şi Vulcan, comunele
lii ciment — 1 comun ale I.J.G.C.L. Deva. I prezentare şi expunere a unei ga­ cotajele, să fie desfăcute în ma­ suburbane Aninoasa şi Băniţa —
precum şi cele ale comunelor Hă-|
ră 1 ' me cit mai variate dc sortimente gazine strict specializate pe fami­
le ca 9r, cariera l Condiţiile în care se asigură rău, Bunila, Ccrbăl, Lelese, Lunca
î — îvin, pe zi / acest transport (curăţenia din y din aceeaşi grupă de mărfuri, a- lii de produse şi pe fiecare din „Luna cadourilor" atrage în ma­ Cernii de Jos, Peştişu Mic şl To-
a cer,.raia a pu- ) autobuze) sînt în flagrantă con-i vînd în acelaşi timp condiţii mai cele trei categorii de cumpărători, gazine numeroşi cumpărători. Plîţa.
e a obiectivului, tradicţie cu denumirea firmei ? bune de păstrare şi aprovizionare. copii,'femei, ^bărbaţi.
mare număr de ,— de gospodărire, A fost combătută pe bună drep­ Sînt, de asemenea, în curs de
punct. Banda de y Şi călătorii de pe autobuzul tate practica fărâmiţării fondului definitivare, unele măsuri de re­
ă închisă pe toa- j Haţeg — Deva, cu plecarea la de marfă într-un număr mare de organizare a reţelei comerciale în
■u a se lucra în (ora 5,20 din Haţeg, fac un apel i magazine, îndeosebi la preparatele municipiile Deva, Hunedoara şi o- Aprovizionarea mai hună a
iar la cariera de de carne şi alte’ mărfuri, intrucît raşul Brad, care vin să îmbunătă­
gurată alimenta- ’ la I.T.Â. Deva pentru ca la in- ) nu se pot asigura în toate maga­ ţească structura acesteia şi specia­
iectrică, cu apă, 1 trarea în municipiul Deva, y zinele toate sorţimentele. lizarea ei, ţinînd seama de expe­ populaţiei— preocupare permanentă
i se fac, dar nu (autobuzul să oprească la staţia/ Printr-o amplasare pe cartiere rienţa acumulată şi de problemele
Şi trebuie avut 1 Ceangăi. Sînt peste 20 angajaţi ţ mai judicios stabilită, populaţia be­ ridicate la consfătuirea din luna
nenea instalaţii y şi elevi din această zonă a ora- l neficiază de o aprovizionare sub­ octombrie a.c. De la aplicarea Hotărîrii Co­ vindă populaţiei, între alte măr­
:ar sînt unicate, / şului, care sînt obligaţi să co- ■ îmbunătăţirea structurii' şi dez­ mitetului Politic Executiv al C.C. furi, 60 000 borcane cafea solubi­
uite probleme şi ) boare astfel Ia autogara şi să ( stanţial îmbunătăţită cU produsele voltarea reţelei comerciale, specia­ al P.C.R. cu privire la aprovi­ lă, 4 000 cutii ciuperci conserva­
t în probe teh- l facă drumul înapoi pe jos, întîr- respective. Această specializare a lizarea magazinelor din judeţul zionarea mai bună a populaţiei te, 30 tone castraveţi în oţet, 30
uncţiune. Deci, ’ ziind la serviciu. fost promovată şi în., judeţul nos­ nostru va continua în ritm susţi­ eu produse agroalimentare şi tone compoturi, 90 tone lămîi,
ru a le termina, I tru, şi ea trebuie continuată şi dez­ nut şi în anii viitori. mărfuri industriale, aproviziona­ 720 tone portocale, 40 tone măs­
lici un rabat ca- PÎNA NU MAI RAMiNE voltată. In prezent, numai în re­ în planul cincinal 1076—1980, se line, 9 tone stafide, 17 tone smo­
ţeaua de desfacere de subordonare prevede construirea, numai în re­ rea oamenilor muncii din judeţul
NIMIC ? Hunedoara s-a îmbunătăţit conti­ chine, 15 tone grapefruit, 2,5 to­
înainte de pu- locală dispuftem de un număr de ţeaua comerţului de stat, a unui
e a obiectivului, I Patru autobasculante stau în i 120 magazine specializate pentru număr de 94 magazine, avînd o su­ nuu. O seamă de mărfuri ali­ ne arâhide, 4 000 kg cacao, 3 000
kg condimente mixte şi asortate,
ordine şi în ce * incinta şantierului Chişcădaga 1 desfacerea produselor de carne şi prafaţă comercială utilă de peste mentare indigene sau din import
pentru linia a preparate din carne, produse lac­ 30 000 mp. Practic, la finele anu­ au completat gama sortimentală 150 tone' banane şi altele.
;i .chiar pentru y de mai mult timp. Intrucît ni- V tate şi brinzeturi, peşte şi produse lui 1080, reţeaua de magazine va a magazinelor, astfel că se poa­ Iată deci că sezonul friguros,
stau împrăştiate l meni nu le-a pus la treabă, unii / din peşte, pîine şi produse de pa­ creşte cu oca. 30 la sută faţă de te aprecia că în prezent, datorită sfîrşitul anului, coincid cu intro­
au acum lucru- 1 cu mina lungă şi certaţi cu le- 1 nificaţie, precum şi magazine gos­ cea’ existentă în prezent, iar accen­ preocupării permanente a orga­ ducerea pe piaţă a unor mari
o bună gospo- i gea au furat farurile de la 3 i podina. tul va fi pus în principal pe con­ nelor de partid şi consiliilor cantităţi de mărfuri indigene şl
ita şi mai prost / autovehicule. Pînă acum nu s-a / Potrivit programelor de măsuri struirea unor magazine specializa­ populare, ale -lucrătorilor din din import — dovadă concluden­
oru.l va săpa ca- 1 luat nici o măsură. Se aşteaptă \ întocmite de întreprinderile co­ te, dotate ou mobilier adecvat sectorul comercial, Direcţiei co­ tă a preocupării permanente pen­
i, în „casa pro- (să fie complet... descompletate ? ( merciale, reţeaua de magazine spe­ practicării celor mai moderne for­ merciale judeţene, populaţia ju­ tru buna aprovizionare a popu­
o facă benefi- cializate va creşte în cursul anului me de comerţ. deţului se bucură de o aprovi­ laţiei, a faptului că Holărîrea
A A zionare mai bună, diversificată.
rebuie, în sfîrşit, REPORTER viitor cu peste 15 la sută, urmînd DUMITRU BOGDAN Comitetului Politic Executiv al
lumărătoarea in- A A ca preocuparea pentru specializa­ directorul în luna decembrie, prin maga­ C.C. al P.C.R. devine cu fiecare
re obiectiv, mare rea reţelei să fie menţinută şi în Direcţiei comerciale zinele din judeţ urmează' să se zi fapt împlinit. -
anii următori.- a judeţului Hunedoara
1
Claudia, Anişoara, Marcela, Da-.
(Urmare din pag. 1) niela. Nume de fetiţe cu care ami
rea bazei tehnico-materiale reportajul săptămmi! stat de vorbă in Casa de fete de i
rată asistenţa medicală, procesul la Orăştie intr-o zi da toamnă cu j
instructiv-educativ... soare filtrat printre frunze de cas-'i
■ p°a- tî- manipulare a materialelor. Aceste Răsfoim împreună cu direc­ tan în cădere uşoară. Fiecare cu j
măsuri au fost precedate de pre­ toarea acestei instituţii, Maria %mm cornii povestea lor, cu zimbelul lor, cu'
:u o locomotivă gătirea forţei de muncă pentru u- Clenciu, corespondenţa pe care iubirile lor, cu încrederea lor în
laje specifice de tilajele din dotare, prin unele i-o adresează fetele plecate la blemele care preocupă pe semnata­ felii de dragoste f raternă. şi de du­ viitor.
rt. începînd din cursuri special organizate în ca­ şcoli în alte oraşe. Sînt scrisori rele scrisorilor, aflate departe de ioşie părintească. Fetiţele cîntă, bat din mînuţe şl.
drul unităţii noastre. Numai în a-
i, preconizăm să calde, în care numai lipsa obişnui­ şcoala care le-a fost cămin. dansează. Unde am mai auzit acest '•
sutr: faţă de a- cest an au fost pregătiţi 25 de tului titlu „Drapa mamă“ sau „Dra­ Marcela ara mama în Deva. E de cintec ? Intr-un cămin da zi pen(
muncitori, dintre care 12 sînt fe­
O dată pe lună, în „casă" se in- 7 ani în „casă". E o fată vioaie şi tru copii, unul dintre cele în ca,
ie desfacere pa- mei. Avem toate condiţiile ca ac­ gii mei“ ar putea spune că nu sînt tîmplă un eveniment marcat de o pentru ea viitorul are dimensiuni re-şi duc iiiaţa lipsită de griji ci- 1
at şi pachetizat tivitatea B.J.A.T.M. Deva să se adresate unor părinţi de a căror precise şi îmbietoare, ca pentru toţi
dragoste şi grijă copilul nu se în­
deosebită duioşie. Se serbează ziua
aprovizionare a desfăşoare în condiţii optime în doieşte o clipă. Încep cu mulţumiri de naştere a celor născute in luna copiii ţării. Cînd o întrebăm dacă teva mii de copii din judeţ, încălA.i
ziţi de soarele umanismului rindu*',:
asemenea, vom anul viitor, ajutînd astfel efectiv îşi cunoaşte tatăl, faţa ei se în­ iclilor noastre noi, acelaşi soare j f
ii II al persona- unităţile economice din judeţ să-şi pentru tot ceea ce a făcut casa respectivă. Tortuleţele aniversare tunecă... Rouă din ochii acestei fe­ care trimite căldură familială şi Îîtî
cere, precum şi realizeze sarcinile de plan. pentru ele, cu salutări şi calde u- sînt făcute de miinile „tovarăşelor", tiţe gala să păşească în adoles­ Casa de fete de la Orăştie.
uire în acord a rări de sănătate pentru cutare sau cu ajutorul fetiţelor. Si copilele săr­ cenţă... ar fi de ajuns pentru un
mpartimentul de DUMITRU GHEONEA cutare tovarăşă, şi continuă cu pro- ■ bătorite se înfruptă bucuroase cu suflet de părinte simţitor. ION CIOCLE1