Page 3 - Drumul_socialismului_1975_12
P. 3
DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6091 @ MARŢI, 2 DECEMBRIE 1975 Pag. 3
Aprobarea planurilor de dezvoltare econimics-
Formarea statului naţional unitar —
act istoric fundamental al poporului român sicială şi a schiţelor de sistematizare
(Urmare din pag. 1) In acelaşi timp, participarea ale burgheziei, a principalelor ale unor localităţi
activă a muncitorimii, a maselor clase şi pături ale societăţii, o-
s-a realizat, sub conducerea lui populare a impus înscrierea în re pera întregului popor, a întregii
Mihai Viteazul, cea dinţii unire zoluţia votată la 1 decembrie, a- naţiuni". In perioada 24 noiembrie — 1 şi îmbunătăţirea unor indicatori
a ţărilor române Intr-Am stat lături de „unirea pentru toate La realizarea actului unirii decembrie, secretariatul Comitetu de plan în raport cu posibilităţile
feudal centralizat. Această uni veacurile cu România", a unor masele populare din judeţul Hu lui judeţean Hunedoara al P.C.R. existente, amplasarea unor obiec
re, deşi vremelnică, a reprezen •revendicări larg democratice, nedoara şi-au adus importanta s^a deplasat în mai multe locali tive economice şi social-culturale,
tat pentru generaţiile ce au ur printre care reforma - agrară, vo lor contribuţie, ca de atîtea ori tăţi unde a examinat — împreună construcţia de locuinţe la sate şi
mat un simbol al luptei pentru tul universal, libertatea presei de-a lungul frămîntatei noastre cu factorii de la comune şi oraşe, oraşe, dezvoltarea reţelei comer
unitate şi independenţă. Şi, oda şi cuvîntului, a întrunirilor, istorii. Mii de oameni s-au în cu cadrele de conducere şi speci ciale, de prestaţii şi altele.
tă cu dezvoltarea mai puterni drepturi egale pentru naţionali dreptat în acele zile dinspre aliştii din industrie, agricultură, In cadrul acestor şedinţe, secre
că a forţelor de producţie din tăţile conlocuitoare. sistematizare şi arhitectură, plani tariatul Comitetului judeţean de
secolul trecut, realizarea unită Făurirea statului naţional uni Valea Jiului şi Munţii Apuseni, ficare şi organizarea teritoriului, partid a aprobat planurile de dez
ţii politice devenea din ce în ce tar român a fost astfel un act al de pe Valea Mureşului sau din învăţământ, cultură, sănătate, co voltare economico-socială în profil
mai mult un imperativ legic. voinţei naţionale decisiv pentru ţinuturile Hunedoarei la Alba merţ şi alte domenii de la nivelul teritorial pe perioada 1976—1980
Astfel, anul 1859 pune bazele destinele poporului român. S-au Iulia, acolo unde se hotăra soar judeţului — posibilităţile de reali şi schiţele de sistematizare ale
statului naţional român, iar do creat condiţii favorabile pentru ta ţării. Numeroase „credenţio- zare a indicatorilor de plan, ori-' comunelor Băiţa, Luncoiu de Jos,
uă decenii mai tîrziu tînărul stat accelerarea ritmului dezvoltării nale“ stau mărturie despre ma entările privind sistematizarea e- Vălişoara, Crişcior, Buceş, Bucu-
•îşi cîştiga independenţa plătind economiei, şi, ceea ce e demn siva şi activa participare a lo conomico-socială a localităţilor şi reşci, Blăjeni, Baia de Criş, Rt-
pentru aceasta un greu tribut de subliniat, a crescut conside- cuitorilor judeţului nostru la re amplasarea obiectivelor economice biţa, Bulzeştii de Sus, Vaţa de
de sînge pe cîmpurile de lupte alizarea actului unităţii statale. şi social-culturale prevăzute a se Jos, Tomeşti, Ilia, Vorţa, Gurasa-
împotriva Porţii Otomane. Sărbătorim a 57-a aniversare realiza în • cincinalul 1976—1980. da, Burjuc, Zam, Brănişca, Dobra,
Creşterea mişcării noastre a actului istoric care a consfin S-au făcut numeroase observaţii Bătrîna, Lăpugiu de Jos şi ora
muncitoreşti şi socialiste a ri ţit unirea Transilvaniei cu şi recomandări pentru corelarea şului Brad.
dicat ' pe o nouă treaptă lupta România în cadrul deplinei re
pentru eliberarea naţională şi alizări a idealurilor de libertate
socială a poporului român. La socială şi naţională, a aspira Sistematizarea teritoriului, a localităţilor
i-Xw.-.-.- X-, <uw mt<XX<.
sfîrşitul primei conflagraţii mon :v» *•«**<* ***«♦<
diale, în condiţiile favorabile >5^x 9 SS -o. X., ţiilor pentru care au luptat ne
create prin victoria Marii Revo * :<•* (“Vf kw« xx ««*» «X +■**>, t* număratele generaţii ale poporu
luţii Socialiste din Octombrie, în lui român, patrioţi luminaţi şi urbane şl rurale
ampla mişcare pentru auto ♦< -.vyy, o> -s militanţi revoluţionari.
determinare naţională şi scutura Sub conducerea Partidului Co
rea dominaţiei străine care a munist Român, prin unirea efor Organizarea armonioasă a oraşelor şi satelor,
"cuprins Europa acelor ani şi a turilor tuturor forţelor patriotice,
dus la prăbuşirea imperiului a fost realizată insurecţia naţio
habzburgic, poporul român s-a nală armată, antifascistă şi anţi-
manifestat deosebit de activ. imperialistă de la 23 august 1944, în concordanţă cu epoca pe care o trăim
Evenimentele din toamna a- care a deschis o epocă nouă în
nului 1918 se precipită. Pu istoria patriei noastre. Sistematizarea unităţilor admi- zilor şi aleilor, aceştia fiind
ternice greve muncitoreşti şi Sa !$ l.-' i \ înfăptuirea cu succes a revo nistrativ-teriloriale, ca un amplu doar cîţiva factori a căror îmbi
mişcări ţărăneşti se ţin lanţ în luţiei socialiste a determinat pro proces de gîndire, menit să pro nare creatoare generează imagi
întreaga Transilvanie ; vechea / funde transformări social-politi- pună cele mai bune soluţii de e- nea viitorului cadru modern şi
administraţie habzburgică a fost i&'P*' <'-’■* & >✓ >>' ce, economice şi culturale în chilibrare a tuturor factorilor e- civilizat al oraşelor noastre.
înlocuită de consilii şi gărzi na r <Vt > >î ?+> *+■ viaţa ţării. Consolidarea noii o- conomici şi sociali, se înscrie în Imperativele majore ale Legii
ţionale româneşti, alese de popor. rînduiri a creat baze trainice efortul general de asigurare a privind sistematizarea, adoptată
Convocarea marii adunări na ............ / q fxs < pentru realizarea deplinei ega condiţiilor favorabile pentru ridi cu un an în urmă de Marea Adu
ţionale de la Alba Iulia pentru 1 s >*> <y " VA ,x#* lităţi în drepturi a tuturor oa carea generală a nivelului de ci nare Naţională, se cer respectate
decembrie 1918 a provocat un menilor muncii, fără deosebire vilizaţie în toate localităţile, efort în egală măsură, atît de cei căro
entuziasm general. La Alba Iulia de naţionalitate, iar experienţa stimulat de Programul partidului ra le este încredinţată concepţia
au venit pentru a hotărî actul Hotărîri ale locuitorilor localităţii construcţiei socialiste în ţara şi prevederile Directivelor Con sistematizării, cît şi de cei însăr
unirii, alături de cei 1 228 de Bretea Mureşană, prin care îşi ma noastră demonstrează că noua gresului al Xl-lea al P.C.R. cinaţi cu aplicarea prevederilor
In această vastă şi laborioasă
schiţelor de sistematizare.
delegaţi, desemnaţi în mod liber nifestă adeziunea pentru unirea orînduire asigură condiţii optime acţiune trebuie acordată cea mai Şi în localităţile rurale — cen
şi democratic de masele popu Transilvaniei cu România. mare atenţie criteriilor economi tre de comună şi sate — grija
lare din localităţile transilvăne afirmării plenare a fiinţei naţio ce, subordonîndu-le soluţiilor ur noastră este de a valorifica la
ne, peste 100 000 de oameni, repre nale a poporului român, afirmă banistice adoptate; consultării maximum terenul, prin restrînge-
zentanţi ai tuturor categoriilor rabil forţa proletariatului român, rii multilaterale a naţiunii ro largi a cetăţenilor oraşelor şi sa rea perimetrelor construibile, asi-
sociale, fiind prezenţi, alături de posibilitatea de a purta la sca mâne. telor, a căror experienţă şi viziu gurîndu-se o densitate ridicată a
români, cetăţeni din rîndul sa ră naţională mari lupte sociale. Adeziunea unanimă şi hotărî ne poate contribui la conturarea construcţiilor. Concomitent cu a-
şilor şi maghiarilor. .Actul de la 1 decembrie 1918 a rea nestrămutată a oamenilor celor mai bune rezolvări a viitoa ceasta, se manifestă un interes
Voinţa întregului popor, de a răspuns cerinţelor obiective ale muncii de a înfăptui întocmai rei structuri a localităţilor, în de deosebit pentru valorificarea tra
se realiza unitatea de stat şi-a dezvoltării istorice, care impu hotărîrile celui de al Xl-lea plină concordanţă cu programul diţiilor locale în construcţia de
găsit consacrarea în hotărîrea neau încheierea procesului de Congres al partidului, avîntul economic şi social general. locuinţe, îmbinînd armonios şi
adoptată la Alba Iulia, care pro formare a statelor naţionale ce muncii creatoare pentru rea Atît la oraşe cit şi la sate se creator elementele de volum şi
clama : ,, Adunarea Naţională a se găseau sub dominaţia marilor lizarea cincinalului înainte de urmăreşte, în primul rînd, stabili detaliu, .specifice zonelor geogra
tuturor românilor din Transil puteri europene, cerinţe impuse termen, sînt expresii grăi rea raţională a perimetrelor con- fice, în arhitectura noilor clădiri.
Se conturează astfel imaginea de
vania, Banat şi Ţara Ungureas de masele populare şi de forţele toare ale unităţii întregului struibile, în vederea folosirii op varietate, de specific local, intr-o
time a teritoriului acestora. In
că, adunaţi prin reprezentanţii progresiste ale timpului. „Reali popor în lupta pentru pro mediul urban, atenţia se îndreap ambianţă nouă şi civilizată, In
lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în zarea acestui deziderat istoric gresul şi înflorirea patriei concordanţă cu epoca pe care o
tă spre creşterea densităţii con
ziua de 18 noiembrie (1 decem — se arată în Programul parti noastre socialiste, pentru reali strucţiilor, în cadrul unei concep trăim.
brie) 1918, decretează unirea a- dului nostru — a fost rodul lup zarea grandiosului Program de ţii unitare de largă perspectivă,
celor români şi a tuturor teri tei maselor largi populare, a făurire a societăţii socialiste materializată în schiţele şi deta Arh. CONSTANTIN IAREMSCH!
toriilor locuite de dînşii, cu muncitorimii, ţărănimii, intelec multilateral dezvoltate şi înain liile de sistematizare, regimul de director tehnic
România". tualităţii, a cercurilor înaintate tare a României spre comunism. înălţime, zonificarea funcţională şi al Institutului judeţean de
dimensionarea economică a stră proiectări
Mandatul de deputat —
Experienţă bogată şi rezultate
onorat în mod exemplar de prestigiu In municipiul Petroşani
Avem deputaţi care rezultate bune în organizarea =i forme organizatorice — comitete sportivă de la I.M.P. în valoare
Municipiul Petroşani a obţinut
asigură şi printr-o multitudine de
de 8,3 milioane lei, poligonul de
desfăşurarea întrecerii patriotice le de cetăţeni de toate catego tir în valoare de 1,4 milioane lei,
îndiguiri, taluzări, zone verzi, te
fac cinste obştei pentru mai buna gospodărire şi riile — în care sînt cuprinşi 5 200 renuri de joacă pentru copii, re
înfrumuseţare a localităţilor, are
de locuitori.
o experienţă bogată in mobiliza Am primit şi primim un sprijin paraţii şi construcţii de drumuri,
rea şi antrenarea cetăţenilor la preţios din partea colectivelor în străzi, trotuare şi alte obiective.
4
în comuna noastră — ne relata contractări de animale şi produse acţiunile de muncă patriotică. Am treprinderilor şi instituţiilor, or- — Aveţi realizări frumoase
tovarăşul Virgil Stana, pre animaliere. în cadrul circumscrip solicitat un interviu tovarăşului anizaţiilor de tineret şi femei, — dovada hărniciei şi a spi
şedintele consiliului comunal al ţiei sale a fost realizat planul a- ing. Traian Blaj, prim-vicepre- fn realizarea unor lucrări — tro ritului gospodăresc, a creşte
Frontului Unităţii Socialiste — nual la carne de porc şi bovine, şedinte al Comitetului executiv al tuare, străzi, platforme gospodă- rii conştiinţei şi răspunderii
toţi deputaţii comunali s-au iar acum se acţionează pentru în Consiliului popular şi membru al civice care-i caracterizează pe
Sntîlnit cu alegătorii, au pre cheierea de contracte pe anul biroului executiv al Consiliului locuitorii Văii Jiului — şi ţin
zentat dări de seamă asu 1976. municipal al Frontului Unităţii tiţi ocuparea unui loc fruntaş
pra activităţii lor şi a consi Asemenea aprecieri pot fi făcute Socialisto Petroşani, despre aceste Îh întrecerea în întrecerea pe ţară. Care
liului popular. Avem deputaţi care şi în ce priveşte activitatea depu probleme. sînt preocupările, intenţiile de
fac cinste obştii şi lor. Aş aminti tatului comunal Aurel Luca şi a — Cum a fost organizată şi viitor ale edililor şi cetăţeni
între aceştia pe Petru Turcu, şo deputatei în consiliul popular ju se desfăşoară întrecerea pa patriotică lor municipiului Petroşani ?
fer la I.T.A. Deva, deputat comu triotică în Valea Jiului ? — Indiferent de locul pe care
nal în circumscripţia nr. 4 Şoimuş deţean Dorica Luca. La Boholt, îl vom ocupa in întrecerea pe
care, împreună cu cetăţenii şi spri unde locuiesc dînşii, s-au con — înfrumuseţarea localităţilor
jinit de consiliul popular, a reuşit struit circa 800 ml drum nou, a constituie o preocupare de tradi reşti ş.a. — am unit eforturile ţară, deşi aspirăm la un loc frun
taş, vom continua şi în viitor, cu
să realizeze importante lucrări de fost regularizată — adîncită, lăr ţie, o manifestare conştientă a materiale şi financiare asigurate mai multă hotărîre şi perseve
larg interes obştesc. Astfel, au gită şi îndreptată — valea Bohol- spiritului gospodăresc al locuito de stat prin buget, cu cele pro renţă, acţiunea de bună gospodă
pietruit o uliţă pe o lungime de tului pe o lungime de 1,2 km, lu rilor noştri. Grija pentru bloc, venite din contribuţia bănească
aproape un kilometru, au executat crare prin care se feresc de inun scară, apartament, stradă, cartier, şi munca patriotică a cetăţenilor, rire şi înfrumuseţare, ridieînd-o
pe un plan superior. Avem în
la timp lucrările din campania de daţii aproape 30 ha teren arabil. oraş şi comună a devenit o preo reuşind să obţinem în acest fel vedere o mai bună coordonare a
toamnă — recoltarea cartofilor, a cupare cotidiană a fiecărui cetă rezultate bune. acţiunilor, organizarea mai bună
sfeclei de zahăr şi a porumbului, Valoarea lucrărilor executate prin ţean. — La acţiunile iniţiate de a muncii şi activităţii organizaţii
transportarea şi depozitarea fura muncă patriotică de către cetăţenii în fiecare an, acţiunea de exe-, consiliul popular şi consiliul lor componente ale Frontului U-
jelor, terminarea însămînţărilor în din acest sat se ridică la peste cutare a lucrărilor cu caracter municipal al Frontului Unită nităţii Socialiste, folosirea din plin
•perioada optimă. împreună cu ce 27 000 lei. Deputaţii sînt întotdea obştesc se . desfăşoară organizat, ţii Socialiste au participat mii a sprijinului pe care îl pot da
tăţenii din circumscripţia sa, şi-a una în fruntea acţiunilor, mobili- pe baza unui plan comun de ac şi mii de cetăţeni. Care este colectivele întreprinderilor şi in
organizaţiilor
a
ţiune
tuturor
adus o contribuţie însemnată şi la zînd prin exemplul lor toţi cetă componente ale Frontului Unită valoarea lucrărilor executate stituţiilor, precum şi o consulta
realizarea planului comunal la ţenii. ţii Socialiste şi cu prevederi con faţă de angajamentul luat a- re mai largă a cetăţenilor, mo
nul acesta în întrecerea pa
crete pe circumscripţii şi locali triotică ? bilizarea şi participarea lor acti
tăţi. Lucrările şi obiectivele ce se — Angajamentul asumat în a- vă şi efectivă la ridicarea esteti
cii urbiei noastre. Avem in ve
Prezenţă activă în viaţa satului realizează se selecţionează din cest an prevede realizarea unor dere atacarea unor lucrări de ma
propunerile făcute de cetăţeni. A-
nul acesta, din totalul de 786 pro lucrări edilitar-gospodăreşti în va re interes obştesc, cum ar fi :
loare de 32 174 000 lei. Angajamen
puneri, un număr de 371 se re parcuri şi zone de agrement, baze
Minodora Florescu şi Aron Pâ concretizează, între altele, în con feră la probleme gospodăreşti, tul anual a fost îndeplinit. în sportive şi terenuri de joacă pen
rău sînt deputaţi comunali, aleşii strucţia, din contribuţia în bani ceea ce subliniază încă odată total, s-au executat lucrări în va tru copii, plantarea de arbori şi
cetăţenilor din satul Boiţa — spu şi în muncă, a unei şcoli cu 8 săli preocuparea cetăţenilor pentru as loare de 62 656 000 lei, revenind arbuşti ornamentali etc., care, pe
nea Ioan Dumitrescu, preşedintele de clasă şi a unui magazin sătesc pectul estetic al localităţilor in peste 1 500 lei pe cap de locuitor. lingă’ faptul că duc la ridicarea
— Care sînt cele mai impor
gradului edilitar-gospodăresc _ al
Consiliului comunal Răchitova al mixt, unitate comercială care ur care trăiesc şi muncesc. tante lucrări şi obiective rea municipiului, a tuturor localităţi
mează să fie dată curînd în folo
Frontului Unităţii Socialiste. Ei sinţă. Iată dar ce poate să facă Factorii mobilizatori sînt de lizate prin muncă patriotică ? lor componente, constituie şi un
sînt o prezenţă activă în viaţa sa munca unită a oamenilor cînd se putaţii care, în circumscripţiile — în acest an am reuşit să fi mijloc important de folosire în
lor, cunosc pulsul maselor şi reu
tului, fac cinste comunei. La toate acţionează pentru şi în interesul şesc să le antreneze în aceste ac nalizăm cîteva lucrări de impor mod util şi plăcut a timpului li
tanţă deosebită, cum sînt : ştran
ber al cetăţenilor.
acţiunile sînt în frunte, participă obştei I tivităţi de interes obştesc. Legă dul din cartierul Aeroport în va
efectiv la muncă. Activitatea lor tura permanentă cu cetăţenii se loare de 2,3 milioane lei, baza N. BADIU
în folosul obştei şi a cetăţenilor se N. ZAMFIR