Page 30 - Drumul_socialismului_1975_12

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 6093 ® MARŢI, 16 DECEMBRIE 1975

Un loc înalt numit Obîrsa

Ca să ajungi la Obîrşa, adică la astea stind de vorbă cu meşterul
locul de naştere al cunoscutei ce­ in atelierul său strimt. Rafturi în­
fi ramici zărăndene, autobuzul te du­ cărcate cu obiecte de lut pregătite
ce de la Baia de Criş, pe valea pentru cuptor, vopsele, scule,
Rişculiţei, care-şi adună apele sub pensule, roata. Nicodin Borza, ca
vîrfurile Secăturii şi Prislopului, toţi oamenii din partea locului, gîn-
iar de aici, mereu spre nord-vest, deşte de două ori înainte de a rosti
trecind prin satele Leauţ şi Do­ o vorbă. „Am rămas puţini meş­
broţ, ajungi la Obîrşa. teri în sat. Ciţiva bătrîni, ciţiva
Şi înainte de a vorbi despre acei mai tineri... Uite, Ion Dănilă, are
meşteri minunaţi şi faimoasele lor 75 de ani, Miron Buftea 81, Costau
obiecte, citeva amănunte de ordin Nedea 85, Vălean Borza, fratele, are
local : o şcoală generală cu cla­ 64. Acum e plecat cu treburi la
sele I—IV; un autobuz „convenţie“ Brad. Cei tineri, şi ei spre 40, se
Şi uit că mi-s palmele arse de flăcări,
Marea lumină că vulturul îmi scurmă ficatul, care duce şi aduce localnicii deve­ pricep la olărit, nimic de zis, dar
sînt puţini. Aşa e Petru Nedea sau
niţi muncitori, majoritatea mineri
că mi-e frig şi mi-e teamă de singurătate. de rocă dură; case şi gospodării Sorin Marcu... Cei mai tineri se
bine înfipte în pămint, trainice, un duc la Brad, la mine, se fac mi­
Ard gesturi în pieptul de foc al cetăţii : ...Vai, pentru ce mîinile unora fac săbii neri, sudori, strungari...".
sărută izvoare ia nunţi triumfale ; pregătind uriaşul ospăţ al durerii început de sistematizare; case noi Ne explică apoi procesul de lu­
cu aspect de vile în toată regula,
o horă in marea lumină a vieţii, în flacăra hărăzită bucuriilor zilnice ? mai toate zugrăvite în verde-crud. cru. Lutul se scoate dintr-un loc,
patrie, ţie şi imnelor tale I Cele vechi, împrăştiate pe înălţimi, de la hotarul satului, unde, există
reamintesc imaginea descrisă cînd- o vină cam de 40 de centimetri ; se
NECULAI CHIRICA frămîniă, se dă la roată, se arde
Aici, la izvoarele piinii, vuind va de Geo Bogza: „Numai în Mun­ o dată, apoi obiectele se smălţuiesc,
0
orga de inimi patetic răsfrînge (Sonet din ciclul „Brâncuşi ) ţii Apuseni oamenii sînt legaţi pe se pictează şi iarăşi se ard. Trebuie
cel mai uman, spre legendă trecind, viaţă şi pe moarte de tăria stîn- să acorzi atenţie pregătirii culorilor,
efort de-a trăi, de-a iubi, a învinge ! cii; sate crescute pe un granit smalţului, să supraveghezi atent ar­
căptuşit cu aur". Cit despre oa­
Iarna ţării meni, aceştia sint binevoitori, dacă derea, atita timp cit arde cam un
metru cub de lemn.
Bat inimi in munte şi calm respirăm ceri o informaţie despre cineva, ţi
aici Ia izvoare-o lumină de glorii se răspunde cu amănunte, se ştie Ornamentaţia ceramicii zărănde­
în marşul de ctitori ai vieţii, suprem, Albă ţară de ninsoare precis cine lipseşte din sat, aici ne este simplă, dar caracterizată
printr-o inedită dispunere a tonu­
durind poezia supremei victorii. A copilăriei mele, toţi se cunosc. rilor de verde, roşu, roz şi alb. Sint
Lasâ-ţi munţii să se-nsoare Casa lui Nicodin Borza este pri­ semne picturale supuse unor înde­
Eroic şi simplu ! In columnă suind Tot cu stele logostele. ma de cum intri în sat, dar ate­ lungate repetiţii. Caligrafia liniilor,
fapte bogate-n iubiri. Cintpreţii lierul e în celălalt capăt, la vechea uneori voit neglijentă, dă senzaţia
patriei sîntem, prin ea stăruind, După nunta de zăpadă aşezare, sus, pe vale. Avem noroc: de cald, atrăgător. „Am fost chemat
îl găsim pe bătrânul meşter tocmai
horă in marea lumină a vieţii ! Iarba mai frumos răsare, în clipa când, ajutat de nora şi la multe tîrguri şi festivaluri, zice
' EUGEN EVU meşterul Nicodin, şi am primit mul- f
Lasâ-ţi grîu-n somn să cadă fiul său, scotea din cuptor o nouă te premii şi diplome (cu accent pe
„şarjă" de oale şi ulcele, apueîn-
Şi cîmpiile-n visare. du-le grijuliu de toartele fierbinţi. o). Numa-n anul ăsta am fost la
Pr&meteu Gerul taie ca o bardă Mina şi-o apără cu o pînză groa­ Sibiu, Costeşti, Călimăneşti, Deva.
Anul trecut, la Călimăneşti m-au
Suflul rîurilor tale, să ; oalele degajă căldură, smalţul şi filmat, dar nu mai ştiu dacă s-a
străluceşte, meşterul se mişcă agil
dat la televiziune".
lată, voi aprindeţi focul pe vatră, Lasâ-ţi vetrele să ardă în jurul cuptorului. In cea mai Preocupări pentru continuarea
in casele voastre e cald şi-n căldarea In puls tînâr de metale. mare parte, „şarja" este compusă tradiţiei îniilnim insă la Şcoala ge­
spinzuratâ de lanţuri fierbe vînatul ; din oale dolofane, rostuite a păs­ nerală din Tomeştî, reşedinţa co­
piinea se rumeneşte-n cenuşă. Frumuseţe fără moarte tra sarmalele. Că în curînd vine munei. 26 de elevi din clasele a
Oglindească-se-n izvoare, vremea lor. „Se vînd bine oalele ?“. 7-a şi a 8-a se iniţiază in tainele
Aud uneori barosul fierarului Lasă-mi visul să te poarte „Se vînd...", răspunde meşterul. Că ceramicii zărăndene, sub îndruma­
directorului
rea
şcqlii.
Aurel
făurind stele şi pluguri ; aud gunguritul Tot mai sus, mai către soare. la cei aproape 70 de ani, pe care-i Vuzdugan, şi urmînd sfaturile lui
va împlini la 6 ianuarie, meşterul
copiilor voştri, tăcerea bâtrînilor a văzut multe. Pe vremuri, desfa­ Vălean Borza. In atelierul-şcoală
veghind scînteia furată din cer. - TRAIAN FILIMON cerea mărfii se făcea pe bază de se găsesc cinci roţi de olar, se
schimb, primind, de obicei, cereale produc încă obiecte simple — vaze
pe măsura capacităţii vasului. Ola­ de flori, farfurioare —, există un
plan de producţie şi intenţia de a
rii aveau bani doar cit să-i termi­
carnet cultural mmmm Poşta literară ne înainte de a-i începe. Astăzi, se deschide o expoziţie. Aflăm că
în trimestrul şcolar viitor se vor
meşterul Nicodim are o casă ară­
A. M. — Călan. în materia încă toasă. stand sigur la festivaluri na­ deschide cercuri ale tinerilor cera-
mişti la Dobroţ şi Obîrşa. Paralel
ţionale de artă populară, are şi te­
BRIGADĂ JUDEŢEANĂ DE neraţii întregi de poeţi din Europa amorfă a versurilor, am descope­ levizor, ca să vadă ce se mai în- cu aceste preocupări, se desfăşoară
AUDIENŢĂ COLECTIVĂ apuseană", a citit traduceri din „So­ rit, alături de discrepanţe stilisti­ tîmplă in ţară şi pe mapamond. şi o muncă de cercetare a istoriei
netele către Orpheu" (VALERIU ce („Noi dărîmăm un munte/ Şi-l
Sîmbătă, la căminul cultural din BARGAu — corespondent). facem trepte..."), şi zone de reu­ Meşteşugul lucrării lutului l-a în­ ceramicii de pe aceste locuri.
Zam, o brigadă judeţeană de audi­ şite lirice, ceea ce ne determină văţat pe la 13—14 ani, de la Petru De peste cinci decenii, meşterul
enţă colectivă s-a întilnit cu locui­ FESTIVALUL BRIGĂZILOR Borza, tatăl său, care la rîndul lui Nicodin Borza, la fel ca şi alţi ar­
torii comunei. La întrebările cetă­ să aşteptăm de la dv. lucruri mai a învăţat, şi el de la tatăl său şi tişti vîrstnici sau tineri, transformă
ţenilor, vizind probleme din dome­ ARTISTICE DE AGITAŢIE bune. aşa mai departe, genealogie care în lutul, acest simbol primordial al
niile economic, sanitar, învăţămînt, Pe scena Casei de cultură a sin­ Ion Mirică — Hunedoara. Păcat începuturilor. Din acest loc înalt
ştiinţă, legislaţie au răspuns profe­ dicatelor din Petroşani a avut loc că sfîrşitul „Pluguşorului" coboară Apuseni te duce pină la Horea, iu­ numit Obîrşa, bătrinii meşteri, tă­
sorii Vasile Blendea, Bujor Vulcu, sîmbătă un festival al brigăzilor ar­ bitorul de dreptate şi libertate, şi
Emeric Horovitz, ing. Nichifor Crai­ tistice din municipiu. S-au bucurat la nivelul unor simple versificaţii. mai departe in vreme, pină la o- cuţi şi înţelepţi, şi discipolii lor,
nic, medicul Romulus Rusu şi pro­ de un frumos succes brigăzile case­ Vă mulţumim pentru urări şi spe­ bîrşia neamului. Meşterul mai are aflaţi încă pe băncile şcolii, conti­
curorul Tiberiu Medeanu. lor de cultură din Petroşani şi Uri- răm într-o colaborare viitoare. doi fraţi, olari şi ei, Ioan Borza nuă in spiritul delicat al ţăranilor
cani, cluburilor din Vulcan, petrila Mibăilă Andronic — Deva. Epi­ din Dobroţ. „cu, ceva peste S0 de noştri, arta străveche, arta Zaran-
ŞTAFETA CULTURAL-EDUCATIVĂ şi Lonea. I.C.S. Alimentara, sindica­ gramele dv. (scrise la mînie I) nu ani”, şi Valean Borza, de 64 de dului, încrustată in memoria unui
„CĂUTĂTORII DE COMORI" tului sanitar Vulcan, Cooperativei corespund cerinţelor genului, deci ani, nume cunoscut in lumea cera- trecut de glorii.
' în cadrul „fazei de masă" a şta­ meşteşugăreşti „Unirea" Petroşani şi nu le putem publica. miştilor din România. Aflăm toate CAROL DROZD
E.M. Dîlja. De menţionat contribu­
fetei cultural-educativc „Căutătorii ţia absolvenţilor şi elevilor Şcolii
de comori", duminică, numeroşi ar­ populare de artă din Petroşani ca
tişti amatori s-au întrecut in cintec interpreţi, textieri şi instructori.
.şl joc pe scenele căminelor cultura­ 90 de ani cfe la naşterea lui Liviu Rebreenu
le din Mărtineşti, Dobra, Hărău, To-
teşti, Buces şi Iscroni. TEATRELE DE PĂPUŞI —
LA RAMPĂ
COLECTIVELE DE MONTAJE Timp de trei zile, Ia Hunedoara s-a 0 şezătoare literară la Deva in anul 192,1
LITERAR-MUZICALE desfăşurat festivalul teatrelor de pă­
puşi, la care au luat parte zece e-
IN ÎNTRECERE cliipe aparţinînd unităţilor preşcola­ In anul 1923, la numai cinci ani să arboreze drapele naţionale şi După cum se ştie, debutul edito­
Sub genericul „Pămint a! bucu­ re din municipiu. Manifestarea a de la formarea statului român na­ să-i aştepte pe oaspeţi la gară, a- rial al lui Liviu Rebreanu a avut ăf
riei", sîmbătă şi duminică, la Plo­ fost organizată dc către comitetul ţional unitar, locuitorii Devei tră­ lături de autorităţile locale. loc in anul 1912, la tinăra editură
ieşti s-a desfăşurat prima ediţie a municipal pentru cultură şi educaţie românească a lui Sebastian Bor-
i festivalului interjudeţean al colecti­ socialistă. Inspectoratul şcolar jude­ iesc un eveniment cultural memo­ In numărul din 9 mai 1923, zia­ nemisa, de la Orăştie. Schiţa „Stră-
velor de montaje literar-muzicale. ţean, în colaborare cu teatrul de rabil : in oraşul de la poalele ce­ rul îşi informează cititorii despre
Au participat formaţii artistice de păpuşi „Sfîrlează" al casei de cul­ tăţii a poposit un grup de scrii­ programul scriitorilor români la nuiarea" este datată şi ea 1912,
amatori din 17 judeţe. Judeţul Hu- tură. tori, care, împreună cu ciţiva din Deva şi desfăşurarea şezătorii a- dar va fi inclusă abia in cel de-al
! nedoara a fost reprezentat dc cchi- cei mai reputaţi scriitori transil­ mintite. doilea volum de schiţe şi nuvele, vu-
(■pa Clubului din Simeria („Sub co­ CONCERT văneni, se întilnesc cu cititorii. în blicat in anul 1916, sub titlul „Go­
muniste flamuri", scenariu Aurel cadrul unei impresionante şezători La sosire, scriitorii au fost sa­
Pilescu, regia losif Mercea) şi o e- Duminică dimineaţa, Ia Casa de lutaţi de către primar; a răspuns lanii", alături da „Cuceritorul",
chipă din Geoagiu („Meleag de feri­ cultură din Deva a avut loc un literare. Minulescu, „mindru şi plin de în­ „Cerşetorul", „Hora dreptăţii" ş.a.
cire — România socialistă", scena­ concert de muzică clasică susţinut Ziarul „Gazeta Hunedoarei", care credere", s-au vizitat cetatea şi Desigur, schiţa „Slrănutarea" nu
riu Petrişor Ciorobea, regia Siminn de elevii liceului de muzică şi arte apărea la Deva, dedica un „număr muzeul, iar seara, la banchet, au este o capodoperă, tematica ei este
Samoilescu). plastice. Au evoluat cu acest prilej
corul claselor I—IV. condus de prof. sărbătoresc scriitorilor români", în- luat cuvântul dr. Petru Groza, din oarecum mai aparte în ansamblul
CENTENAR Elena Bogaru, corul claselor V—VIII, timpinîndu-i cu urarea de „Bine nou Minulescu. Ion Agârbiceanu, operei lui Rebreanu, iar ca reali­
aţi venit!“. Cu acelaşi prilej, se
prof.
— RAINER MARIA RILKE condus de elevii Nicolae Icobescu, reproduc aici ,Jn luncă" de Ion Al. Cazaban, Volbură Poiană, Vic­ zare artistică, autorul se dovedeşte
aici, după părerea unora, mai pu­
tor Eftimiu şi Mircea Rădulescu.
şi
precum
Lăzăruţ,
Adriana
Cu prilejul împlinirii a o sută de Adclina Ilie, Anemona Budiu, Aga­ Pillat, „Floarea de vară" de Ion A- ţin inventiv. Se pare insă că scrii­
ani de la naşterea poetului austriac ta Iakab, Felicia Ene, Felicia Cîm- In cadrul şezătorii, Ion Agîrbi- torul ţinea mult la această lucrare,
Rainer Marin Rilke, cenaclul literar peanu, Robert Dobondi, Gabriela glrbiceanu, „Hamlet“ de Corneliu ceanu a citit nuvela „Suferinţele
„Flacăra" din Hunedoara a organi­ Herdeau. Adelia Pop. Helga Fleischer, Moldovanu, un fragment din roma­ lui Martin", Victor Eftimiu frag­ unul din argumente constituindu-l
zat recent, la clubul „Siderurgistul", Sorin Blendea, Luciana Iancu, Alin nul „Ion" de Liviu Rebreanu, schi­ mente din „Cocoşul negru" şi „In- şi faptul că ea a fost singura bu­
sărbătorirea centenarului poetului. Bonţa, Szota Bcla, Daniela Ciupa, ţa „Partea slabă" de Al. Cazaban, şir-te mărgărite", Ion Minulescu cată literară aleasă pentru a fi ci­
In cadrul acestei seri a evoluat co­ Eduard Ene, Simona Lăzăruţ, Anton „Sonet epic" de Mircca Rădulescu, „Glasul morilor", „Apusul soarelui" tită de Liviu Rebreanu la şezătoa­
rul şcolii de muzică din Hunedoara, Totb, Sorina Hristea, Mihaela Moise, „Plugarul" de Alfred Moşoiu şi „So­ şi „Strofe pentru ploaie", iar Li­ rea literară de la Deva.
iar poetul şi traducătorul Dan Con- Cornelia Măgureanu, Mariana Cră­
stanlinescu, după ce a vorbit despre ciun, Anton Iuga. precum şi forma­ net" de Victor Eftimiu. viu Rebreanu „Strănviarca“ — Prof. CLEMENTE CONSTANDIN
viaţa şi opera celui ce a fost con­ ţia de muzică de cameră a anului Anunţând programul şezătorii, re­ „scenă bucureşteană de pe Calea
siderat „soare şi izvor pentru ge­ IV. dacţia cheamă locuitorii oraşului Victoriei". Deva
zează o adevărată „şcoală de
Preocupări în direcţia creşterii eficienţei activităţii educaţie a adulţilor", în sensul
existenţei a ceea ce în şcoli se
de râspîndire a cynoştlnţelor ştiinţifice numeşte „programa analitică".
Ne preocupă deci trecerea de la
simpla transmitere a unor cu­
noştinţe ştiinţifice, uneori de
Mutaţiile profunde ce au loc ştiinţifice, înaintate despre na­ gogie, astronomie, medicină), de­ caţia ştiinţifică, lucrurile se genul „ştiaţi că...“, la forme ci­
în economia şi în viaţa socială tură şi societate, eliberarea de plasările bilunare ale celor două prezintă bine. Insă la acest ni­ clice, care să tindă spre conti­
a. ţării noastre, creşterea neîn­ concepţiile şi mentalităţile re­ brigăzi ştiinţifice, activităţile ce vel se ridică problema calităţii, nuarea instrucţiei şcolare. A-
cetată a nivelului de trai, am­ trograde, afirmarea cetăţenilor se desfăşoară în cadrul „Zilei mai precis spus, a conţinutului cesta este de fapt şi dezidera­
pla activitate ideologică şi poli- ca luptători activi pentru pro­ ucenicului" şi „Zilei şcolarului", manifestărilor. tul educaţiei permanente a ce­
tico-educativă desfăşurată de movarea noului, conştienţi de „Cadranul ştiinţific" şi „Cadra­ — Aspectele legate de conţi­ tăţeanului.
organizaţiile de partid, de cei­ menirea lor în făurirea societă­ nul juridic", cercurile ştiinţifice nutul activităţii de răspîndire a
lalţi factori educaţionali, acce­ ţii socialiste multilateral dezvol­ din şcoli, întîlnirile frecvente cunoştinţelor ştiinţifice — ne Preocupările existente la Şi-
sul larg la învăţămînt, ştiinţă tate. cu oameni de ştiinţă din ţară şi spune prof. Mihai Gherman, meria în domeniul educaţiei
şi cultură determină în mod fi­ Despre activităţile organiza­ din judeţ, manifestările cu car­ locţiitorul cu problemele de ştiinţifice trebuie însă amplifi­
resc schimbări esenţiale în mo­ te în sprijinul educaţiei ştiinţi­ tea tehnică organizate de bibli­ propagandă al secretarului co­ cate. Fără a nega valoarea şl
dul de gîndire al maselor largi fice a locuitorilor oraşului ne-a mitetului orăşenesc de partid — eficienţa formelor şi metodelor
de oameni. relatat losif Mercea, preşedinte­ oteci ş.a. în realizarea acestora folosite azi, se impune ca fac­
— Activitatea noastră, pe care le comitetului orăşenesc pentru sîntem sprijiniţi -de un colectiv ne preocupă de mai multă_ vre­ torii educaţionali şi din alte lo­
o desfăşurăm în rîndul cetăţeni­ cultură şi educaţie socialistă i larg de cadre didactice şi cadre me şi mai ales în această pe­ calităţi să-şl îndrepte mal mult
lor — ne declară tovarăşul Ioan „In educaţia ştiinţifică ce o tehnice de la întreprinderile şi rioadă, cînd trecem la înfăptui­ eforturile spre găsirea unor noi
Farcaş, secretar al Comitetului desfăşurăm Ia Simeria, utilizăm instituţiile oraşului. rea cincinalului revoluţiei tehni- căi de ridicare a conţinutului
orăşenesc de partid Simeria, diverse metode şi mijloace. Aş Din punctul de vedere al a- co-ştiinţifice. Iată, de pildă, în educativ al educaţiei, de aşezare
primarul oraşului — urmăreşte aminti în acest sens cursurile tenţiei ce se acordă acestui do­ afară de cursurile Universităţii pe baze cu adevărat ştiinţifice a
dezvoltarea multilaterală a oa­ pe teme de ştiinţă ale Univer­ meniu, al numărului şi diversi­ populare, celelalte forme, chiar
menilor. crearea unei concepţii sităţii populare (biologie, peda­ tăţii formelor utilizate în edu­ dacă sînt permanente, nu reali­ acestei importante activităţi.