Page 36 - Drumul_socialismului_1975_12

■>

II DRUMUL SOCIALISMULUI 9 NR.

\ „SC
ţ Librăria
i noutăţi se
J rul gospddv
\ exemplare
l care unui
Jcplălalt bir
i reni altele,
'bun. „Nu
\ răspunde.
I vine la te.
ţniai tînără.
I noastră ne
’cîte calend
Analiza temeinică, exigentă, efectuată de adunarea Intr-un anumit fel, adunarea activului comitetului l vânzătoare
activului Comitetului municipal de partid Deva a re- municipal de partid Hunedoara a fost o sinteză a adu­ / pe raft. A
flieiat efortul făcut de a cuprinde şi rezolva sarcinile nărilor generale ale organizaţiilor de bază şi a celor t la magazie
de partid complexe, în domeniul economiei, în activi­ ale comitetelor de jţartid subordonate. Aici s-au strîns ^ lung...
tatea de cercetare, învăţămînt, activitatea politico-edu- roadele tuturor colectivelor din acest dens municipiu,
cativu, gospodărirea localităţii şi aprovizionarea popu­ s-au etalat cifre care ăiestă eficienţa activităţii organi­ \ UN „HOP"
laţiei etc. Comitetul municipal de partid şi-a concentrat zaţiei de partid în îndeplinirea sarcinilor ce-i revin din Ampla şi exigenta analiză făcută de darea de seamă ^ Pe drunii
atenţia îndeosebi asupra sprijinirii permanente a orga­ documentele Congresului al Xl-lea al partidului. Vom şi dezbaterile ce i-au urmat au evidenţiat o bogată i za, la o ci
nizaţiilor de partid, sindicat şi U.T.C. pentru îmbună­ reproduce doar cîteva din ele. Economia municipiului experienţă dobînditâ de Comitetul municipal de partid [ ’J’ărăţel esl
tăţirea stilului dor de muncă, pentru creşterea eficienţei a raportat îndeplinirea sarcinilor din acest cincinal cu Petroşani, de organizaţiile orăşeneşti şi din întreprin­ 1 fiecare iarr
activităţii lor politice şi organizatorice în rîndul ma­ 50 de zile mai devreme. Pînă la sfîrşitul anului se va deri in desfăşurarea activităţii politico-organizalorice, a > de gheaţă
selor. De o mare eficienţă s-au dovedit deplasările bi­ mai dă o producţie suplimentară în valoare de cca. 1,5 muncii dc propagandă şi de educare comunistă a celor ţ circulaţia ■
roului Comitetului municipal de partid Ln întreprinderi, miliarde lei. ce muncesc în vederea participării lor conştiente, an- meni nu p
unităţi economice, analizele efectuate la faţa locului, Cifrele, refleclînd succese cu adevărat remarcabile, nu gajante, la înfăptuirea politicii partidului. Lucrările adu­
măsurile care s-au luat cu acest prilej. se opresc aici. Darea de seamă le„a enunţat, iar îm­ nării activului municipal de partid au -relevat pregnant
S-a remarcat preocuparea ce o are Comitetul mu­ principalul succes economic obţinut de colectivele de
preună cu ea, vorbitorii în adunare au dezvoltat o sea­
nicipal de partid Deva pentru înfăptuirea hotărîrilor şi mă de acţiuni, eforturi, intervenţii, iniţiative ale orga­ muncă din Valea Jiului i minerii şi preparatorii au li­
a sarcinilor trasate de organele superioare de partid, a vrat peste plan siderurgiştilor peste 120 000 tone de căr­
Indicaţiilor date cu prilejul vizitelor ţie lucru în jude­ nizaţiilor de partid care. de fapt, le-au dat viaţă. bune pentru cocs şi semicocs, mai mult decît în aceea.fi
ţul nostru de către secretarul general' al partidului, to­ Judecind lucid şi responsabil realităţile economice şi perioadă a anului trecut.
varăşul Nicolae Ceauşescu Astfel, planul anual a fost social-politice ale Hunedoarei, adunarea a stabilit în Dezbaterile adunării au evidenţiat, totodată, căile croat de m
îndeplinit, dîndu-se peste prevederi însemnate cantităţi acelaşi timp şi principalele rezerve care se cer puse de urmat în desfăşurarea întregii munci politico-orga­ ^ cido^ > de
de produse Cu multă satisfacţie a raportat Comitetul în valoare, in strinsă dependenţă cu sarcinile mai ; tă aă in
) acum nu 5
municipal dc partid terminarea digului de pe Mureş. complexe pe care le pune cincinalul 1976—1980. nizalorice în vederea iniăptuirii importantului obiectiv l sâ spargă 1
încredinţai de conducerea partidului minerilor din Va­
Acum, un dig trainic, de 10 km, apără Deva de furia între aceste rezerve, cea mai bogată s-a conturat a lea Jiului în noul cincinal, acela de a asigura siderur­ / formată o
apelor. Este aici înmagazinată multă muncă, un mare fi activitatea de educaţie revoluţionară, care să mobili­ giei româneşti cel puţin 50 la sută din cărbunele pentru
efort al comuniştilor şi al populaţiei Devei care n-au zeze activ toate resorturile colectivelor de muncă. In cocs. A fost subliniată, în contextul acestei sarcini, ne­ ţ zc. Din coi
I nu treb. .ie
pregetat nici un efort pentru a termina la timp aceas­ adunare s-au formulat critici, opţiuni şi propuneri care
I va de Ia
tă importantă lucrare. vizează direct această sferă de activitate, într-o con­ cesitatea ca organizaţiile de partid să unească şi cana­ ^ poduri din
lizeze toate energiile creatoare spre aplicarea în subteran
In toate sectoarele de activitate s-au obţinut creş­ cepţie largă şi profundă. Un loc important aici l-a ocu­
teri importante, s-au pus în funcţiune noi obiective e- pat starea disciplinară, comportarea la nivelul sarcini­ a tehnologiilor perfecţionate, a utilajelor create pe plan ţ BĂUTUR
eonomiee, social-culturale. Dar aşa cum s-a subliniat lor. Se semnalează, de pildă, că la întreprinderea mini­ local, intensificarea activităţii de concepţie proprie a
cadrelor de cercetare şi proiectare şi de la unităţile
în adunare, în darea de seamă şi în cuvîr.tul unor par­ eră ritmicitatea cu care se îndeplineşte planul este pre­ miniere, spre realizarea programului de investiţii şi dez­ \ Nu sînt
ticipanţi — Ieronim Rusan, Ion Stoiun, Nicolae Mun- cară. In ultima decadă se depun eforturi mari pentru isc ascamăi
teanu, Vasile Şandor. Nicolae Andronache, Andrei Redl realizarea planului, în timp ce una-două decade se lu­ voltarea capacităţilor de producţie. întreaga muncă po- 1 place băut
litico-organizatorică şi educativă se cere concentrată
şi alţii — în această perioadă s-au manifestat şi unele crează slab. Această stare de lucruri nu este nouă ; dar spre crearea cadrului necesar îmbunătăţirii organizării l multe ori
neajunsuri. Deşi 17 unităţi economice şi-au realizat sar­ acolo lucrează un puternic nucleu de comunişti care, producţiei şi a muncii, asigurării de condiţii optime ?conturbă 1
cinile actualului cincinal înainte de termen şi municipiul printr-o mobilizare activă, ar putea determina o schim­ \ neglijează
şi-a îndeplinit — pe ansamblu — planul pe 1975. mai sînt bare in bine De ce se repetă această stare ? Pentru că de lucru în abataje, stabilizarea noilor angajaţi, cali­ lEste vorba
încă restanţe la unele produse, precum şi întîrzieri in s-a format o obişnuinţă, iar aceasta a generat o men­ ficarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a ca­ idin Gotlial
punerea in funcţiune a unor obiective de investiţii. talitate i „Aşa e la mină, se începe lent şi se trage drelor miniere, întărirea ordinii şi disciplinei. l ur, din Cîi
Adunarea activului de partid a hotărît să extindă tare spre sfîrşit !“. în aceste condiţii (ţinîndu-se scama Exigenţe sporite, orientări calitative de viitor au , „măsurat"
in viitor experienţa pozitivă din unităţile economice, de o gamă largă de consecinţe negative) obiectivul prin­ fost puse de lucrările adunării de activ şi în faţa ce­ \ măsura gr;
să amplifice realizările in toate domeniile de activi­ cipal al muncii de partid ar trebui să fie schimbarea lorlalte sectoare şi domenii din economia municipiului 1 mise, tăini
tate. In acest scop s-a insistat asupra necesităţii ridi­ unei mentalităţi. Nu este sarcină de plan, e adevărat, — şantierele de construcţii, preparaţii, unităţi energe­ 1 tanţă dc 5
cării muncii de partid la nivelul sarcinilor actuale, ma­ dar are urmări directe asupra modului in care se în­ tice, exploatările forestiere, transporturi, industria lo­ l ca leac es
jore, ce lo pun in faţa tuturor organizaţiilor dc partid deplineşte planul. S-ar obţine un cîştig considerabil. cală, comerţ şi cooperaţie, in aprovizionarea populaţiei, , se lccuieşl
din unităţile economice documentele Congresului al Da I.C.S.H.. tot slaba ritmicitate (nuanţată altfel) a în activitatea de gospodărire şi înfrumuseţare a loca­
Xl-lea al partidului, noul cincinal 1976—1980. Eficienţa făcut ca unele obiective între care laminorul de sîrmă lităţilor. l 1
întregii activităţi de partid, a muncii politico-edueative nr. 2. electrofiltreie 1 şi 2. fabrica de oxigen să întîr- O condiţie fundamentală pentru înfăptuirea sarci­ 1 Pc st rad
trebuie să se reflecte în rezultatele ce se obţin în pro­ zie la punerea în funcţie. nilor economice şi sociale, pentru Întreaga dezvoltare 1 va s-a spa
ducţie. S-a accentuat mult asupra necesităţii pregătirii Această mentalitate dăunătoare se regăseşte şi in a municipiului la cotele înalte ale noului cincinal — au l Se mai îi
şi demarării producţiei din prima zi a anului viitor la unele acte de indisciplină. In darea de seamă, ca şi in subliniat dezbaterile adunării de activ — o constituie ' Da, numai
nivelul prevederilor. în municipiul Deva se vor înre­ cuvinlul unor vorbitori, s-a subliniat că utilizarea fon­ înfăptuirea dezideratului creşterii rolului de conducă­ ^ două săptf
gistra cele mai mari ritmuri de creşteri ale producţiei dului de timp se menţine sub 95 la sută la baza de a- tor politic al organizaţiilor dc partid. In acest scop s-a 1 pararea 1
industriale din judeţ. Iată de ce se cere ca în viitor provizionare şi desfacere Peştiş, cooperativa „Drum subliniat necesitatea ca pe agenda preocupărilor prio­ U.J.G.C.L. ;
comitetul municipal de partid, fiecare organizaţie de nou" Autobaze I.T.A., I.M.H., iar numărul de absenţe ritare ale comitetului municipal şi ale celorlalte organe i dă. An op
partid să-şi intensifice preocuparea pentru însuşirea nemotivate este încă ridicat. şi organizaţii de partid clin Valea Jiului să stea pe vii­ .' dat di tnu
temeinică a hotărîrilor organelor superioare de partid, Rezultatele obţinute subliniază cu putere că ceea ce tor întărirea rîndurilor partidului prin primirea de noi I muncitorii
a legilor ţării, a planurilor de măsuri proprii şi să caracterizează colectivele de muncă din municipiul Hu­ membri din brigăzile miniere şi din formaţiile de lucru 1 I.J.E.Coop.
organizeze în aşa fel întreaga activitate incit acestea nedoara este spiritul de dăruire şi abnegaţie revoluţio­ de pe şantiere, exercitarea cu fermitate şi eficienţă a I consum zc
să prindă viaţă. Fiecare organizaţie de partid trebuie nară cu care se acţionează pentru înfăptuirea sarcinilor rolului de conducâloi politic de către organizaţiile de l lăzi strop
să aibă o evidenţă clară, iar măsurile care se propun puse în faţa tuturor oamenilor muncii de Congresul al bază, ridicarea adunărilor generale la roiul de şcoală pe cei vi
să aibă responsabilităţi şi termene precise de punere Xl-lea al partidului Am subliniat necesitatea întăririi a educaţiei comuniste ca şi îmbunătăţirea în ansamblul \ Pînă cînd ‘
in aplicare, să militeze pentru activizarea fiecărui co­ muncii de educaţie revoluţionară pentru că ea este ca­
munist, a cadrelor din conducere, in aşa fel ca în viitor pabilă să ridice la un nivel şi mai înalt eficienţa în­ ei a muncii ideologice, politico-edueative îndreptate spre 1 „CA
să-şi aducă o contribuţie mai mare la înfăptuirea zi de tregii activităţi şi pentru că o cor exigenţele sarcinilor dezvoltarea conştiinţei socialiste, a răspunderii în în­ || PE DRUMI
zi, ritmică, a planului dezvoltării economico-sociale. viitoare deplinirea sarcinilor.
ţ In str. F
SABIN CERBU CORNEL ARMEANU IOSIF BALAN Mioara, se <
1 rei şef e;
l firma ci S'
£
■ws tăcem cina lipse OazeteSe de perete Io concurs . ţine coopc
[din locali
1 vom vede
lUimore din oaq. ') n c 'mandat şi
s
Acordul" comercial şi Acordul de propagandistul ? BS tază " şs incisiv Iţa.c. (tom;
cooperare economică şi tehnică l nici în zi
între Guvernul Republicii Socia­ Suplimentul satiric „Ghimpele" al care cei vinovaţi sint vizaţi nomi­ 1 terminat,
ite culori,
liste România şi Guvernul Repu­ gazetei tle perete „I.aurui“ de la nal. 'care-1 fac
blicii Democratice Sao Tom<5 şi Aşa s-a intîmplat zilele trecute hotărîrilor, cit şi la munca do în­ I.M.M.R. Simeria, sectorul II vagoa- Astfel intr-o „scrisoare deschisă"
Principe, precum şi înţelegerea la cursul de studiere a Statutului făptuire efectivă, neabătută a ho­ ne-marfă nu arc un plan ele apari­ adresată conducerii secţiei a Il-a va C mata o c
ţie. Ori de cite ori se ivesc proble­
consulară între Republica Socia­ P.C.R. de la atelierul piese me­ tărîrilor stabilite. In acest context me care ar constitui obiectul unei goane-marfă sînt semnalate pe larg .toate de
listă România şi Republica Demo­ canice al secţiei turnătorie I de propagandistul a făcut referiri atitudini, gazeta satirică îşi face cauzele ce se pot ivi datorită re­ 1 fireşte ! —
cratică Sao Tomâ şi Principe. la I.V. Călan. Propagandistul se concrete la activitatea deosebit de simţită prezenţa. De aceea, gazeta paraţiilor slabe, dar sint sugerate l misie, să
şi măsurile ce trebuie luate imediat.
La festivitatea semnării Decla­ îmbolnăvise cu cîteva ore înainte intensă desfăşurată de marea ma­ satirică nici nu apare întotdeauna Aici sînt descrise cu claritate ur­ 'prezinte
raţiei solemne comune, tovarăşul de începerea activităţii colective. joritate a comuniştilor, precum şi cu o ediţie întreagă. inările unor astfel de abateri. ^explicat c
în ultimele sale apariţii, amintim
Nicolae Ceauşescu a spus între al­ Locţiitorul său este la un curs, la o parte, tot mai redusă, a a- un desen satiric care scoate în evi­ Se impune o observaţie : gazeta 1 rea coopc
tele î „Apreciez că, pe baza do­ deci şi el lipsea. Ce trebuie săse celora care nu participă la dez­ denţă atitudinea unei echipe de ma­ „Laurul" are o activitate mai slabă. Ite luni în
cumentelor semnate astăzi, relaţii­ facă în atare situaţie ? Se amină baterea problemelor ce frămîntă nevră, care nu respectă întocmai Ediţiile sale sînt mai şterse, fapt l fi purtat
le dintre partidele şi popoarele activitatea cursului ? Nu. Tovară­ colectivul şi nici la înfăptuirea programul de manevrare a vagoane­ pentru care nici nu sint urmărite / s-a preciz;
noastre vor putea cunoaşte o dez­ şul Lazăr Tudor, secretarul orga­ sarcinilor. Aceasta — sublinia to­ lor, lucru caro produce perturbări im suficient interes de către cititorii
voltare puternică, în toate dome­ nizaţiei de bază, ţine, şi bine face, varăşul Tudor — ţine şi de modul in sistemul de reparare a vagoane­ săi. Lucrul acesta va trebui să. stea
mai mult in atenţia comitetului de
niile de activitate. Putem, deci, ca toate cursurile să-şi desfăşoare în care înţelegem disciplina de lor.
Recent a apărut un nou desen în partid cit şi a responsabilului aces­
spune că vizita dumneavoastră în care sint criticaţi oameni care nu
România, documentele pe care activitatea normal. Drept pentru partid. acordă atenţie cuvenită calităţii re­ tor două gazete de perete.
le-am semnat, marchează un mo­ care a preluat el sarcina de pro­ Un loc important în succinta ex­ paraţiilor, lucru foarte important în ÎN INT
ment important în relaţiile dintre pagandist. punere făcută asupra principiului siguranţa circulaţiei. FRANCISC BRĂNEŢ
partidele şi popoarele noastre". Propagandistul a prezentat în organizatoric fundamental l-a ocu­ Tot la această gazetă satirică, in membru al comitetului de partid,
La rîndul său, preşedintele Ma­ faţa cursanţilor cea de a 4-a temă, pat rolul ce îl acordă partidul cri­ afară de caricaturi, mai apare şi un sectorul II vagoane-marfă de la
ntie! Pintb da Costa a spus : „To­ care se va dezbate în luna ianua­ ticii şi autccrilicii, exigenţei faţă material critic care arc menirea de I.M.M.R. Simeria
a dezvolta ideea caricaturii şi in
varăşe preşedinte Ceauşescu, trăim, rie : „Centralismul democratic — de cantitatea, calitatea, nivelul şi
în această sală, un moment isto­ principiul fundamental al structu­ conţinutul activităţii fiecărui co­
ric de mare semnificaţie pentru rii organizatorice şi activităţii par­ munist. Consemnări
putaţi, cîtev
cele două ţări ale noastre. Efectiv, tidului". Se impun cîteva observaţii asu­ nificative rc
pentru poporul nostru, pentru re­ Urmînd firul temei, tovarăşul pra modului în care s-a desfăşu­ dieţiGti&r moo-economio ţiile şi loca
publica noastră nouă, liberă, este Tudor a vorbit despre rolul şi în­ rat cursul. în primul rînd, tova­ k trăiesc. Să c
pentru prima dată cînd avem oca­ semnătatea centralismului, demo­ răşul Tudor nu trebuia să evite Suzana Ia;
zia dc a semna acorduri cu o ţa­ cratic ca mod de organizare func­ 'dezbaterea temei a IlI-a, privitoa­ PARITATE MONETARA, raport reguli convenite. Din cauza fixi­ putaţi în c
ră socialistă. Este deosebit de im­ ţională a partidului, subliniind în­ re la Statutul P.C.R. ca document valoric între două unităţi mone­ tăţii parităţii, ea poate ajunge să comunale ni
portant acest fapt, deoarece acor­ semnătatea pe care o prezintă or­ fundamental al organizării şi ac­ tare naţionale .sau între o unitate difere de raportul valoric (cotarea) na' Sarmize.
durile care au fost realizate între ganizarea partidului în înfăptuirea tivităţii partidului. monetară naţională şi un instru­ pe piaţa valutară, format prin jo­ şi dat în f
bric, un ma
Republica Socialistă România şi obiectivelor sale politice şi social- In al doilea rînd, cursanţii nu ment monetar internaţional (de e- cul liber al cererii şi ofertei. Dacă aprovizionai’
se
diferenţele
însemnate,
devin
Republica Democratică Sao Tonte economice revoluţionare, in asigu­ au caiete de cc inspcclo, nu au e X- xemplu rubla transferabilă, drep­ procedează la ajustarea parităţii. duse alimei
turi de tragere speciale). Tn pre­
şi Principe vor contribui, fără în­ rarea unităţii, mobilizarea forţelor tras idei din materiali; il bibliogr a- zent există parităţi aur sau meta­ Criza valutară interoccidentală a tăţenii din .
doială, la strîngerea prieteniei şi în direcţiile hotăritoare. situat,ic : nu exis t .-1 lice şi parităţi valutare. Paritatea pus în discuţie oportunitatea fixi­ muncă pair
a solidarităţii, care existau, chiar fie. în această aur este raportul teoretic între tăţii parităţii, susţinîndu-se trece­ ncre şi rcp.
garantia unui studiu temeinic Şi
înainte dc independenţa noastră, Oprindu-se asupra laturii demo­ sistemntii două unităţi monetare stabilit prin rea la parităţi variabile (parităţi muri, în vg
cum şi alt(
între poporul român şi [toporul cratice a organizării, propagandis­ compararea conţinutului lor de aur. glisante, ajustabile periodic în func­ ştesc în val
din Sao Tonte şi Principe". tul a făcut referiri la posibilităţile în al troilba rînd, prCkenţn la In practică, paritatea aur este e- ţie de cotarea liberă a valutelor Aurelia Ş
pe piaţă, sau parităţi mobile, mo­
în cursul zilei de miercuri, 17 largi pe care democraţia internă această activitate a fost destul de chivalentâ cu cursul valutar ofi­ şi Augusiin
cial. întrucît conţinutul de aur ră- dificabile anual în funcţie de ten­
decembrie, tovarăşul NICOLAE de' partid le oferă tuturor mem­ slabă. mîne nemodificat mai multă vreme, dinţele manifestate în cursul anu­ circumscripl
10 ş
nr. 9,
CEAUŞESCU a primit pe conducă­ brilor de partid de a participa ac­ Este necesar să se acorde o a- paritatea aur este în principiu o lui pe piaţă). Un alt curent pro­ Sarmizegetu
torului delegaţiei guvernamentale tiv la o intensă activitate polilico- tenţie mai mare cursului, înlrucît mărime fixă. Astfel, paritatea aur movează ideea renunţării la pari­ cut lucrări
t.aboneze. Cu acest prilej a avut organizatorică pentru înfăptuirea aici sînt încadraţi aproape în ex­ a leului a rămas neschimbată 1n tatea aur. Paritatea valutară se pe 8 km d
loc o convorbire în cadrul căreia sarcinilor. El a arătat, în mod just clusivitate membri de partid ti­ perioadele 1867—1929, 1929—1947, stabileşte în raport cu o altă va­ CO 800 1. s
.s-vt evidenţiat dezvoltarea relaţii­ că participarea trebuie înţeleasă neri, aflaţi în formare şi educare. 1954 — la zi. Statutul Fondului Mo­ lută luată ca termen de compara­ pîrîuri, au
netar Internaţional a stabilit iniţial ţie, cum ar fi dolarul S.U.A. Sta­
lor pe multiple planuri dintre ţara nu numai ca un simplu drept, ci Nivelul de exigenţă al activităţii principiul fixităţii parităţii, în tutul Fondului Monetar Internaţio­ pomi fruct
noastră şi Republica Gaboneză, cn o obligaţie statutară impusă de educaţie îşi pune amprenta a- scopul aşezării relaţiilor comerciale nal prevede şi această modalitate, valoare se
Este demn
exprintîndu-se totodată hotărârea fiecărui comunist de a participa şi valutare dintre ţările membre în cadrul căreia se renunţă la de­ din acest s
comună de a extinde şi întări bu­ supra calităţii lor de comunişti. pe baze stabile, modificarea lor finirea unităţii monetare printr-o stat 21 500
nele raporturi dintre cele două activ atît la dezbaterea organiza­ urmînd să se facă potrivit unor cantitate de aur. 6 500 litri îr
ţări. tă a politicii partidului, la luarea A. CORNESCU pe 1975.