Page 37 - Drumul_socialismului_1975_12

» MARTI, 23 DECEMBRIE 1975 Pag. 5

IDINE" |j
CINCINALUL ACTUAL CINCINALUL VIITOR,
iaţog. Printre ^
i şi „Calenda- /
se oferă 2 I ÎNAINTE -DE TERMEN' PBSSGÂTET TEMEINIC
lcgerc“ din X
ost tăiat iar .
nat. Mai ce- \
: alegem unul i
rem“ — ni se ’ EXAMENUL ABNEGAŢIEI ?l CAPACITĂŢil CREATOARE A a iţi a însuşirea noilor tehnologii ce
puţin timp ^ trebuie aplicate în cultura plan­
0 vînzătoare i li activitatea de invi telor şi creşterea animalelor în
rugămintea ) MINERILOR Şl SiDERURGIŞTILOR HUNEPORENI vederea sporirii producţiei agrico­
1 din magazie i le la nivelul sarcinilor stabilite
arim. Prima > pentru cincinalul următor impu­
ise doar ochii X a T.O, ne maximă răspundere din partea
iu erau. Pînă 1 Cocs mal mult şi mai bun lewa lectorilor şi a cursanţilor faţă de
iul era prea ţ desfăşurarea învăţămîntului agro­
din eăirtmne de Valea Jiului (Urmare din pag. 1) nea, am acţionat pentru asigura­ zootehnic de masă. Cum se mate­
LI DE TRECUT ^ rea în bună măsură a bazei teh- rializează însă în practică un a-
semenea deziderat ?
nico-materiale şi pentru pregătirea
ca şi acelea din anii trecuţi, si­
d — Gurabar-l tuează T.C. Deva printre unităţile cît mai multor fronturi de lucru La'C.A.P. Rîu Alb au fost ex­
a ieşirea din , Acţiune de presă comună a ziarelor „Drumul socialismului" economice din judeţ cu realizări pentru ca în toate meseriile să se puse cîte 4 lecţii la fiecare cerc
loc unde în ţ meritorii în acest cincinal, pe care poată munci din plin pe perioada (aici funcţionează un cerc centru
Face „un oclii“ X Deva şi „Steagul roşu' Petroşani constructorii de la trustul jude­ de iarnă. creşterea animalelor şi altul pen­
1
de mare. Aici, > ţean l-au încheiat în prima lună — V-am ruga, tovarăşe director, tru cultura plantelor — n.n.).. Lec­
ngulată. Ni- \ a acestui an. îndeplinirea cu a- să vă referiţi mai amănunţit la torii Maria Balica şi Andrei Fa-
CONFRUNTARE CU CERINŢELE termen a planului cincinal a creat iectant-beneficiar, care are un roi Frecvenţa cooperatorilor nu a fost
.rece „hopul" i proape un an de zile înainte de colaborarea dintre constructor-pro- bian se pregătesc cu răspundere.
premisele ca, pînă la sfîrşitul a- botăritor în realizarea la timp şi însă totdeauna corespunzătoare.
Spre exemplu, la expunerile din
de cea mai bună calitate a inves­
IMEDIATE Şl DE PERSPECTIVĂ cestui an, T.C. Deva să realizeze tiţiilor. joia trecută, la cercul pentru cul­
\ o producţie globală suplimentară tura plantelor au fost prezenţi
t în valoare de peste 380 milioane — Şi această colaborare s-a îm­
lei. De asemenea, au fost începute bunătăţit în ultima vreme, dar-
Au fost şi ac- \ unele importante obiective, la care este loc pentru mai bine. De pildă,
iaţic îr aceas- i Convorbire cu tovarăşul ing. GHEORGHE GIUCLEA, ritmul lucrărilor se accelerează cu proiectele pentru obiectivele din
trecu Pînă i fiecare zi. Este vorba despre noul anul viitor nu sînt asigurate decît în desfăşurarea
cine ţrebuie i director tehnic cu probleme de producţie şi modernul spital de la Petro­ în proporţie de 70 la sută, iar
. Poate tfebuic la Centrala cărbunelui Petroşani şani, fabricile de nutreţuri com­ pentru unele lucrări nu avem încă
ie să ourcete- ţ binate de la Orăştie şi Mintia, Ca­ asigurate condiţiile de începere a învăfămîntului
în nici un caz, i sa de cultură de la’ Călan, două activităţii. Este vorba despre asi­
că^parte cine- > — Ce loc ocupă, în activitatea că din bazinul carbonifer al Văii hoteluri sanatoriale la Geoagiu, gurarea amplasamentelor, a docu­
dc drumuri şi X Centralei cărbunelui Petroşani, Jiului. Va trebui să realizăm, în precum şi un mare număr de a- mentaţiilor necesare, despre des­
creşterea ponderii cărbunelui pen­ primul rînd, un spor cantitativ la partamente. chiderea finanţărilor. Asemenea agrozootehnic de masă]
\ tru cocs în producţia totală de producţia de huilă de circa 40 la Referindu-se la activitatea din situaţii avem la Complexul I.P.A.
J MĂSURĂ I ' huilă ? sută şi, concomitent, să facem un acest an, tovarăşul ing. Alexandru Orăştie, atelierul de artizanat Ha­
— Creşterea ponderii cărbunelui salt calitativ în ceea ce priveşte Lugojan, directorul T. C. Deva, a ţeg, depozitul de legume-fructe se cere
icelaşi sat dar J pentru cocs, concomitent cu creş­ valorificarea superioară a produc­ ţinut să precizeze : Deva, îngrăşătoria de taurine de
mîndurora le X terea producţiei totale de cărbu­ ţiei extrase, care — aşa cum am - la Haţeg, depozitul B.J.A.T.M. de
şi întrec de, ne a Văii Jiului, constituie unul arătat — în anul 1980. va fi utili­ — In acest an s-a muncit mult la Deva şi altele. De aceea, le-am
a, fac scandal, | din obiectivele primordiale ale ac­ zată integral în scopul producerii mai bine decît în anii trecuţi. A solicita beneficiarilor de investiţii
publică, îşi 1 tivităţii Centralei cărbunelui Pe­ cocsului. Pentru atingerea acestor crescut simţul de responsabilitate să rezolve din timp toate proble­ maximă răspundere i
ilc. Cine sînt ? } troşani. In lumina cerinţelor' puse obiective s-au intensificat, desigur, al lucrătorilor şi disciplina în mele ce le revin în colaborarea
nulovic Hota, ^ de secretarul general al partidu­ lucrările de cercetare în vederea muncă, a sporit gradul de indus­ cu constructorul, iar proiectantul
Gheorghe Fa- i lui, tovarăşul Nicolae Ceau.şescu, studierii amănunţite a condiţiilor trializare a lucrărilor şi, ca urma­ să se străduiască mai mult pentru din partea lectorilor
Surduc. Li s-a 1 în faţa minerilor din Valea Jiu­ de ză-cămint, s-au elaborat pro­ re, productivitatea muncii şi efi­ găsirea unor soluţii constructive
sancţiunea Pe X lui, şi a orientărilor date de Con­ iecte şi programe care prevăd atît cienţa economică a întregii activi­ mai simple şi mai eficiente, care
abaterilor co- ' gresul al Xl-lea al P.C.R., urmea­ exploatarea mai intensivă în mi­ tăţi. să reclame mai puţină forţă de
-
e cîte o chi- ţ ză ca in cincinalul 1976—1980 pon­ nele existente, prin dezvoltarea si - — Cum veţi finaliza planul pe muncă, să permită creşterea pro­ şi a cursanţilor
E scump, dar t derea cărbunelui destinat cocsifi­ modernizarea lor, cit şi deschide­ anul în curs şi ce măsuri aţi în­ ductivităţii şi realizarea unor lu­
t. Şi cine nu > cării să crească în ritm susţinut, rea şi,punerea în funcţiune a unor treprins privind asigurarea condi­ crări de înaltă calitate şi func­
i plăteşte. ^ astfel ca în ultimul an al cinci­ perimetre noi. ţiilor pentru desfăşurarea optimă ţionalitate. In ceea ce ne priveş­
nalului viitor întreaga producţie In scopul realizării acestor sar­ a activităţii în anui viitor, primul te, pot afirma cu deplin itemei că doar 7 cursanţi din 20, iar la cel
:înd ? \ de cărbune a bazinului nostru să cini ne-am preocupat din timp de an al unui cincinal de mare im­ avem un colectiv de, oameni pri­ zootehnic au lipsit 3 cooperatori.
O situaţie inadmisibilă am în-,
Enescu din De- ^ fie folosită pentru cocsificare. pregătirea temeinică a producţiei portanţă pentru edificarea multi­ cepuţi şi harnici, care ştiu să se tîlnit la C.A.P. Sălaşu de Jos. La,
laterală a României socialiste ?
onducta de apă. i Pătrunse de importanţa acestor anului 1976, punînd accent pe asi­ mobilizeze şi să înfăptuiască toate
ă — veţi zice. i cerinţe, în anul pe care îl înche­ gurarea capacităţilor de producţie — Anul 1975 îl vom încheia îna­ sarcinile ce le vor reveni în anul data şi ora cînd trebuiau să se ţinăi
>-a spart acum 1 iem, colectivele de muncă din u- şi a liniei de front necesare. In inte de termen, cu bune rezulta­ şi cincinalul viitor, aşa cum au fă- lecţiile, ni s-a spus că lectorii —
iar pentru re- ' nităţile miniere şi de preparare anul viitor, vom introduce în ex­ te. Privind planul anului viitor, cut-o întotdeauna în ultimii ani. ing. Nicolae Roman şi medicul ve­
vară.şii dc la ţ din bazin s-au mobilizat plenar ploatare la mina Lupeni un com­ ne-am îngrijit de pe acum să fa­ De asemenea, ne vom strădui să terinar Eugen Vlădău — erau ple­
•it apa pe stra- i pentru satisfacerea necesităţilor de plex de mecanizare a lucrărilor în cem pregătiri cît mai temeinice. perfecţionăm colaborarea cu pro­ caţi din unitate (!). Asupra felului
şi nu i-au mai l .cărbune pentru cocs. In acest sens, stratul 3, vom continua extinde­ Aş vrea să menţionez că, dato­ iectantul şi beneficiarul, incit să cum medicul veterinar -îşi „îndepli­
neşte" sarcina de lector, ne-au
a ve face că X ne este plăcut să relevăm şi spri­ rea mecanizării tăierii cu combi­ rită unei mai bune colaborări cu putem rezolva operativ toate pro­ convins discuţiile purtate cu unii
la atelierele / jinul substanţial acordat de presă ne, precum şi a susţinerii cu beneficiarul, la această dată .avem blemele ce se vor ivi pe par­
ooperativa dc ţ — îndeosebi prin acţiunea comună grinzi metalice şi stîLpi hidraulici, începute lucrările la un număr de cursul activităţii noastre comune. îngrijitori de animale, care spu­
nu au nici as- 1 a ziarelor „Drumul socialismului" îndeosebi in abatajele frontale de peste 1 200 de apartamente din neau eă nu ştiu nimic despre a-
pă. Ii întrebăm 1 şi „Steagul roşu" pentru- susţine­ la minele Lupeni şi Uricani, vom ceste cursuri, că doar preşedin­
tele şi inginerul le mai vorbesc
de situaţie : ţ rea eforturilor îndreptate spre introduce noi combine de înainta­ planul pe anul viitor. De aseme­ DUMITRU GHEONEA
creşterea producţiei de cărbune re în cărbune şi steril şi vom ex­ din cînd în cînd despre protecţia
cocsificabil. tinde dotarea minelor cu instalaţii muncii.
E PURTĂM \ — In ce măsură şi-au onorat în de săpare a suitorilor. Rău este că sînt şi preşedinţi de
Ă O CERERE" ! / acest an minerii şi preparatorii Acestea sînt doar cîteva din C.A.P. care nu au avut încă timp
din Valea Jiului sarcinile la li­ să se pună în -temă cu modul de
larx, din Hune- i vrările de cărbune spălat pentru preocupările noastre în vederea a- desfăşurare a învăţămîntului agro­
croitorie, al că- ) siderurgie? sigurării bunei desfăşurări a pro­ zootehnic. Aşa stau lucrurile în
Cocoşatu. Pet — Prin depăşirea planului pro­ ducţiei şi creşterii ponderii ex­ cazul tovarăşului Aurel Negescu,
Cr'olux" şi apar- J ducţiei la zi cu peste 120 000 tone tracţiei de cărbune cocsificabil în preşedintele C.A.P. Ruşi. întrebat
i „Drum nou"t cărbune net, minerii şi preparato­ anul 1976 şi în anii următori. A- joi de ce nu se ţine -lecţia la cer­
Cit e de lux i rii din Valea Jiului au putut să vem, desigur, în faţă problemele cul de creşterea animalelor, inter­
n costum, co- 1 livreze, peste sarcinile contractua­ majore pe care le pun pentru anul locutorul ne-a relatat că: „noi a-
t în luna iulie 1 le, în perioada 1 ianuarie — 18 de­ 1976, şi în continuare, plenara C.C. vem planificat să facem învăiţă-
949) nu e gata ' cembrie 1975, aproape 25 000 tone al P.C.R. şi sesiunea Marii Adu­ mînt lunea şi vinerea". Ce să mal
azi. De fapt, e \ cărbune spălat, pentru cocs, Com­ nări Naţionale, magistrala expune­ spunem în acest caz despre
ttc în mai mul- i binatului siderurgic Hunedoara, re a tovarăşului Nicolae Ceau.şescu. cursanţi ? Un alt caz, greu de ex­
defecţiuni etc., 1 iar metalurgiştilor din Călan 8 900 Colectivele de muncă din unităţile plicat, am întîlnit la brigada din
racticabil. „Fă X tone cărbune spălat pentru semi- centralei cunosc sarcinile ce le re­ Subceta-te a C.A.P. Sîntămăria-
în care arată cocs. vin şi în acelaşi timp ştiu ee au Orlea. Aici s-a amînat lecţia ce
; — costumului, ţ — Cum se acţionează pentru a de făcut pentru îndeplinirea lor. trebuia ţinută marţea trecută pe
ă formăm o co- i asigura, în anul 1976 şi în urmă­ Lucrul cel mai important este ca motiv că brigadiera Minerva Bă>-
‘ze defectele, să ) torii ani ai cincinalului, creşterea fiecape muncitor, inginer, tehni­ rar a fost ocupată cu -tăiatul por­
uziile" — i s-a X în ritmurile prevăzute a produc­ cian să dovedească o înaltă res­ cului (!). O subliniere se impune
lui la conduce- / ţiei de cărbune pentru cocs ? ponsabilitate, să muncească cu dă­ cu acuitate : la nici un cerc nu
i. Asta cu mul- ţ — Cincinalul 1976—1980 va fi pe­ ruire şi pasiune ca aceste sarcini am întîlnit vreun secretar de co­
. E drept, cit va 1 rioada cel-or mai înalte ritmuri de să fie realizate exemplar, din pri­ mitet comunal de partid sau vice­
pe drumuri nu ’ dezvoltare şi modernizare, cunoscu­ ma zi a anului şi cincinalului vii­ Tiiiuru! Wilhelm Pfistcr, de la F.I.L. Orăştie, lucrează cu multă con­ preşedinte al consiliului populari
tor !
te de industria noastră carbonife­ ştiinciozitate, îndeplinind şi depăşind lună de lună sarcinile de plan ce-i comunal să-i urmărească activita­
REPORTER t ră. Sarcini -mobilizatoare revin în Convorbire realizată de revin. De asemenea, el realizează lucrări de zidărie de cea mai bună tea.
acest context colectivelor de mun­ C. MAGDALIN calitate. N. TÎRCOB
Din experienţa organizaţiei comunale de partid
slAREA CONFERINŢEI JUDEŢENE Şl A CONGRE-
SULUI PE ŢARĂ AL DEPUTAŢILOR /
Fiecare gospodar - un hn crescător de animale şi păşiri
caietele unor de- Ioan Munteanu, Gheorghe Bota şi
tre cele mai sem- Vlăduţ Itesiga, deputaţi din Vălişoa-
din circumscrip- ra. Fiecare cetăţean a prestat între
unde muncesc şi 15—20 zile de muncă patriotică la Gospodăriile populaţiei — aşa cum tid şi consiliul popular şi aprobat Astfel, vom putea ca pină în 1980 un spor de 2,05 lei Ia kilogram şioj
eci cuvînt faptelor: construcţia unor obiective social-cul- se arată-în hotărîrile partidului şi recent de secretariatul Comitetului să avem un efectiv de 3 300 vaci, primă de 500 lei pentru fiecare a- j
i Ad.im Corui, de­ turale care au sporit zestrea comu­ statului — trebuie să-şi sporească judeţean de paidid, ne-am propus să revenind mai mult de 3 vaci la o nimal livrat, iar comuna poate da
scripţiile electorale nei. A fost construit în acest an, contribuţia la formarea fondului de acţionăm sub lozinca : „Fiecare gos­ gospodărie, 2 200 porcine, 3 200 ovine anual in plus 45 tone de carne. A-
i 13 Zeicani, cornu- în centrul civic al comunei, la Văli-I stat, Ia îmbunătăţirea aprovizionării podar — un bun crescător de ani­ şi 10 000 păsări. Faţă de 1975 numă­ cordarea de prime în valoare de 500
. A fost construit şoara, un dispensar medical umanj populaţiei cu produse agricole ve­ male şi păsări". Aceasta pentru a rul de vaci creşte cu 800, de porci Iei pentru junincile din prăsilâ pro­
;ă, în luna noiem- iar localul şcolii generale a fost ex­ getale şi animale. Avind condiţii fa­ determina ca fiecare gospodărie să cu 200, de oi cu 800 şi de păsări cu prie aflate la prima fătare este nil
sătesc care asigură tins cu .4 săii de clasă, 2 laboratoa­ vorabile creşterii animalelor şi oa­ crească mai multe animale şi păsări, 1 700 capete. Aceasta ne va permite alt stimulent pentru crescătorii de
cuitorilor cu pro- re şi 2 ateliere şcolare. La înălţarea meni cu experienţă în acest dome­ să poată contracta şi vinde mai să livrăm anual 2 920 hl lapte, 2 200 animale. Activitatea desfăşurată s-a.
şi industriale. Ce- acestor edificii şi-a adus o contrD niu, organizaţiile de partid, 'de ma­ multe animale şi produse animali­ kg lină şi peste 450 capete tineret concretizat în contractarea pentru
i au executat prin buţie deosebită consiliul popular, în să şi obşteşti din fiecare sat, agi­ ere. în acest scop ne-am prevăzut bovin. 197G a unui număr de 132 capete ti­
lucrări de în'treţi- frunte cu primarul comunei, tovară­ tatorii şi deputaţii desfăşoară o per­ o serie de măsuri şi anume : asigu­ O mare atenţie acordăm îngrăşării neret bovin, 92 porci şi 500 hl lapte!
pe 3,8 km de dru- şul Avram Gheorghe. manentă şi susţinută muncă politico- rarea de reproducători de rasă in şi livrării animalelor contractate la Comitetul comunal de partid, con­
de 27 500 lei, pre- Zoriţa -iurea, deputat în satul Cîm- educativă de lămurire şi convinge­ fiecare sat ; creşterea numărului de greutăţi mai mari — cale importantă siliul popular, toţi comuniştii, agi­
ări de interes ob- puri de Sus, comuna Gurasada. Ce­ re a cetăţenilor pentru ca, valorifi- scroafe ; curăţirea şi întreţinerea ce­ de sporire a veniturilor crescătorilor tatorii şi deputaţii vor acţiona cu,
de 7 200 lei.- tăţenii din acest sat, în frunte cu cînd tradiţiile, experienţa şi condi­ lor 1 750 ha de păşune şi 240 ha de dc animale. în acest scop am instru­ răspundere pentru înfăptuirea politi­
, Aurejia Popescu tovarăşul Teofil Xgna, secretarul or­ ţiile locale, fiecare gospodărie să fineţe naturale de pe teritoriul co­ it şi pregătit birourile organizaţiilor cii partidului in domeniul zootehni­
ărescu, deputaţi în ganizaţiei dc partid şi preşedintele crească mai multe animale şi păsări. munei ; fertilizarea în fiecare an a de bază, agitatorii şi deputaţii pen­ ei. mobilizind si antrenînd, prin e-[
lectoralc comunale organizaţiei săteşti a Frontului Uni­ Această activitate a dat rezultate bu­ 150 ha păşuni, în scopul sporirii pro­ tru a explica oamenilor, pe bază de xemplul lor, pe fiecare gospodar să,
Păucineşti, comuna tăţii Socialiste, au reuşit să-şi in­ ne. Am reuşit să sporim an de an ducţiei de iarbă şi fin ; cultivarea calcul, avantajele pe care le au li- crească şi să vîndă statului mal
acest sat s-au fă- troducă lumina electrică in case. Au efectivele de animale şi păsări şi, de către fiecare cetăţean a unoi vrînd animalele la greutăţi de peste multe animale şi produse animali­
treţinSri şi reparaţii mal fost construite 3 podeţe, 's-au ca urmare, să realizăm înainte do suprafeţe mai mari cu sfeclă fura­ 400 kg. în 1975 locuitorii comunei au ere, să-şi sporească iii acest fel pro­
muri. în valoare de reparat 'şî întreţinut drumurile, au termen planul anual Ia contractări jeră, trifoi,' lucernă, porumb şi do-
,'ulaţj:at albia unor fost plantaţi pomi fructiferi în fle­ şi livrări do animale şi produse ani­ vleci ; asigurarea unei asistenţe sa- contractat 451 capete tineret bovin priile lor venituri.
plantaţi numeroşi care gospodărie. Anul acesta, locţii­ maliere. nitar-veterinare cît mai corespunză­ pe care le-au livrat la o greutate
— lucrări a căror torii satului au contractat cu stabil In vederea realizării planului de toare. Au fost stabilite sarcini si medie de 300 kg. Am făcut un cal­ CORNEL MOISIN
la peste 11 000 lei. 40 000 litri lapte de vacă. Prevederile dezvoltare economico-socială a co­ răspunderi pe fiecare organizaţie de
relevat eă cetăţenii anuale la livrări au fost depăşite cu munei în profil teritorial în perioada partid sătească, pentru deputaţi în cul simplu şi am explicat cetăţenilor secretarul comitetului comunal
livrat la fondul de aproape 9 000 litri. Fruntaşi sînt ce­ 1976—1980, plan care a fost dezbătut vederea mobilizării cetăţenilor la că livrînd cele 450 capete care se
lapte de vacă, cu tăţenii Iosif Farcaş, Vaier Farcaş. curăţirea păşunilor şi fîneţelor, pen­ contractează anual din comuna de partid, primarul comunei
faţă de prevederile Iosif Burza, Anghel Farcaş şi mulţi şi însuşit de locuitorii comunei, a- tru creşterea efectivelor de animale
alţi cetăţeni. doptat de comitetul comunal dc par­ şi păsări. noastră la peste 400 kg, se primeşte