Page 45 - Drumul_socialismului_1975_12

• MARJI, 30 DECEMBRIE 1975 Pag. 5

Silii

mii

EXPERIMENTAT
SUCCES
ingineri şi teh-
lnstituiului de
îctări miniere
are cu specia-
■tei’ul Industriei
uitrala minereu-
la Exploatarea ţii. Cu aceste gînduri, cu această hotărâre TRAIAN GAVRILESCU, maistru construc-ţ-
perfecţionat şi r~-
succes un nou fermă în obţinerea unor noi succese, por­ tor, T.C. Deva :
;sc, de tipul „în faţa întregului nostru popor stau acum, !a încheierea neşte colectivul I.P.E.G. Deva în noul an,
ml spumant es- VOM MUNCI MAI MULT
cial pentru pre­ unui plan cincinal şi inaugurarea altuia nou, sarcini şi obiective în noul cincinal.
tor complexe nc- Şl MAI BINE
lompetitiv din deosebit de însufieţitoare, perspective minunate de progres şi
al eficacităţii in PAULIN LEPĂDĂTONI, brigadier la C.A.P. Şi pentru noi, constructorii, este o mîn-
c, cu spumanţii prosperitate. Avem toate temeiurile să intrăm cu încredere şi Ostrov : drie să privim acum, la sfînşit de an şl
•in introducerea de cincinal, la ceea ce am făcut, la ceea
eni în procesul optimism în noua etapă istorică a dezvoltării societăţii noastre,
inereurilor nefe- AVANTAJELE INCONTESTABILE ce am lăsat în urma noastră. Şi privim-
Uzina de pre­ Âtît condiţiile interne .cît şi cele internaţionale ne permit să pri­ cu satisfacţie, pentru că am lăsat lucruri
se obţin bene- ALE CONCENTRĂRII SI noi, frumoase, durabile. Succesele colec­
ste 2 milioane vim plini de speranţă viitorul luminos al patriei noastre socia­ tivului T.C. Deva sînt încorporate într-un
crea importu- SPECIALIZĂRII PRODUCŢIE! mare număr de obiective social-culturale,.
se realizează e- liste." \ ridicate pe tot cuprinsul judeţului, care
î valoare de a-
valută. NICOLAE CEAUSESCU Roadele concentrării şi specializării pro­ d-a întregit armonios şi trainic zestrea de
ducţiei, ca factori cu o Influenţă hotărî- modem şi util. Aş numi doar două chir
PERSPECTIVĂ toare pentru modernizarea agriculturii şi obiectivele finalizate în anul de la oare
îctoratului silvic ridicarea productivităţii muncii în această xnîine ne luăm rămas buni Ţesătoria de
în noul an cu ŞTEFAN TRIPŞA, maistru principal oţelar Aş zice, deci,. că n-am muncit rău în a- ramură de bază a economiei naţionale — mătase şi Casa de cultură din Deva. Şl
de realizări şi ia C.S. Hunedoara, Erou al Muncii Socia­ cest an, dn întregul cincinal, dar vrem să aşa cum se prevede în Directivele Congre­ dacă am îndeplinit cincinalul cu aproape
i perspectivă, muncim mai bine în cincinalul viitor. sului al Xl-lea al partidului — se regăsesc un an de zile mai devreme, asta înseaum
do.. „ni au îndc- liste : nă, de fapt, că ne-am înţeles mai bine ros«*
(
cinal la activi- Preocuparea noastră principală rămîne bine reliefate şi în cadrul unităţii noas­ turile, că am vrut şi am reuşit să ne fa>*
iri în primăvara mecanizarea lucrărilor miniere, 'creşterea tre. Pentru valorificarea tradiţiei, a con­ cem mai bine datoria. Vorbesc despre a*-
î aceste zile au CU CONSECVENTĂ PRINTRE productivităţii muncii în ritm mai înalt, diţiilor pedoclimatice şi rezervelor de care
nul de conserva- ceea ce va favoriza uşurarea efortului fi­ dispune cooperativa, în cincinalul care se cest lucru şi cele 3 100 de apartamente pe
i fondului fores- FRUNTAŞII ŢĂRII zic al oamenilor şi sporirea accentuată a încheie am pus un mare accent pe extin­ care le-am’ indicat în 1975, care complet
il 2010, conform producţiei. In abatajul în care lucrez, vom derea culturii cartofilor de sămînţă. Ob- tează la 22 000 numărul celor construite £a
•eccnt de condu­ Dacă stau şi mă gîndesc bine la cei 25 introduce în anul viitor plugul de cărbu­ anii actualului cincinal. Şi ar mai putea
şi de stat. Au de ani de cîrid lucrez «la C.S. Hunedoara, ţi-nînd an de an producţii tot mai mari vorbi despre succesele constructorilor dş*
i pepinierele sil- constat cu satisfacţie şi mulţumire că cei ne cu tăiere parţială şi încărcare auto­ Ia hectar, în perioada 1971—1975 s-au livrat figurile mereu mai bune pe oare le-am ob­
ucerea anuală a mai fructuoşi ani pentru acest puternic mată, prin care scontăm să ridicăm pro­ la fondul de stat ou aproape 1 000 tone ţinut an de an. De exemplu, eu am reali-;
14 milioane de colectiv de muncă au fost ultimii 5. Am ductivitatea muncii la cel puţin 10 tone cartofi mai mult faţă de prevederile pla­
;e vor împăduri în vedere creşterea an de an a producţiei de cărbune pe post, încă' din prima fază nului. Bineînţeles că nu au fost neglijate zat în acest an, în medie, cfte 3 500 lei
•ca 3 000 ha din să îndeplinim ritmic .şi de bună calitate nici celelalte culturi. Un accent de seamă pe lună, mai mult cu peste 1000 lei faţă;
ii judeţului. de metal şi îmbunătăţirea calităţii acestuia, de retribuţia tarifară lunară. De faptţ
modernizarea fără precedent a instalaţii­ sarcinile de plan, înc-ît la finele cincina­ am pus şi pe dezvoltarea sectorului zoo­ creşterea veniturilor totale reale pe lo­
lului viitor să putem raporta un spor de
PLIMENTARE lor,- agregatelor şi tehnologiilor de lucru, producţie superior aceluia din actualul tehnic, fapt concretizat şi într-un aport de cuitor — expresie a grijii permanente, a
tlizări înregistra- ridicarea permanentă a conştiinţei mun­ cincinal. Revoluţia tehnico-ş-tiinţifică va seamă la constituirea fondului centralizat partidului şi statului nostru pentru rîldtW
Li hunedoreni în citoreşti, cerinţele tot mai sporite peste al statului. Preţuind hărnicia şi priceperea carea continuă a bunăstării materiale *
ntregul cincinal, hotare faţă de oţelul hunedorean. Toate pătrunde masiv şi -în abatajele miniere, cooperatorilor şi a mecanizatorilor, roa­ celor ce muncesc — este evidentă nu nu­
um, la încheie- acestea au permis ca în primii ani din făcînd-u-ne munca mai uşoară, mai fruc­ dele muncii ior, unităţii noastre i s-a mai la constructori, ci la toate categoriile
două cifre : a- acest cincinal, destoinicul detaşament de tuoasă. In acest fel ne vom putea onora conferit' „Ordinul Muncii" dasa -I. de oameni ai muncii. Vom munci mai muta
anc lei — volu- siderurgişti hunedoreni să. se situeze cu sarcinile sporite de a extrage şi livra can­ Creşteri importante de producţie, atît
suplimentare în- consecvenţă în rîndurile colectivelor frun­ tităţi mai mari de huilă cocsificabilă, atît în sectorul vegetal cît şi In zootehnie, a- şi mai bine în viitor, ştiind că o facem
cincinalului, din de necesară producţiei de metal a ţării. vem prevăzute şi în cincinalul următor. pentru prosperitatea judeţului nostru, a*
ilioane lei numai taşe în muncă pe ţară, decernîndu-i-se, ţării întregi, pentru bunăstarea noastră, «j
anul acesta, cel de-al patrulea titlu con­ Asigurarea, unei bune structuri a cultu­ tuturor. Vrem să lăsăm în uînma noastră’
secutiv de întreprindere fruntaşă pe ramu­ rilor, folosirea unor seminţe valoroase şi nu numai semne ale priceperii şi hărniciei, !
MECANIZATE ră şi „Ordinul Muncii" plasa I. De ase­ ION JURCA, şef birou geologic-topogra- aplicarea tehnologiilor înaintate, precum dar şl semne modeme şi durabile ale pro­
Jricani şi-au in- menea, subliniez imensa bucurie pe care fic, I.P.E.G. Deva : şi ameliorarea animalelor constituie pîrghii gresului social şi uman.
; de termen au trăit-o anul trecut hunedorenii, cînd de bază in realizarea unor randamente
lan anuale şi au sărbătorit jubileul siderurgiei pe aceste superioare în fiecare sector. Avem create
uniate în între- locuri, în prezenţa secretarului general al DEZVOLTARE DINAMICĂ premise favorabile, stimulaţi fiind şi de IOAN M. POPA, secretarul comitetului
•ealii'ând şi unele partidului, preşedintele republicii, tovară­ aplicarea Legii retribuirii muncii în C.A.P.,
uc\ de cărbu- şul Nicolae Ceauşescu. Iar ca o încunu­ A BAZEI DE MATERII PRIME să îndeplinim şi să depăşim producţiile de partid de la I.V. Călan :
ile, aici au intrat nare a remarcabilelor succese obţinute în Stabilite pentru anul 1976, să livrăm la
ouă noi abataje Şl ENERGETICE fondul de stat peste 1500 tone cartofi şi
mecanic, prin anii -acestui glorios cincinal, C.S. Hune­ O DEZVOLTARE FĂRĂ
ritmuri înalte de doara se numără printre primele mari co­ Deşi realizările înregistrate de colectivul rădăcinoase, mai mult de 150 tone carne,
cţiei de cărbune lective muncitoreşti din ţară cărora li s-a I.P.E.G. Deva în actualul cincina-l s-au ri­ aproape 3 000 hl lapte şi alte produse. PRECEDENT
ale anului viitor. decernat în acest an înaltul titlu de Erou Fondurile ce se vor investi din bugetul;
al Muncii Socialiste. statului pentru dezvoltarea întreprinderii
•ANE REPARATE Şi în 1975, ultimul an al cincinalului pe noastre In cincinalul 1976—'1980 sînt mari..
ui an, în cadrul care-1 încheiem mîirie, dar pe care C. S. Este cel mai mare efort de investiţii pe
iar aţii de la U- Hunedoara l-a încheiat cu aproape o lună oare tl face statul nostru pentru dezvolta-i
>. Hunedoara au şi jumătate mai devreme, siderurgiştii din rea LV. Călan, care se va concretiza lai
i mult de 1000 această mare cetate de metal au obţinut construirea unor agregate şi instalaţii săW
transportă ma-
>rimă şi produse succese remarcabile, care credem că ne derurgice moderne, de mare capacitate^
marele combinat vor situa şi pe acest an în prima linie a Lucrările de construcţie a acestor noi agi
re acestea, peste hărniciei între marile colective de muncă biecfive, care vor fi realizate la cel mas
tu fost reparate din ţară. Şi încă o precizare, concluden­ înalt nivel al tehnicii siderurgice actuale|
ferente planului tă pentru afirmaţiile de pi'nă acum : în vor îheepe din primul an al emcinaTuTcrfj
acest cincinal C.S. Hunedoara a realizat 19.76—'1980. O dată cu intrarea- fa funcţiune*
peste sarcinile de plan o cantitate de oţel a noilor capacităţi siderurgice, întreprins
IB TENSIUNE.., de peste 500 000 de tone, în întregime pe derea noastră va produce de peste 5 cai
ană noi staţii seama creşterii productivităţii muncii. mai multă fontă şi va realiza o produxsJ
.1." ţi zare ale
vorba despre Privind în perspectivă, în lumina pre­ ţie globală industrială de 2,5 orf mai maţeţ
/ (racord adine) vederilor Congresului al Xl-lea a-1 parti­ decît în 1975. Ca sortimente noi se voa
n, prin care a dului, vreau să apun că pînă în anul 1980 produce i cocs metalurgic, minereu
tensiunea de 110 producţia de oţel a Hunedoarei va creşte onerat, o gamă largă de piese turnate peiw
îică nr. 2, ceea la 4,4 milioane tone faţă de 3,6 milioane tru Industria metalurgică şi cea consbrueM
la îmbunătăţirea tone — în prezent. De asemenea, va creş­ toare de maşini. Se vor aplica pe scara'
iergie electrică a te considerabil ponderea oţelurilor înalt largă metode şi tehnologii moderne dc Tow
asemenea, în
imentări a plat- aliate, carbon de calitate şi vidate, vor fi cru, corespunzătoare cerinţelor progresn-s
î de la Chişcă- asimilate noi mărci de oţeluri şi tipodi- lui ştiinţific şi tehnic.
■iurării optime a mensiuni de laminate, pentru asigurarea
?ice ce vor în- industriei cu cantităţi sporite de oţel, de
»ici, a fost pusă cea mai bună calitate. IOSIF MATYAS, artist plastic, Deva t
ţi a de 110/G kV Sint sarcini de mare răspundere cu care dicat la cote fără precedent în istoria de ILEANA BÂRŢAN, preşedinta Comitetului
* pe şantierul de 25 de ani a întreprinderii, jubileu sărbă­ judeţean al femeilor :
vom fi investiţi în viitorul cincinal. Vom O ETAPĂ DE PUTERNICĂ
face totu-l, ca şi pînă acum, pentru reali­ torit la începutul acestei luni, n-aş vrea
să vorbesc acum despre ele, ci despre sar­
/ DESTOINIC zarea lor exemplară, pentru abordarea cinile de viitor. Adică despre dezvoltarea TOTUL PENTRU OM, AFIRMARE A ARTEI
.T. eva, un rol noului cincinal cu hărnicia şi abnegaţia dinamică a bazei de materii prime şi e- PENTRU BUNĂSTAREA LUI Ne aflăm la sfîrşitul unui an şi al urruî
irtani- îl au uni- cuvenite unui colectiv Erou al Muncii So­ cincinal bogat în realizări şi la*
:are, transport şi cialiste. -nergetice — sarcină izvorîtă din documen­ Ajunşi în pragul noului an, în prag de începutul unui nou an, al unui nou*
,iere. Dintre a- tele Congresului al Xl-lea al partidului. nou cincinal, obişnuim să facem bilanţul plan măreţ. Laolaltă cu întreaga ţară, şi
rodnică activitate In această direcţie, noi avem un plan con­ celor înfăptuite, dar mai ales să scrutăm noi, artiştii plastici ai .judeţului Hunedoa-j
n anul 1075 co- cret de acţiune, amplu, mobilizator, pe
Pui, condusă de PETRE CONSTANTIN, miner, şef de bri­ cu încredere şi optimiste speranţe anii ce na, sîntem prezenţi cu dalta şi ciocanul,i
Deşi a avut con- gadă, E.M. Lupeni, Erou ai Muncii Socia­ care l-am început deja, o dată cu înche­ vor veni. Garanţia înfăptuirilor viitoare cu pensula sau acul de gravat în mină
îai dificile decît liste : ierea, în 10 aprilie a.c., a bilanţului pe o avem asigurată în grandioasele preve­ pentru a aduce modesta noastră contrl-i
îctivul dc la Pui acest cincinal. în continuare, vom prospec­ deri ale documentelor Congresului al 'Xl- tyuţie la opera de făurire a noii societăţi,,
;c de seamă in ta şi atrage în circuitul economic naţional lea al P.C.R., care prefigurează realist şi „Poporului, adevăratul făuritor al tuturor)
tone transport, ACCENTUL PRINCIPAL - PE uman devenirea noastră ca naţiune. Spun bogăţiilor, trebuie să-i închine oamenii de|
fost depăşit cu un mare volum de substanţe minerale u-
iar Ia tone ki- PRODUCTIVITATEA MUNCII tile, în mai multe perimetre din judeţul uman, pentru că scopul acestor înfăptuiri artă şi cultură tot ceea ce pot crea mai,
aai mult de 60 000 este .bunăstarea şi propăşirea omului, a pa­ frumos şi mai bun" — spunea tovarăşul*
cei mai vrednici In 1975 am fost confruntaţi cu unele nostru şi din alte judeţe. Este vorba de triei şi naţiunii noastre socialiste. Ge poa­ Nicolae Ceauşescu. Şi noi sîntem con­
mără : Ion Si- greutăţi, dar, prin priceperea, dăruirea şi noi rezerve de huilă energetică şi cocsi­ te fi mai convingător oare pentru noi toţi ştienţi de aefest deziderat. De aceea,
Brăilă, Pavel hărnicia întregului colectiv, le-am învins, decît faptul, că, pe fundalul dezvoltării rim ca în anul 1976 şi perspectiva *'
Lupulescu, Ion ficabilă în Valea Jiului, de minereuri de economico-sociale impetuoase a judeţului tării creaţiei artistice pe toată do-
lulcscu, Hie Că­ obţinind acum, la finele anului, rezultate fier, neferoase, polimetalice şi complexe, nostru, venitul mediu din retribuţii pe fa­
rată şi alţii. meritorii. Muncind în spiritul indicaţiilor cincinalului 1976—1980, întreaga „ezvol-
şi recomandărilor făcute de tovarăşul de bauxită şi calcar dolomitic, de alte mi­ milie este de peste 2 500 lei, că în cincina­ activitate creatoare, expoziţionaF nerioada
r PREVEDERILE Nicolae Ceauşescu — de a spori continuu nerale de care are nevoie economia na­ lul ce-1 încheiem s-au dat în folosinţă popularizare a artei să marchc,.. noastră
22 000 apartamente, s-au creat 2 200 locuri
agricole care au producţia de cărbune cocsificabil şi ener­ ţională. Şi în activitatea noastră, a geolo­ noi în creşe, cămine şi grădiniţe şi s-au etapă de afirmare, reflectînd îiă ?i de
i de termen sar- getic şi de a-i ridica tot mai mult cali­ noastre cuceririle revoluţionare •'-» o nouă
aferente actua- tatea —, aplicînd cu hotărîre şi consec­ gilor, sondorilor şi minerilor, revoluţia cheltuit circa 22 500 lei pe familie pentru giind momentele de glorie din isv operele
, respectiv, anu- venţă iniţiativa „Două cicluri de produc­ tehnico-ştiinţifică va pătrunde pe scară ocrotiri sociale, învăţămînt, cultură şi să­ trlel. în acest sens, o pa'rte înuj oraa-
eazâ şi I.S.C.I.P. ţie în plus pe lună“ şi promovând în mod nătate ! a activităţii noastre artistice va fi hja pa­
i intercooperatis- susţinut -mecanizarea şi modernizarea teh­ largă. La sonde, vom extinde forajul cu Practic, în cincinalul următor se va re­ tă şi de aniversarea centenarului cumnată
andrei, Asociaţia aer şi vom generaliza forajul cu diaman­ zolva, în totalitate, prin investiţii şi ame­ Independenţei de stat a României. Dorca-
pentru creşterea nologiilor de lucru, brigada pe care o con­
aeretului bovin duc, în cadrul sectorului l\7 — cel mai te ; în galerii vom introduce , în măsură najări, cuprinderea tuturor copiilor preşco­ de asemenea, să realizăm expoziţii toririi
rinderea de stat mare din'Valea Jiului — a îndeplinit pre­ sporită susţinerea metalică, prin toreret şi lari în unităţi de ocrotire, se vor crea •tice* de înalt nivel artistic, în care murim,
şi altele. De a- vederile de plan din actualul cincinal cu peste 6 000 noi locuri de muncă pentru şi poezia să se integreze ca un tot unina-
Eosorod, Batiz. două luni şi jumătate mai devreme, ex- cu panouri din beton ; vom asigura trans­ femei, prin construirea de noi obiective Sn transmiterea mesajului de idei. Şi,dea
;tc. j l-au onorat ■trăgînd suplimentar 46 000 tone de cărbu­ portul şi încărcarea mecanizată în toate şi extinderea celor existente în domeniul o încununare a activităţii noastre, Vi tar
;erilc anuale Ia industriei uşoare, în cele 3 municipii şi în realiza ornarea cu lucrări de artă mc ca
ite mari:!. Colec- ne. Pe întreaga exploatare, In anul pe ca­ galeriile ; vom perfecţiona continuu me­ mentală a frumosului lăcaş de culturuom
alc unităţilor a- re-1 încheiem, s-a obţinut pentru prima todele de cercetare şi de analiză în cadrul oraşele Brad şi Orăştie.
rat premisa pre- dată o productivitate de peste 2 tone de Este de datoria noastră, a celor peste municipiului Deva, care să vorbească ,inu-
nate cantităţi su- cărbune pe post, la nivelul sectorului am laboratoarelor noastre de analize chimice 250 000 femei din judeţ, să răspundem prin porului despre existenţa sa milenară, pd
rodusc alimentare realizat 5 tone pe post, iar abatajul în care fapte şi la nivelul exigenţelor formulate acest pămînt. Iată crîmpeie de gînduri cu
dlzat ai statului. lucrez — cel mai mare din cadrul secto­ şi microscopie. Sîntem siguri că acţionînd de partid, eforturilor care se fac pentru care ne despărţim de acest an şi cu care
rului si al minei — a înregistrat un ran- în acest fel, activitatea noastră va fi me­ creşterea bunăstării materiale şi spirituale îl întîmpinăm pe cel nou, mai bogat în
. dament de 9,70 tone pe post. reu mai fructuoasă, mai plină de satisfac­ a celor ce muncesc. realizări.