Page 47 - Drumul_socialismului_1975_12
P. 47
,0 DECEMBRIE 1975 Pag. 7
# l * - * * > * * 3 . * ' * * ? * « * •
P f u g a ş o r u l i U M O R
\
| Aho, aho, Făurit pentru mulţime, In -creşteri de animale, o — Cam cîţi ani o fi avînd — Pacientul : Dar de unde ştiu
ţ Copii şi fraţi, Cîte brazde-atîtea rime, La ovine, vecina noastră de apartament ? ele unde să se dlică după ce
:v Staţi puţin şi nu minaţi, Toate ară-n adîncime, „ La bovine, ' — Cine ştie... De-ar fi s-o cre ajung înăuntru ?
Anul nou cu sporuri vine,
î Şi cuvîntu-mi ascultaţi, Pluguşor de viaţă nouă dem, înseamnă că e cu patru
i Mîine anul se-nnoieşte, Din oţel călit în rouă, ' Ca la mierea-'de albine, ani mai tînără decît băiatul ei © îmi pare rău, dar o vinde
\\ Pluguşorul se porneşte Instrunaţi-I ca vioara Vrem de-aceea să urăm cel mare... care a bolii dv. de ficat e posi
bilă numai dacă renunţaţi la al
Ţărănimii să-i zicem
Prin judeţul Hunedoara,
o Ionescu s-a mutat. După ce cool...
:S Şi începe a ura Chiuind prin tot judeţul Ca în anul ’76 lucrătorii au terminat cu trans
Bucurii de-a semăna.
— Vasăzicâ, e o boală incura
Peste munţi cu’nalte creste Datinii să-i creştem preţul ; Toată la muncă să iasă portul mobilei, Ionescu îi întrea bilă, doctore !
Chiotul să ducă veste, Cînd pe deal şi cînd pe vale bă :
-- Ce beţi acum ? O ceaşcă cu
Cu aripile urării Printre două cincinale cafea sau un păhărel de ţuică ? AUTOMOBILISTICE...
Intensificînd elanul,
Batem largurile zării,
?! Şi s-o semănăm cu rouă Hunedoara-ncheie anul puns aceştia intr-un glas. bilist : Copacul este o plantă
— O ceaşcă de ţuică ! au răs
Prima brazdă s-o dăm ţării,
o, O definiţie a unui automo
Cu jumătate de lună
Din iubirea veşnic nouă, Mai devreme ; vestea-i bună, 0 Tînărul soţ îi mărturiseşte care poate să stea o sută de ani
\ Prin^troiene’naltă rază' Bucuria e plenară soţiei : pe loc şi deodată te pomeneşti
cu el drept în faţa radiatorului
l Pluguşorăl lung brăzdează, Pentru noi şi pentru ţară ! •— La tine îmi place totul. Fi maşinii.
J Ţarina noastră străveche, Că în fiecare an zicul, inteligenţa, graţia... Dar,
\ Ţara mea fără pereche, Prin al faptelor elan, spune-mi, ce preţuieşti tu mai * 9 O frînă bruscă, dar pietonul
9 8 i Să se-nalţe suverană • Am fost rpai presus de plan, mult la mine ? e trînlit la pămînt.
— Faptul că ai gust !
-
1_Patria contemporană ! Prin entuziasm fierbinte, — Cum e, posibil? In două
n 1 Viitorul " i/ni-e soare, l-am luat-o înainte, s La restaurant : — zile este pentru a treia oară
;
: • ţ Ţara —;-rloare roditoare, Că pe teritoriul lui — Eu mănînc aici fiindcă so cînd mă loviţi...
' ’ Drum spre piscuri viitoare, Anii cincinalului ţia mea nu vrea să gătească. — Oh, vă rog să mă scuzaţi,
] Patrie nemuritoare ^ S-au înscris în mari poemşx — Ca să vezi I Eu vin aici pen nu v-afn recunoscut...
3; tru că soţia mea vrea cu tot
00 \ Trece timpul ca o vale îndepliniţi mai devreme. / dinadinsul să gătească... o Agentul a oprit automobilul
m Printre două cincinale; Minaţi fraţi cu multe-'vrere pentru încălcarea unor reguli de
Ie .J Prin văi largi, carbonifere, MEDICALE... circulaţie. La volan, o ţinură.
ca \ Cu mari surse de putere, — Cred că ştiţi de ce v-am
u- « — Pentru ce v-aţi făcut der
c Din jaloanele puterii oprit...
matolog, doctore? — întreabă un
Ară în pămînt minerii, pacient. — Nu-mi spuneţi! Lăsaţi-măsă
oo' Roadele pe-aici sînt bune : — Pentru trei motive : bolna ghicesc l
Mii de tone de cărbune vii mei nu mor niciodată, nu se
Peste plan trimise-n ţară vindecă -niciodată şi nu mă chea o — Am citit o statistică din
»N S Sînt oglinda cea mai clară ; Şi producţia să crească mă noaptea... care reiese că sînt cu mult mai
Veniturile să sporească
Cincinalyl care vine în averea cea obştească rare accidentele de cale ferată
decît de maşini.
Va deschide şi-alte mine o Medicul : Fii atent — table
isa > Şi să ne cuprindă-n hora tele sînt pentru stomac, siropul — E şi normal. Doar se îritirn-
Semne bune
ic .-\ De cărbune Bunăstării tuturora ! pentru ficat şi fiolele pentru plă foarte rar ca un mecanic să-l
îmbrăţişeze pe fochist I...
nervi.
a : ţ După cum Programul spune, Trageţi brazdă roditoare
ale l Şi-alte straturi ca atare Prin livezile cu soare,
ire ' Se vor da în exploatare, Şi prin vii tulburătoare,
Prin grădinile anume
2! Să pornim spre Hunedoara, ’Serrfi.\T*“ cu legume,
■ V^e drum lung ca trestioara
Ziceţi fără-niu.' nre
:
Şi de-a lungul, şi de-a latul Să crească mai muntT ‘~ e,-
r
Să răsune Combinatul ! Şi solarii, cum se cere. R Ă V A Ş E
işu! \ Recompensă comunistă : Şi pătule,
dar 1 Titlul de Erou există ! Mai destule,
nist \ Urăm deci la Combinat Zarzavaturi, Unui egoist .
licii / Că a fost medaliat Mii de straturi,
Cu’nalt titlu de Erou
ijul 1 Irigări, „Eu" a spus mereu tot -anul,
Cel trecut are un rost Să aibă prelung ecou] îndiguiri, Nici acum nu-i vine greu
’ro- i Rodnic şi frumos ne-a fost Şi la alte combinate” Cu urmări Să închine cu paharul :
La mulţi ani, cu sănătate !
O.IS',’ Cel ce vine-i mai de preţ, Si de-aici, pe.ste grădină, In împliniri.._ „Să trăiesc mulţi ani... doar
ulţi-î Mai rodnic şi mai măreţ'. - Pluguşor să-i zicem iară eu!".,
lio- ( El ne e prefigurat Spre o sursă de lumină, Făurit de noi aseară, Unui pletos
tive > In Program precis trasat Spre Mintia, brazdă lungă Să-l purtăm pe sub ferestre
năş- \ De Congres în plen votat Kilowaţii să ne-ajungă, Cu urările măiestre, La păr are un avans .
1,30 / De popor va fi durat. Că sînt multe miliarde, De amici invidiat :
Ră- J Torţa hărniciei arde, Prin oraş, prin largul luncii De nu cheamă el la dans
Ta- \ Partidul, conducătorul, Si urarea noastră sune Pentru toţi oamenii muncii
2.00 / Ceauşescu şi poporul, La mai’naltă tensiune ! j Să urăm cu fermitate Uneori e... invitat.
T
, M România — tricolorul — Si vorbind despre producţii La mulţi ani de sănătate, NICOLINA MIHĂILA
i la { Să urăm cu bărbăţie,
strai ' Una sînt, o forţă mare Haidem şi pe la construcţii, La mulţi ani de bogăţie ! Călan
curs Pîrrla identificare. La realizări prezente
Să": Adunaţi de preţ cuvinte, Numărul de-apartamente Să ne dăm cu toţi silinţa Unui „nemotivat" notoriu :
5,00 ţ Şi uraţi cu glas fierbin'te Peste douăzeci de mii Ca să dezvoltăm ştiinţa, Nu vii la şut, astăzi ai cununia,
e
' • '• i Către-al ţării Preşedinte, (Multe-s din economii) Să ne-mprospătăm avîntul După atîtea căutări te-ai însurat,
Comunist, 'naltă văpaie, Urcăm sensul vertical Dezvoltînd învăţămîntul, Dar cînd să aibă loc ceremonia
V C_enuşescu Nicolae, Din prezentul cincinal, Şi să demonstrăm putere Logodnica suspină : „E...
^ Jr'dtriot înflăcărat, Cel din viitor se vede in clase sj-n ateliere, nemotivat I".
Si mai dăm o urătură.
'76 : ţ înţelept şi ne-nfricat ! Alte mii şi mii prevede, Pe la case de cultură,
nte,: ' Pentru patrie se luptă, Sutele de săli de clasă M1RCEA BUJORESCU
iiei : ) Cu voinţă ne-ntreruptă, Sînt o zestre tot frumoasă, Şi cămine culturale, Lupeni
ilor : [ S-o înalţe pe noi trepte, Grădiniţe, săli de sport Unde are fiecare
au- i Lumină şi delectare, Unui releu TV.
ilor : l Către piscuri înţelepte, îşi sporesc al lor aport. Chiotele mai zglobii E meci la lele... Ce destin I
ale... I Rostuindu-i ca un faur Toate — înseamnă confort — . Pentru mame şi copii,
14,30 i Viitorul ei de aur ! Policlinici, creşe noi, Pentru tineri şi bătrîni, Să-nghit şi de-astă dată hapul :
ia z,i El, tribun al nostru-n lume Construite sînt de noi, Pe destinul lor stăpîni, Să-i văd bocancii lui Dobrirt
16,40 \ Ţării i- adus renume, Zeci lăcaşuri de cultură, Şi după cinci minute... capul !
a
rici ; , Echitate, Ne dau spor la urătură, f • Inflorească-al păcii ram
Şan- < Libertate, ^ Pentru fiecare neam, GHEORGHE NEGRARU
Abo- l Pace, suveranitate, Puneţi bicele-n bătaie t La români, maghiari, germani, Petroşani
22,00 / Si brăzdarele să taie, v La anul şi la. mulţi ani I Unui autor
,6,0!î Omenie, demnitate- Să vorbească arătura
Sînt cu forţă afirmate ! ■ Că urăm agricultura, Şi minaţi, flăcăi, minaţi,
m El se luptă să impună," »*• Care-n ciuda vremii rele Pe la oameni minunaţi, Lucrarea — aceasta ne duce în
derută :
\ Noua ordine mai bună, Tot a dat producţii grele i 1 Prin grădina fermecată,
Intre state şi popoare, Prin milenii greu păstrată, intîi că e prea lungă, şi-apdi ne
Mo- ţ Intr-o lume-nfloritoare. Infruntînd acele ape — * De popor frumos durată, oboseşte —
■nai : i Semnul nostru de iubire, Au rodit alte etape, De Partid străluminată,
: 9,00 » De credinţă şi cinstire, Ale muncii colective Si de pluguşor urată, Căci prima jumătate" de nimeni
re- \ Cu „răspunsuri" productive, nu-i crezută
mtru Ii urăm cu strălucire Pluguşorul ferm insistă, 'La mulţi ani îndătinată, Şi-a doua jumătate nimeni n-o
15.00 La mulţi ani de fericire ! , Că rezerve mari există Cu belşug îndestulată. ţ . citeşte.
)
17,30 1 Pluguşor din străvechime La culturi de cereale,
18,10 > TRAIAN FILIMON
19.00 \
ra
ra- j « Tradiţionalul brad verde, îm original concurs, menit să o de
aval il: 1 podobit în acest sfîrşit de an pe Datini de Anul nou în lirnie^ - semneze pe cea mai spirituală
22.001 toate meridianele, prpvine........... -''din dintre ele. în accepţia localnici
narea ] Seandihavia: în zânele calde, ca lor, a fi spiritual înseamnă însă
cntru ţ Africa sau mările Sudului, lo o reprezintă... cursele de tauri, nu numai a povesti o anecdotă
cul bradului îl iau frunzele de le mici, care explodează la mică dinţa că la mînie ea stîrneşte cu haz sau a avşa la timp re
r palmier sau ale altor arbori. în in Brazilia — carnavalul, în Co înălţime sau, dimpotrivă, în înal valuri ucigătoare şi porneşte vir- plici izbutite. Concurentele tre
lumbia — mascaradele. în Japo
tejuri ce înghit bărcile pescari
: ^ general, în Europa, apropierea nia,' de Anul nou se lansează tul cerului. O compoziţie piro lor. De aceea trebuie îmblînzită- buie să compună pe loc un cîn-
, Anului nou .„este nedespărţită de zmei multicolori, de care se tehnică extrem de ingenioasă a tec nostim, pe o temă dată, în
i mi- ) brad, curcan la tavă, frig, zâpa- prind lampioane şi... mici ho fost cea^ sugestiv intitulată: în prin daruri. Ritualul începe cu care fiecare cuplet să înceapă şi
cîntece care laudă virtuţile zei
. 9.35 i dă. Mai spre yad, nopţile înste- mari, reprezentind simbolul lon sfîrşit, împreună, inspirată din- ţei, evocă minunăţiile din impe să se sfîrşească cu acelaşi cuvînt,
ânie : * late de pe malul'mediteranean al gevităţii. tr-un fapt de viaţă. Declanşat, iar rima să nu se repete. Spec
ujticlZci uecorui u
r ţ Fţ*i ^ Spaniei formează decorul unor o Tradiţia cere ca în China, jocul de artificii produce mai riul ei submarin, puterea ei, ca tatorii le răsplătesc pe cele mai
apoi să 1 se solicite protecţia.
Jţ.1 pitoreşti procesiuni, care se în- în serile de sărbătoare, să se a- întîi „hohote de rîs‘‘, urmate de Cîte o barcă în care tronează e- spirituale eu rîsete şi aplauze,
’ cheie cu petreceri, cînteco şi d dan- prindă celebrele jocuri de arti „vii aplauze", însoţite de Jerbe figia suveranei mărilor este îm iar băieţii îşi aleg dintre concu
suri. In Australia, unde decem ficii — una dintre marile desco de scîntei colorate, totuV'sitnboli- pinsă spre larg plină cu ofran rente logodnicele : cu cit fala e
■ J rTân brie este luna—unor. călduri to periri pe care lumea le datorea zînd fericirea unei familii reu de : scoici, flori de plastic, mo mai spirituală, cu atît ea va fi
nite.
mai bună gospodină (socotesc ti
a ro- 1 ride, tradiţia cere ca pudding-ul ză Chinei antice. Prin flăcările nede metalice şi, ştiindu-se că e nerii' din tribul patlaung).
dintre ţ de sezon să fie mîncat... pe pla lor multicolore, ele evocă nori o între tradiţiile populare ale vorba de o femeie, pieptene, o-
izi î:: i jă, în costum de baie. Eschimo de păsări rotindu-se' pe cerul revelionului din localităţile bra-, glinzi, i^r mai recent chiar... Mai greu e să-şi găsească soţ
pe a- ’ şii construiesc, pentru această o- nocturn, dragoni unduindu-si co ziliene situate pe malul Atlanti-’ pudră şi tuburi cu cremă pentru fâ-ta care rămîne ultima şi.... pa
înlăturarea ridurilor.
radoxal, în pericol do a nu-şl
«,
fl'Ba. eazie, un igloo imens din zăpa zile uriaşe, jerbele de scîntei ale culpi, o originală manifestarea găsi soţ este şi eîşligătoarea
1 rit- ! dă, unde mai multe familii se şarjelor de oţel, valurile lanuri cinstirea reginei mării — „Je- o în fiecare an, după noai^ea
adună, chită, dansează, schimbă lor de orez. Artificiile sînt de nianja", divinitate cu origine Anului nou, fetele din tribVl concursului, căci există „perico
bomboane, peşte uscat şi ceai ne zi sau de noapte, unele mari, mixtă, băştinaşă şi africană, un birman patlaung se adună în pia\ lul" ca o asemenea soţie să fie
gru. în Ptţru, principala atracţie care se lansează cu tunul, alte fel de Nepkm-femeie. Există cre ţeta satului pentru a începe un' mai deşteaptă decît soţul.
