Page 6 - Drumul_socialismului_1975_12

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6091 ® MARŢI, 2 DECEMBRIE 1975

Teatrele hunedorene numeroasele manifestări cultu-
In săptămina trecută, dintre
ral-educative desfăşurate în
în stagiunea 1975-1976 judeţul nostru, s-au impus cele
Astfel,
după
iiterar-artisţice.
cum ne comunică coresponden­
— „Care sînt preocupările actu­ lua artişti cunoscuţi şi îndrăgiţi tul nostru din Hunedoara, Va­
CE ELEVII DE IA SATE ? ale precum şi cele ce privesc sta­ de public i Ion Dolănescu, Maria leriu Bârgău, clubul „Con­
structorul" a găzduit a 23-a
giunea 1975—1976 ?“ — a fost în­
Ion
Maria
Cornescu,
Bălăşoiu,
întrebarea din titlu o punem încercînd să ne explice cum au trebarea pe care am adresat-o Butaciu, Ion Bogza, Irina Loghin, ediţie a „Amfiteatrului arte­
tehiar şi în condiţiile în care toa­ procedat la plantarea livezii. conducerilor instituţiilor teatrale Benone Sinulescu precum şi ac­ lor" organizată de către re­
vistele „Viaţa studenţească" şi
te şcolile din mediul rural din La C.A.P. Rapolt, inginerul Pe­ profesioniste din judeţul nostru, torii Amza Pellea, Jean Constan­ „Amfiteatru". La reuşita serii
— In aceste zile, ne-a declarat
(judeţ dispun de loturi şcolare tru Mateevici, şeful fermei le­ Nicolae Gherghe, directorul Tea­ tin, Nicu Constantin şi Alexandru au contribuit cântăreţii de mu­
(cu o suprafaţă totală de 62 ha), gumicole, are în privinţa intere­ trului „Valea Jiului" din Petro­ Lulescu. zică folk Dan Chebac şi Bene-
Sar în 19 sate funcţionează şi mi- sului manifestat de copii pe lo­ —r Recent, Teatrul devean de dict Popescu, actorul-student
croferme. Dincolo de aceste su­ tul şcolar şi a calităţii muncii a- şani, artiştii noştri se află în tur­ estradă s-a întors din turneu, Eugen Cristian Motriuc, for­
prafeţe, pe care elevii deprind cestora, numai vorbe bune. „Nu neu cu piesa „Plicul" de Liviu ne-a spus Ioan Costea, directorul maţia de muzică pop „Cristal"
rosturile ' muncii în agricultură, ştiu cîţi vor ieşi agricultori, dar Rebreanu. Mîine se vor reîntoar­ instituţiei. Colectivul nostru ar­ din Galaţi, cunoscutul interpret
ce, iar în ziua de 7 decembrie
participînd direct la lucrările din ştiu că ceea ce au deprins în vom relua pentru spectatorii hu- tistic a dat spectacole în nume­ de muzică populară Dumitru
campanii, în majoritatea unităţi­ grădina de legume şi la planta­ roase localităţi — Cluj-Napoca,
lor de învăţămînt de da sate au tul livezii rămîne un bun cîşligat. nedoreni piesele „Noapte albă" şi Timişoara, Oradea, Arad, Reşiţa, Fărcaşiu şi poeta Constanţa
„Femeia mării".
Buzea.
fost amenajate ateliere şcolare cu Preconizez ca la anul să culti­ Pînă la sfîrşitul stagiunii vom Satu Mare, Baia Mare, Cărei şi
diferite profiie. Şi, totuşi, ne văm, pe un hectar, căpşuni. Şi altele. Acum am început repeti­ t4t
In sala mică a Casei de cul­
punem întrebările : Ce meserii îşi dacă rezultatele vor fi bune — mai realiza următoarele spectaco­ ţiile la noul spectacol, „Basmele tură din Deva a avut loc un
însuşesc elevii de la sate ? Cum sperăm în ele — să extindem a- le i „Plete lungi şi minte scurtă" revistei" de Mihai Maximilian, interesant simpozion prilejuit
eînt pregătiţi prin şi pentru mun­ ceastă cultură. Pe 20 hectare in­ — una din piesele lui Iorgu Cop- pe muzică de Vasile Veselovschi,
că ? Cine le îndrumă activitatea tenţionăm să organizăm solarii şi cea —, „Consiliul" de Paul Eve- premiera fiind prezentată în a de împlinirea a 90 de ani de
la naşterea scriitorului român
practică, ce, cum şi cît produc ? vrem să facem acelaşi lucru chiar rac, „Familia Toth“ de Erkeny doua jumătate a lunii decembrie Liviu Rebreanu. Au prezentat
Iştfan, „Glie voinicul" de Mircea
In satul Rapolt, ca în multe al­ şi în curtea şcolii — un mic so­ a.c. Regia va fi semnată de A- valoroase comunicări profesorii
tele, elevii din clasele mari — lar pentru răsaduri. Tot ei, co­ Florian şi „Operaţiunea Gambit" lexandru Darian, scenografia de Constandin Clemente — „O
băieţi şi fete — fac lăcătuşerie. piii, ne vor ajuta şi în realizarea de Teodor Negoiţă. Grigore Gorduz (Timişoara) iar
fiu e rău.- Au un atelier şcoală, solariilor, pentru că în atelierul — Membrii ansamblului folclo­ coregrafia de Eugen Pinter (Cluj- schiţă de Liviu Rebreanu ci­
construit cu ajutorul oamenilor şcoală pot pregăti, ei înşişi, din ric „Haţegana" se găsesc intr-un Napoca). Tot în această stagiune tită în 1923 la Deva", Cornel
din sat, dotat corespunzător. Fie­ metal, stâlpii susţinători ai foliilor turneu ce cuprinde judeţele Alba, vom mai prezenta încă două pre­ Cişmaş — „Rebreanu în ma­
care elev îşi are bancul său de de polietilenă". Mureş şi Bistriţa — ne-a reiatat miere. nualele şi programele şcolare",
lucru, menghina, trusa cu sculele Intenţii bune, frumoase, reali­ conducătorul ansamblului, Valeriu Intenţionăm să aducem în ca­ şi Aurelian Sîrbu — „Satul ar­
necesare. Cîteva maşini-unelte îi zabile, în consens cu direcţiile pe Erzian. După ziua de 8 decembrie drul spectacolelor noastre pe in­ delean în viziunea lui Liviu
ajută la producerea unor repere care noile documente de partid vom evolua numai la noi în ju­ terpreţii de muzică uşoară Mar­
cu care şi-au dotat laboratoarele le pun în faţa agriculturii noas­ deţ, iar din luna ianuarie plecăm gareta Pîslaru, Marina Voica, O-
eau au completat inventarul şco­ tre. Numai că în ce priveşte în­ iarăşi la drum cu noul spectacol i limpia Panciu, Mihai Constanti-
lii. Pe lotul şcolar (0,60 ha) elevii drumarea activităţii practice şi „Mîndru plai hunedorean". Cu nescu precum şi pe actorii Amza
nu muncit bine. Au cultivat po­ productive în atelierul şcoală, la acest program nou sperăm să ob­ Pellea. Toma Caragiu, Dem Rădu- Rebreanu". In încheiere, Tibe-
rumb, sfeclă furajeră, varză de Rapolt lucrurile nu sînt prea ţinem succese în continuare, mai lescu şi alţii. riu Rebreanu, fratele scriitoru­
toamnă, morcovi, pătrunjel, şi-au clare. Unii spun că îndrumarea ales că împreună cu noi vor evo­ C. D. lui, a întreprins o largă in­
depăşit planul de producţie cu profesională e asigurată de un cursiune în viaţa şi activitatea
peste 600 lei. Copiii se laudă cu maistru-instructor de la Liceul de publicist, nuvelist şi roman­
Ce au făcut şi mai ales cu plan­ din Simeria. Dar maistrul cu PRIN SĂLILE DE EXPOZIŢII cier a lui Liviu Rebreanu.
taţia de pomi de pe lotul lor şco­ pricina n-a mai dat pe la Rapolt Cu această ocazie s-a deschis
lar (350 de meri, peri, caişi). „Noi de cîteva săptămîni. „Ne îndrumă şi o expoziţie de fotografii şi
tovarăşul director". Nu e rău, mai .Strigarea peste saf în viziunea lui Ioan Şeu
am săpat gropile, noi i-am plan­ documente
tat după toate regulile horticole, ales că e în temă — cu toate că ☆
ne-a îndrumat tot timpul tovară­ e... istoric. Dar nu e în regulă. La Galeriile de artă ale Fondu­ de dar statornice tensiuni gravita­ La Clubul muncitoresc din
şul inginer Coriciuc, de la C.A.P. Şi cînd directorul nu e în şcoală lui plastic din Deva a avut loc ţionale, reprezentările, simple la Gurabarza a avut loc o masă
O să avem o livadă !" — ni se — cum a fost cazul sîmbătă — vernisajul expoziţiei de sculptură prima vedere, au o consistenţă cu rotundă organizată de Comite­
Confesează, cu făţişă mîndrie, ele­ elevii nu ştiu dacă au un plan de Ioan Şeu. Artistul devean expune totul particulară. Setea de verti­ tul U.T.C. de la I.M. Barza şi
vii Camelia Şerban, Ion Mert, producţie în atelierul şcoală, ce cu acest prilej un grup sculptural, cală şi de. limpezime a început să clubul din localitate, pe tema
Alexandru Acs. Violeta Pârău, sarcini le revin din acest plan, transpunînd în lemn cunoscutul o- se cristalizeze, să devină mai vi­ „90 de ani de la naşterea ro­
dacă l-au realizat etc., etc. De­ bicei hunedorean, „strigarea peste zibilă ; personajele sînt prezentate mancierului Liviu Rebreanu"
altfel nici la consiliul popular nu sat". fireşti, spiritualizate; compoziţia care a fost urmată de un
se ştiu prea multe în legătură cu Intîlnit cu discrete lucrări in e- nu impune un efort de descifra­ concurs „Cine ştie, cîştigă" pe
Simpozion atelierul şcoală. Secretarul con­ talările plastice colective din ulti­ re, cere doar o lectură atentă. marginea romanului „Pădurea
siliului crede că atelierul e pa­
mii ani, Ioan Şeu expune acum
Oricît de dure sau solemne ar
tronat de C.S.H., şcoala însă se acest grup sculptural, ce poate fi lucrările lui Ioan Şeu, remar­ spînzuraţilor". Au participat
echipele de la I.M. Barza, Li­
„Metode de exploatare şi teh­ află sub patronajul cooperativei constitui o surpriză. După o pe­ căm umanitatea lor esenţială. Şi ceul mecanic Gurabarza, Uzina
nologii moderne de extracţie" a agricole din localitate. De fapt, rioadă de prospecţiuni în cîmpul de aici, argumente suficiente în de preparare şi Şcoala genera­
şi întrebarea „ce meserii îşi în­
fost tema simpozionului ştiinţific, suşesc copiii ele la sate" — cînd problemelor sculpturale, artistul favoarea constatării că ne găsim lă nr. 2 Gurabarza. Pe primul
în faţa sculpturii şi a unui tempe­
desfăşurat vineri şi sîmbătă la devean a găsit calea redării ine­ loc s-a clasat echipajul Lice­
Institutul de mine din Petroşani. a fost adresată chiar elevilor din dite a unei idei — obiceiul popu­ rament profund implicat în tipul ului mecanic din Gurabarza.
Orgânizat de Ministerul Educaţiei Rapolt — a rămas fără... răspuns. lar „strigarea peste sat". Fără de sculptură conceput ca stare de *Pr
şi învăţămîntului, şi institutul pe- LUCIA LICIU multe accesorii, străbătute de blîn- spirit. C. DROZD La Deva, vineri seara, un
troşânean, simpozionul a atras la grup de redactori ai -revis­
susţinerea lucrărilor lui nu nu­ tei „Transilvania" din Sibiu
mai specialişti din institute şi s-au intîlnit cu membrii cena­
centrale miniere din ţară, ci şi clurilor literare „Flacăra" din
numeroase cadre din producţie. Hunedoara" • şi „Ritmuri" din
Participarea competentă a specia­ Deva, în cadrul unei şezători
liştilor din producţie a dat dezba­ literar-arlistice. Au citit din
terilor o notă concretă, îăcînd, creaţiile lor poeţii Neculai
totodată, dovada preocupărilor Chirica, Valeriu Bârgău, Eugen
susţinute existente pentru îmbu­ Evu, Ion Radu Igna, Mariana
nătăţirea tehnologiilor de lucru. Pîndaru, Traian Filimon, Mi-
în lucrarea „Unele concepţii noi ron Ţie, Ioan Henţ, Aurelian
privind organizarea exploatării sub­ Sîrbu, precum şi poetul sibian
terane a ligniţilor în bazinul Olte­ Ion Mircea. In cadrul întilni-
niei", dr. ing. Ion Mineu, adjunct rii au mai luat cuvîntul prof.
al ministrului minelor, petrolu­ univ. dr. Gheorghe Stoica, conf.
lui şi geologiei, director general univ. Mircea Tomuş, redacto­
al Centralei Cărbunelui Petroşani, rul şef al revistei „Transilva­
prevede metode eficiente, prin nia", şi scriitorul Radu Cio-'
care se reduc şi termenele de banu. Şezătoarea a fost com­
deschidere a minelor şi se reali­ pletată cu evoluţia grupului
zează şi indicatori economici su­ folk „Pietre de hotar" din Hu­
periori pe durata exploatării. De­ nedoara şi cvartetului de coar­
osebit de interesantă prin tehno­ de al Liceului de muzică din
logia de lucru în abatajele fron­ Deva.
tale şi chiar în cele cameră a
fost lucrarea „Perfecţionări teh­ Sîmbătă seara, cunoscutul an­
nologice la exploatarea stratului samblu folcloric „Ciocîrlia" din
3 la E.M. Lupeni" (ing. I. Costes- Bucureşti a evoluat pe scena
cu, directorul minei), ca şi cerce­ Casei de cultură din Deva. La
tările privind ridicarea siguranţei reuşita spectacolului au contri­
• lucrului în subteran şi în funcţi­ buit cunoscuţi interpreţi de
onarea utilajelor şi instalaţiilor muzică populară — Angela
miniere. Nivelul ridicat al sim­ Moldovan, Artistă Emerită, Ion
pozionului. doza de realism care Cristoreanu, Maria Păunescu,
l-a dominat, au făcut din reuniu­ Dumitru Zamfira, Simion Pop
nea ştiinţifică de la Petroşani o şi alţii.
Sntîlnire deosebit de eficientă. In fotografie : Casa municipală de cultură Deva. Foto : V. ONOrU
...Şi a fost un spectacol reprezen­ Aprecierile şi mulţumirea specta­
tativ. Festiv. Primul in cel mai torului s-au manifestat crescendo,
: nou şi mai frumos edificiu cultu- pînă cind cortina s-a lăsat pe scena
{ rai judeţului. In impunătoarea PoBt-scripîum imensă, iar luminile rampei s-au
j 5» moderna casă de cultură din stins. Atunci, la ieşirea din ^fru­
! Deva, clădire monumentală, care moasa sală de spectacole, au răzbă­
f se integrează armonios în perime- tut spre afară, apoi pe aleile de
j trul' central al oraşului reşedinţă ia un edificiu de marmură, luminate feeric de lam­
de judeţ. Artiştii amatori care au pioane multicolore, şi mai departe,
j evoluat pe scenă în acel spectacol spre case, cuvinte superlative ia a-
l inaugural, ca şi in următoarele pa­ dresa noului şi modernului lăcaş
tru spectacole, susţinute în aceste edificiul zidit de ei, au simţit în mini, izvorită din toate unghiurile Ioan Munteanu, Csabo Ladislau, de cultură, la adresa acelora care,
zile, şi-au pus în valoare întreaga fiinţa lor o parte din căldura a- sălii şi datorată maistrului elec­ Gheorghe Manea, Gergeii Ioan, Vi- în sute de zile şi de nopţi, au pus
:j măiestrie, oferind publicului clipe plauzelor spectatorilor, o parte din trician Moise Tomuş, echipei lui chente Bodea, Ioan Brătilă, Dumi­ cu pricepere şi pasiune arzîndă, că­
i de plăcere, de destindere, de mul­ dăruirea artiştilor amatori de pe Martin Winer, electricienilor Gheor­ tru Olteanu, Ioan Sîrbu. Iar în pau­ rămidă peste cărămidă, pînă cînd
ţumire. Iar el, publicul, a aplaudat scenă. Atunci, inimile le-au vibrat ghe Lolea şi Gheorghe Soare, ca şi ză, spectatorul şi-a plimbat cu sfia­ Casa de cultură din Deva arată
i generos. La fel de generos la toate de o emoţie ascunsă, nedisimulată. electricienilor din echipa lui Ioan lă şi respect paşii pe mozaicul lu­ aşa cum o avem de-acum. Şi poa­
spectacolele. A aplaudat strădania De la intrare şi pînă în sala de Budai, de la l.R.E. Deva, care au cios, aşezat într-o geometrie per­ te că, ieşind de la spectacol, şeful
) şi dezinvoltura celor de pe scenă, spectacole, spectatorul şi-a odihnit realizat alimentarea cu energie e- fectă de echipa lui Alexandru Cîr- de lot Avram Tomuş, maiştrii Sze-
dar a aplaudat, in acelaşi timp — ochiul pe această operă de artă lectrică a casei de cultură. Intre o stei, şi pe treptele de marmură gedi Horst şi Avei Bozan, muncito­
sau poate în primul rînd — efor­ modernă, pe care au semnat-o dul­ poezie şi un acord de orchestră, imaculată, pe care şi-au înscris in­
turile şi măiestria acelora care au gherii din formaţia lui Andrei spectatorul iubitor de frumos şi-a vizibil numele cioplitorii-montatori rii Ioan Haţeganu, Iosif Zudor,
i înălţat acest frumos lăcaş de cul- Kloos I, echipa de fierari-betonişti revărsat apoi lăuntric admiraţia Nicolae Popa, Constantin Broştea- Marton Rişti şi mulţi alţii, nu au
! tură : harnicul colectiv al Şantie- condusă de Ioan Preg, zidarii Ioan penţm splendidele sculpturi în lemn nu, Ioan Drăgan, Victor Salomia, mărturisit nimănui în acele seri e-
realizate de Ioan ’Davia, sau faţa. de de la „Marmura“ Simeria. Şi, mer- moţia şi satisfacţia că acest splen­
' rului nr. 1 din cadrul T.C. Deva Haţeganu, Ion Ghenea, Sigismund multiplele şi complicatele îmbinări
(şef de şantier, ing. Gheorghe Că- Szabo şi Nicolae Popa, zugravii Ni­ de limplărie ornamentală, de ca- gind mai departe, spectatorul a pu­ did lăcaş de cultură, de emancipa­
răbaş). Şi chiar dacă nu le-au fost colae Kovacs şi Victor Rusu, îm­ pitonările şi mocheta în culori o- tut lua cunoştinţă, fără să se gîn- re spirituală a populaţiei din muni­
preună cu echipele pe care le con­
j adresate direct — ceea ce s-ar fi duc, izolatorul Gheorghe Ţîştea şi dihnitoare, aşezate aici, pentru pre­ dească, de finalitatea muncii insta­ cipiul Deva, ei l-au durat. Ce mul­
, cuvenit, printr-o modalitate oareca­ mulţi alţii. Iar mai apoi, între un zent şi viitor, de meşteri iscusiţi latorilor sanitari şi caloriferişti, ţumire mai mare poate avea ci­
re constructorii, prezenţi la a- dans şi o melodie, spectatorul şi-a de la I.J.I.L. Deva. Aceştia se nu­ conduşi de Gheorghe Vîzdoagă şi neva ? !
, ceste prime spectacole găzduite de scăldat privirea în marea de lu­ mesc : Petru Vasile, Cornel Maier, Aron Tamaş. DUMITRU GHEONEA
î_______