Page 14 - Drumul_socialismului_1976_01
P. 14
Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI © Mr. 6 097 © MARŢI, 13 IANUARIE 1976
k
Un vast program ai dezvoltării rs noul trimestru şcolar
(Urmare din pag. 1) cativă. Ne-am propus să folosim
cultural-educative lei, realizat doar de elevii anilor mai mult lecţiile practice în faţa
agregatelor din uzine, pentru că
I ai şcolii profesionale (curs d« s-a dovedit că au un efect deo
zi) şi I—II ai liceului industrial sebit în mărirea posibilităţii de
Recent, la Hunedoara, a avut loc prinde un spaţiu considerabil. Balşa). In alte localităţi mai mici — a căpătat dimensiuni calitative aclimatizare, de aprofundare a
plenara Comitetului judeţean pen Despre această amploare am se vor construi spaţii comune des noi. Prin respectarea termenelor materiilor, să dezvoltăm preocu
tru cultură şi educaţie socialistă. dori să ne daţi cîteva amă tinate învăţămîntului şi culturii. De contractuale, calitatea lucrărilor parea de integrare a învăţămîntu
Au fost dezbătute cu acest prilej nunte. menţionat că, odată cu transforma executate, atelierele şcoală au cîş- lui cu cercetarea şi producţia,
problemele privind colaborarea fac De la început ţin să subliniez rea localităţilor Geoagiu şi Ilia în tigat prestigiu, iar fată de bene luînd exemplu laboratorul de me
torilor educaţionali de la nivelul că se va acţiona în continuare cu centre urbane, se vor înfiinţa aici ficiarii noştri — încredere. talurgie unde se fac cercetări şi
•judeţului, municipiilor, oraşelor şi mai multă perseverenţă pentru îm case de cultură care vor polariza Intrarea în cel de-al II-lea tri încercări, — structuri, proprietăţi
comunelor pentru înfăptuirea sar bunătăţirea conţinutului de idei al prin activitatea lor o serie de aşe mestru înseamnă pentru elevii fizico-mecanice — a materialelor
cinilor reieşite din documentele de spectacolelor de toate genurile în zăminte culturale din satelş aparţi grupului nostru şi începerea nou folosite pentru executarea pieselor
partid şi de stat ; programul unic lumina indicaţiilor date de secre nătoare. lui plan de- producţie — pe 1976 în atelierele şcoală. Ne-am propus,
de activităţi pe trimestrul I al. a- tarul general al partidului, tovară- Sîntem convinşi că întreaga noas — care este deosebit de mobili totodată, să dăm o atenţie deo
cestui an, precum şi planul de mă răşul Nicolae Ceauşescu, în vederea tră activitate se va ridica în anii zator. Valoarea lui se ridică la 3 sebită organizării meditaţiilor şi
suri privind dezvoltarea activităţii modernizării şi diversificării gamei următori la nivelul exigenţelor dez milioane lei. Desigur, cifrele de consultaţiilor, cu răspunderi pe
cultural-educative hunedorene în şi modalităţilor artistice, stimulînd voltării societăţii noastre socialiste plan au fost prelucrate în şedin catedre şi profesori de serviciu,
cincinalul 1976—1980. cu preponderenţă genurile cu un prefigurată de Programul partidu ţele noastre de analiză, în consi ca elevii să fie permanent spriji
In legătură cu această ultimă pro - înalt conţinut revoluţionar. Se vor lui. Dezbaterile ce vor începe cu- liile pedagogice, în comisia meto niţi, să se activizeze cercurile de
blemă am solicitat tovarăşului menţine, fireşte, unele activităţi ar rînd în organizaţiile de masă şi ob dică de instruire practică, în or cultură tehnică. Toate măsurile pe
PETRU STOICAN, preşedintele Co tistice care s-au bucurat de suc şteşti, în toate instituţiile ideologi ganizaţia U.T.C. din şcoală. Planul care ni le-am propus vor avea
mitetului judeţean pentru cultură ces şi aderenţă la public, urmă ce şi cultural-educative în vederea a fost defalcat pe maiştri, ani de repercusiuni pozitive, atît în creş
yf educaţie socialistă, citeva amă rind însă dezvoltarea lor calitativă. întimpinării Congresului educaţiei studii, clase de elevi şi pe elev. terea procentului de promovabili-
nunte. Pe scurt, iată şi cîteva amănun politice şi al culturii vor determina Fiecare elev a păşit, ieri, în noul tate, cît şi în realizarea planului
— Pornind de la realizările te : în anii actualului cincinal va generalizarea experienţei pozitive, trimestru şcolar eunoseîndu-şi pla de producţie mult majorat faţă de
obţinute in perioada 1970—1975 creşte în mod substanţial mişcarea vor analiza cu exigenţă şi răspun nul de producţie pe care îl are anul trecut. Dealtfel, din dezbate
şi de la faptul că în curind va corală de amatori, se vor ampli dere, în spirit critic şi autocritic de realizat. Important e că s-a rile ce au avut loc în atelierele
avea loc Congresul educaţiei fica acţiunile de educaţie socia neajunsurile care se mai manifes asigurat o colaborare strînsă între şcoală a reieşit dorinţa elevilor
politice şi al culturii, am dori listă a maselor prin mijlocirea tă şi cauzele lor şi' se vor adopta catedrele de cultură tehnică de de a realiza onorabil acest olan
să indicaţi principalele direcţii cîntecului, precum şi prin aceea totodată măsuri concrete pentru specialitate — cum sînt desenul, şi de a-1 depăşi cu 300 000 lei.
de orientare a activităţii cultu a brigăzilor artistice de agitaţie, perfecţionarea continuă a -întregii tehnologia meseriei — şi comisia O dorinţă care va deveni rea
ral-educative şi artistice prevă teatrului, dansului (popular şi te munci politice şi cultural-educative. maiştrilor instructori. S-a analizat litate, pentru că avem un colectiv
zute in actualul cincinal. matic) etc., în colaborare cu Toată grija şi atenţia pe care ne-o documentaţia necesară executării unit, iar noi, cadrele didactice
— Planul nostru pentru anii cin institutele de specialitate din acordă partidul nostru se va fina pieselor cuprinse în planul de pro sîntem ferm hotărîle să depunem
cinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifi- ţară se vor organiza cer liza într-un aport sporit la forma ducţie. Intre planificările calenda toate eforturile ca la sfîrşitul tri
ce vizează dezvoltarea activităţilor cetări multidisciplinare în sco rea omului nou, temeinic pregătit, ristice ale maiştrilor-instructori şi mestrului II şi al anului şcolar
educative, de răspîndire a cunoştin pul cunoaşterii ştiinţifice a tuturor atit din punct de vedere politic şi ale profesorilor de specialitate s-a nivelul calitativ al pregătirii ele
ţelor cultural-ştiinţifice, de popu zonelor din punct de vedere fol ideologic, cît şi profesional, apt să asigurat o corelare justă. vilor să fie ridicat în aşa fel îneît
larizare şi difuzare a cărţii, a fil cloric, etnografic ; vor fi editate participe activ la transformările ce Ne-am pregătit intens pentru absolvenţii să se poată integra din
mului artistic şi documentar, dez mai multe culegeri de texte pen le va aduce revoluţia tehnico-ştiin- noua perioadă de muncă în care prima zi în sarcinile de producţie
voltarea amplă a mişcării artistice tru brigăzile artistice de agitaţie, ţifică, capabil să conducă şi să or am intrat In vacanţa de iarnă co ale întreprinderilor în care vor
de amatori, a activităţii muzeelor, teatru scurt, montaje literar-muzi- ganizeze viaţa socială, pătruns de lectivul de conducere a analizat fi încadraţi.
instituţiilor artistice profesioniste, cale, o culegere-antologie de obi principiile eticii şi echităţii socia posibilităţile de care dispune, â Ing. GHEORGHE ŞERBAN
precum şi îmbogăţirea bazei ma ceiuri populare hunedorene, de cîn- liste si comuniste. întreprins măsuri care, materiali directorul Grupului şcolar al
teriale a culturii. întreaga noastră tece pentru grupurile vocale şi in Convorbire consemnată de zate, să sporească calitativ întrea
activitate are la bază sarcinile ce terpreţii de muzică populară, orga- C. DROZD ga noastră muncă inslructiv-edu- C.S. Hunedoara
ne revin din Programul ideologic nizîndu-se în acest scop mai multe
al partidului, care acum, în întâm concursuri de creaţie.
pinarea Congresului educaţiei po Desigur, şi în acest an se va or
litice şi al culturii, va cunoaşte o ganiza festivalul „Căluşarul tran
Intensificare sensibilă în toate di silvănean" (ianuarie—februarie), ur hunedorean-deţinător al premiului
recţiile în care acţionăm. mat de o sesiune de comunicări a-
— Ce se preconizează in do vind ca temă dansul tradiţional, cu
meniul activităţii de difuzare a temă şi cel modern ; în primul tri
cunoştinţelor ştiinţifice ? mestru al acestui an se va finaliza
— După cum e şi firesc, in cen ştafeta cultural-educativă „Căutăto
trul preocupărilor noastre vor sta rii de comori" | va avea loc fes al revistei „luceafărul"!
popularizarea şi aprofundarea docu tivalul tradiţional de poezie şl
mentelor de partid şi de stat, for cîntec mineresc „Cîntecul adîncu-
marea concepţiei materialist-dialec- lui" ; în luna aprilie se vor des
tice despre natură şi societate, cul făşura festivalul montajelor lite-
tivarea principiilor eticii şi echităţii rar-muzicale închinate aniversării Cu cîteva zile înainte de sfîrşitul Poemul meu
socialiste, formarea unei atitudini partidului şi luna teatrului politic; anului 1975, la Bucureşti a avut
cetăţeneşti militante, ridicarea ni în luna mai. in cadrul complexelor loc festivitatea decernării premii Poemul meu nu re satură de lumină în faţa soarelui,
velului tehnico-profesional al oa acţiuni de educaţie patriotică a ti lor C.C. al U.T.C. pentru litera nu se clinteşte din faţa marilor mişcări de materie ;
menilor muncii. Obiectivele aminti neretului desfăşurate sub generi tură pe anul 1075, precum şi a
te vor fi realizate prin diverse mo cul „tntîlnirea tineretului cu materie fiind
dalităţi. Iată cîteva : crearea de noi istoria", va avea loc concursul premiilor pentru proză, poezie şi carne şi lemn şi fier bătut pe nicovala secolelor
brigăzi ştiinţifice la nivelul între interjudeţean de muzică populară critică ale revistei „Luceafărul". din urmă,
prinderilor, desfăşurarea unui nu „Voci tinere" de la Costeşti, iar în Aflăm cu' satisfacţie că printre cei scrutează cu ochii ieşiţi din orbite cerul ;
măr sporit de activităţi politico- toamnă festivalul culturii şi educa premiaţi se numără şi poetul Va- se aşează la gura marilor cuptoare de calcar,
idaologice, tehnice şi cultural-ştiin- ţiei socialiste „Sarmis", plus alte leriu Bârgău din Hunedoara, an
ţifice şi apropierea acestora de numeroase festivaluri şi concursuri gajat la C.S.H., membru al cena temperatura puternică nu-i face vreun rău
locurile de murîcă ; creşterea nu judeţene şi locale. clului literar „Flacăra". ca la un poem scris pentru frig şi căldură.
mărului universităţilor populare în — Pentru încheiere, v-am soli Premiul obţinut de talentatul
aşa fel ca pînă în anul 1980 fiecare cita citeva date asupra chestiu poet Valeriu Bârgău, dincolo de Se aşează la lucru cu muncitorii pe marile clădiri
centru de comună să dispună de nilor legate de dezvoltarea ba- < succesul personal, confirmă încă unde naşte curajul poetului de a trăi în marile fluvii
o asemenea formă de transmitere a zei materiale a culturii. o dată laborioasa activitate de
cunoştinţelor ; organizarea de expo — Volumul investiţiilor destinate creaţie ce se desfăşoară în cadrul fără să fie dus ia vale —
ziţii itinerante ale secţiei de ştiinţe dezvoltării bazei materiale a cultu cenaclului hunedorean înfiinţat în pătrunzind argilele cele mai imposibile
naturale a Muzeului din Deva : u- rii va fi, în următorii cinci ani, de urmă cu două decenii. de unde emite căldură omenească pentru marele Timp
tilizarea în cadrul manifestărilor 10,1 milioane lei. Se vor construi Publicăm alături una din recen
ştiinţifice într-o măsură mai mare patru cinematografe orăşeneşti şi o tele sale creaţii. de deasupra şi dedesubt.
a aparatajului tehnic, audio-vizual, casă de cultură. Pină in anul 1980
laboratoarelor, experienţelor. Pen vor fi construite din contribuţia
tru sporirea eficienţei educative a voluntară bănească a cetăţenilor
acţiunilor noastre se vor organiza noi localuri de cămine culturale
acţiuni de sondare a opiniei pu (CăStău, Hărău. Chimindia, Ocolişu nua" pe teme de cultură generală
blice. Mic, Bucium, Cirneşti, Pricaz, pre (Hărău), „Micii pompieri în acţi
— In planul de măsuri pen cum şi în centrele de comună Cer- jurnal pio une" (Şcoala generală nr. 1 Brad),
tru actualul cincinal, activitatea băl, Geoagiu, Bunila, Vorţa, Sîn- recitalul de poezie „Eroii neamu
(Crişcior).
cultural-artistică de amatori cu tămăria-Orlea, Orăştioara de Sus, lui" coordonatele „Comuna noastră
(To-
viitorului"
pe
Ieri. cind clopoţelul a rechemat tistic. Secţia pentru pionieri a teşti), „Realizări şl perspective hu
în bănci milioanele de şcolari ai subredacţiei „România pitorească" nedorene" (Sălaşu de Sus), „Vrem
........ - v * — A 7-...V- .......................... ţării după o vacanţă reconfortantă, bu nităţile de pionieri din judeţ să să ştim" (Simeria), „Acţiunea D'
din Hunedoara a chemat toate u-
din 8 ianuarie în care pionierii
carnet cultural curia începerii unui nou trimestru iniţieze cercuri de lursim „Româ hunedoreni s-au întrecut în co
de învăţămînt a fost împlinită de
im» frumuseţea şi bogăţia filelor des nia pitorească' în scopul cunoaşte lectarea deşeurilor sînt doar cîte
prinse din albumul completat în rii frumuseţilor şl bogăţiilor jude va din manifestările educative ale
EXPUNERI literaturii în lumina documente cele 3 săptămîni ale recreaţiei ţului, cercuri in care se vor forma vacanţei de iarnă. Cei care s-au
bucurat de frumuseţile vacanţei au
ghizi turistici din rîndul elevilor.
iernii. Pentru cei aproape 100 000
lor de partid cu privire la ela- păşit acum într-un nou trimestru
Ba Casa de cultură din Orăş- borarea Epopeii Naţionale, pre- de şcolari hunedoreni, acest album O chemare ■ care la îndepărtata de şcoală cu dorinţa de a invăţg
este generos
în manifestări
şcoală din Cerbăl a găsit un larg
re-
tie, duminică, în cadrul unei cum şi de întîmpinare a impor- creativ-educative. Ultima săptămî- cu sîrguinţă şi perseverenţă, aşa
reuşite seri pentru tineret, a tantelor aniversări din perioada nă, mai ales, a fost o perioadă a ecou, micii pudureni înscriind in cum i-a îndemnat, de la tribuna Fo
albumul vacanţei de iarnă prime
avut loc expunerea „Să trăim următoare. In continuare a citit întrecerilor în cînt, poezie, cunoaş le acţiuni ale cercului „Româ rumului tineretului din toamna
şi să muncim în chip comunist", din cele mai recente creaţii ale tere, hărnicie, joacă, sport, dru nia pitorească". trecută, secretarul general al par
susţinută de prof. Nicolae Florea. sale poetul Miron Ţie. meţie, acţiuni cu prelung ecou pa- Concursul „Cel mai bun conti tidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu.
Tot la Orăştie, Petru Pavel, di triotic-educativ.
rectorul casei de cultură, a sus Iniţiativa pionierilor din oraşul
ţinut la întreprinderea de plan BRIGADA ŞTIINŢIFICĂ IN Vulcan — „Săptămina culturii şi
educaţiei pioniereşti' — a fost îm
te medicinale din localitate, ex DEPLASARE brăţişată de toţi colegii lor din
punerea „România pe meridia Valea Jiului. In susţinerea ei, pi
nele globului". Sîmbătă şi duminică, locuitorii onierii s-au întîlnit în expoziţia
localităţilor Lunca şi Rişca (corn. de desene „Chipul iubit ai patriei',
INTRECEREA CĂLUŞARILOR Baia de Criş), Balomir şi Bucium în acţiuni de pregătire pentru a-
(corn. Sîntămăria-Orlea) s-au în- părarea patriei prin concursuri de
Duminică, la Casa de cultură tîlnit cu o brigadă ştiinţifică, tir cu arma „Cel mai bun ţintaş",
din Geoagiu-Băi s-a desfăşurat formată din profesorii Elisabeta probe pe patine „Echilibru pe 5
dar
cea
mm",
lăudabilă
şi
mai
faza zonală a festivalului „Călu- Cătănici, Maria Cîndea, Petru instructivă acţiune a fost cea or
şarul transilvănean", ediţia 1976. Ţîrău, Sever Mateucă, Vasile ganizată la „mina şcoală' din
Un mare număr de spectatori Găinara şi juriştii Ioan Ardelea- Vulcan unde au dialogat pe teme
au urmărit şi aplaudat evoluţii- nu şi Nicolae Ionescu. Expune- profesionale cu trei dintre cei mai
le scenice ale cunoscutelor echi- rile au fost însoţite de proiecţii de seamă mineri ai exploatării :
Mihai Dudescu, Vespaslan Cătană
pe de căluşari din Boiu, Homo- de filme şi diafilme. şi Dumitru Sabău. „Prezentul şi
rod, Voia, Geoagiu, Renghet, Ra- viitorul luminos al judeţului Hu
poltu Mare şi Ardeu. Din Ra- EXPOZIŢIE nedoara' a constituit tema unui
poltu Mare şi Geoagiu au par concurs de cunoaştere, în ca
ticipat şi echipele de elevi ale drul căruia s-au întrecut de
şcolilor generale. „Bucuria culorilor" — aşa poar taşamentele pioniereşti de la Şcoa
tă denumirea expoziţia de dese la generală din Răchitova, iar sub
ne organizată în holul cinema genericul „Răşună valea' purtăto
DIN ACTIVITATEA CENACLULUI tografului „Patria" din Deva. Zeci rii cravatelor roşii cu tricolor din
„RITMURI" de creaţii în acuarelă şi tempe Clopotiva au întreprins o excursie
ra oferă privitorilor un imens, pe şantierul Rîul Mare. Aici, mi Din creştet de munte, de la Cerbâl, membrii cercului turistic „România pita-
fost
elev
Fintiu,
nerul
Iosif
al
Vineri, la Casţ de cultură din original şi inspirat tablou din lu- şcolii din Clopotiva, le-a vorbit reoscâ" de la şcoala din localitate au lăcut o Irumoasâ excursie, pentru a cunoaş
Iul,
ta
Sormiregotusa,
la
Popasurile
te
ale
şl
Judeţului
împrejurimilor
frumuseţile
Deva, a avut loc şedinţa de lu- mea copilăriei. Realizatorii lui — despre munca sa şi despre impor parcul Slivuf, la Călan, In bimilenara cotate de la Alba lulla, la Lancrăm au fost
cru a cenaclului literar „Rit- membrii cercului de desen al Că tanţa obiectivului la care lucrează, tot atiteo locuri înscrise, cu amintiri dragi, In albumul vacantei. In fotografie : va
rnuri". Scriitorul Radu Ciobanu sei pionierilor din Deva, condus iar micii oaspeţi au oferit munci popas al excursioniştilor cu citeva obiecte colectate pentru muzeul de etnografie
a prezentat sarcinile care revin de profesorul Ion Şeu. torilor şantierului un program ar pa care elevii II vor deschide In şcoală.