Page 18 - Drumul_socialismului_1976_01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® I

enerale ale oamenilor muncii f MARTI, 2

*,00 Radioprr
ţii; 8,00 Suma
La microfon,
rată; 9,00 E
9,05 Artişti an
fon; 9,35 Joh
Interpretarea i
10,10 Autori de
10,30 Litera ş
10,45 Atlas fol.
letin de ştiri;
mîndri croi; :
{Urmare din pag. 1) pe fiecare cap de animal, măsu­ ştiri; 12,05 Ini
(Urinare din pag. 1) enţi de valoarea şi efectul mate­ vor fi pregătite. In această direc­ rile ce se vor lua pentru creşterea dia populară
preferat; 12,30
rial al noului, al modernului. ţie, comitetele sindicatelor şi cele cum se vor organiza şi se vor des­ potenţialului productiv al întregu­ 12,35 Revista
coordonatele majore care condi­ Exploatarea şi întreţinerea ma­ ale oamenilor muncii, cărora le făşura activităţile în campaniile lui efectiv de animale. De Ia 1 la 3;
ţionează îndeplinirea lui exem­ şinilor, instalaţiilor şi agregatelor, revine această răspundere, sub agricole de primăvară, vară şi Multă grijă trebuie manifestată rioşilor; 1G,00 1
Să învăţăm i
plară. Este vorba, în primul rînd, repararea lor la timp, conform conducerea organelor şi organiza­ toamnă, acţiunile ce se vor între­ faţă de modul de utilizare a fon­ Memoria păi
despre organizarea cit mai judici­ graficelor, şi de cea mai bună ca­ ţiilor de partid, să manifeste ma­ prinde pentru respectarea progra­ durilor de investiţii, realizarea tu­ ncsc; 16,45 No
oasă a muncii în fiecare între­ litate, gospodărirea cu grijă a ma­ ximă grijă şi responsabilitate, a- mului de lucru, întărirea ordinii turor obiectivelor la termenele muzică uşoarl
prindere, secţie, sector, brigadă, terialelor, materiilor prime, com­ sigurîndu-le un cadru optim de şi disciplinei. planificate, precum şi faţă de dez­ de ştiri; 17,05
iar organizarea presupune, la bustibililor şi energiei, aprovizio­ desfăşurare,, imprimîndu-le un Adunările trebuie să stabilească voltarea activităţilor de producţie 17,20 Colocvii
rîndul ei, disciplină şi pasiune, narea tehnico-materială ritmică, înalt spirit de exigenţă şi comba­ acţiunile ce se vor întreprinde industrială şi prestatoare de ser­ 18,00 Orele se'
răspundere şi dăruire, ştiinţă şi contractarea şi desfacerea oportu­ tivitate revoluţionară. Un capitol pentru creşterea rentabilităţii în vicii în vederea valorificării _ cît
nă a producţiei — iată alte pro­
important de analiză, situat per­
orientare. Aceste atribute munci­ bleme ce vor trebui să canalizeze manent sub incidenţa posibilităţi­ fiecare sector de producţie şi a mai depline a resurselor locale. 4
eficienţei întregii activităţi eco­
toreşti trebuie să pătrundă mai discuţiile în cadrul adunărilor Activitatea economico-financiară
lor de perfecţionare, trebuie să-l nomice" a C.A.P. Un accent deose­
adînc în conştiinţa maselor de generale. O atenţie sporită este constituie stilul. Şi metodele de bit trebuie pus pe organizarea a fiecărei unităţi trebuie îmbună­
oameni ai muncii, organizaţiile de. necesar să se acorde activităţii de tăţită prin folosirea raţională şi cu
partid, de sindicat şi ale U.T.C. import-export. (în acest prim an muncă folosite de comitetele şi muncii şi extinderea mecanizării maximum de- randament a fondu­ ^ SELECŢîUNI DII
în cadrul fermelor, brigăzilor şi a
să le promoveze mai larg şi mai al noului cincinal producţia jude­ consiliile oamenilor muncii — echipelor stabilirea formelor de lui funciar, a resurselor materiale
convingător în rîndul muncitori­ ţului Hunedoara la export va ca forţe dinamice de mobilizare a ( şi băneşti, a forţei de muncă. Fie­
lor, inginerilor şi tehnicienilor, creşte cu 45 la sută comparativ colectivelor de angajaţi la înde­ retribuire a muncii în acord glo-, care unitate, fundamentîndu-şi în
bal, ţinîndu-se seama de preve­
trebuie să-i deprindă a şi le în­ cu anul trecut). Se impune dimi­ plinirea sarcinilor de plan şi a derile Legii retribuirii muncii în mod riguros indicatorii de plan ^ mue-rcuri,
Radiopr
6,00
suşi şi a le aplica creator în acti-r nuarea sensibilă a importului, angajamentelor asumate în între­ agricultură. pe 1976, trebuie să acţioneze pen­ i ) ţii; f 8,00 Sum,
vitatea lor concretă în producţie, prin realizarea în unităţile noas­ cerea socialistă, la perfecţionarea în domeniul zootehniei, investi-, tru buna gospodărire a avuţiei i La microfon,
ca şi în viaţa socială. tre a unor utilaje, instalaţii, piese şi îmbunătăţirea integrală a acti­ ţiilor şi dezvoltării activităţilor obşteşti, folosirea tuturor rezer­ 1 tă; 9,00 Bulei
Stabilind obiectivele sporirii e- de schimb — reducînd astfel e- vităţii întreprinderilor. Vo.r trebui de producţie anexe, adunările tre­ velor de care dispune pentru i Orchestra „E
ficienţei producţiei şi ridicării la fortul valutar al statului şi inten­ relevate, preocupările organelor de buie să prevadă modul cum se va creşterea producţiei agricole ve­ 1 din Piteşti; 1
un nivel superior a întregii acti­ sificarea exportului, asigurînd conducere în direcţia promovării acţiona pentru sporirea efectivelor getale şi animale şi, pe această î Din ţările soi
vităţi economice, trebuie insistat produselor în activitatea lor a principiului şi a producţiei animaliere în fie­ bază, sporirea contribuţiei la for­ 7 tîlnire cu me
asupra modalităţilor şi căilor de înaltă competitivitate muncii colective, a atragerii şi care lună şi trimestru, creşterea marea fondului de stat de produ­ l interpretul pr
economiei româneşti peste hota­
/ inţa la zi; 12.
ridicare a productivităţii muncii, re. consultării sistematice a tuturor substanţială a natalităţii, pentru se agroalimentare. I relor; 13,00 D
indicator deosebit de important De aceeaşi atenţie trebuie să membrilor organismelor de con­ organizarea selecţiei şi îmbunătă­ Răspunzînd chemării la întrece­ i Clubul invita
care va creşte în acest an, faţă se bucure şi examinarea activită­ ducere privind adoptarea unor ţirea raselor la toate speciile de re lansată de cooperatorii din ţ limbii româm
de 1975, cu 10,4 Ia sută în econo­ ţii de investiţii, de cercetare şi măsuri şi luarea unor decizi}. animale, precum şi pentru, asigu­ comuna Ianca, judeţul Brăila, fie­ i uşoară; 17,50
) tru Ciobanu;
mia hunedoreană. Atingerea aces­ proiectare. Trebuie insistat în în adunările desfăşurate pînă rarea unor condiţii cit mai bune care unitate, fiecare cooperator i 20,00 Concert
tui ritm înalt de creştere a pro­ mod deosebit asupra industriali­ acum, la nivelul secţiilor, ateli­ de adăpostire, hrărţire şi îngrijire-. au datoria să depună toate efor­ ) Iară; 20,30 L
ductivităţii muncii implică nea­ zării lucrărilor de construcţii şi erelor, exploatărilor, minelor, Trebuie să se prevadă în mod con­ turile pentru realizarea angaja­ i nia; 20,40 , IVI
părat introducerea unor tehnolo­ folosirii judicioase a materiale­ şantierelor, participanţii au. dez­ cret ce producţii se vor obţine mentelor ce şi le-au asumat. V dumneavoastr
gii cu randament economic sporit lor, asupra creşterii ritmului de bătut cu obiectivitate, şi discernă- ^ tr-o oră.
în minerit, siderurgie, construcţia execuţie şi devansării termenelor i JOI, 22
de maşini, în celelalte ramuri, o de punere în funcţiune, asupra mînt cele mai importante proble­
temeinică organizare a producţiei îmbunătăţirii calităţii lucrărilor, me care confruntă activitatea e- La C.A.P. Banpofoc se pof obfine i 6,00 Radiop:
pe întreaga sa filieră — utiliza­ antrenînd cercetarea şi proiecta­ conomică, au adoptat măsuri con­ ţ ţii; 8,00 Sun
i La microfon,
rea deplină a timpului de lucru rea în rezolvarea cit mai cores­ crete şi responsabilităţi clare pri­ produefii superioare celor planificate ) tă;' 9,00 Bule
maxim disponibil şi încărcarea punzătoare a acestor probleme. vind realizarea sarcinilor de plan k Interpreţi de
şi a angajamentelor asumate în
optimă a capacităţilor productive, Ca adevărate forumuri munci­ / Iară; 10,10 M<
ban; 10,30 Fiş
\
asigurarea unei asistenţe tehnice toreşti, democratice, adunările ge­ întrecerea socialistă pe acest prim Analizînd în mod concret -căile şi el va fi mai darnic cu- noi. Indi­ / Atlas folclori
permanente şi competente pe toa­ nerale ale oamenilor muncii vor an al noului cincinal. Şi în adu­ mijloacele de creştere a producţiei catorii de plan nu sînt prea mari. \ patriotice ş
te schimburile. trebui să analizeze cu exigenţă şi nările. care vor avea loc în con­ agricole vegetale şi animaliere, co­ Noi am realizat producţii de 2 800— / 12,05 întîlni
Referindu-se la calitatea pro­ răspundere activitatea consiliilor tinuare este necesar să se formu­ operatorii şi specialiştii au apre­ 3 200 kg grîu la hectar. Aşa că pu­ V populară şi
ducţiei şi la creşterea eficienţei de control muncitoresc şi a comi­ leze răspunsuri ferme, temeinic ciat că indicatorii de plan pe 1976 tem obţine, fără prea mari efor­ / rat; 12,30 Şt
economice, dezbaterile din cadrul siilor pe domenii, să adopte mă­ fundamentate, realiste, la chemă­ pot să fie- depăşiţi, că- sev pot ob­ turi, 3 000 leg în acest an. \ Revista şlagă
adunărilor generale vor trebui să suri de îmbunătăţire a activităţii rile Ia întrecere socialistă lansate ţine producţii superioare celor pla­ La folosirea - mai bună a pămîn- i 1 la 3; 15,00
ţ Ateneu; 16,45
vizeze toţi factorii care le ge­ acestora, iar prin contractele co­ de unele unităţi economice din nificate. Este o măsură bună şi tului, executarea- unor lucrări de i 17,20 Univers
nerează. Primul şi cel mai impor­ lective de muncă să stabilească judeţ şi din ţară, să se exprime totodată o garanţie că producţiile îmbunătăţiri funciare şi redarea în ] La microfon
tant, pentru asigurarea unei ca­ acţiuni care să conducă la asigu­ hotărîrea şi voinţa unanimă a planificate vor fi depăşite în mod circuitul agricol a noi suprafeţe i şi Nclu Stan
lităţi superioare a ţroducţiei, îl con­ rarea unor condiţii corespunzătoa­ colectivelor de muncă de a mate­ substanţial — spuneau brigadie­ de teren, s-au referit cooperatorii 1 20,00 Ca la
stituie pregătirea sistematică, temei­ re pentru prevenirea accidentelor rializa neabătut prevederile Con­ rele de cîmp Emilia Bembea şl Ga-. Simion Albu, Vichente Pitar şi al­ i 20,30 Panoi
)
20,40 Muzică
nică a cadrelor, Ia toate nivelurile. şi, îmbolnăvirilor profesionale, gresului al Xl-lea al partidului, lenia Blaj — referindu-se la ho.tă- ţii. Toţi au subliniat necesitatea de ^ neavoastră;
Afirmarea largă a cuceririlor teh- pentru munca, şi viaţa angajaţi­ de a lua încă din acest an un rirea ca în acest an întreaga su­ a se accelera executarea lucrărilor
Hîco-ştiinţifice nu este posibilă lor. avans consistent pentru îndepli­ prafaţă. de teren să fie fertilizată de desecări, curăţire şi întreţinere ţ VINERI,
decît cu oameni cu o înaltă pre­ Reuşita adunărilor generale ale nirea in cele mai bune condiţii a cu îngrăşăminte naturale şi chimi­ a păşunilor, l 6,00 Radio;
gătire şi conştiinţă profesională şi oamenilor muncii va depinde însă cincinalului revoluţiei tehnico-şti- ce, iar sămînţa folosită să fie nu­ în zootehnie, atît efectivele to­ ; ţii; 8,00 Sui
socială, cu oameni deplin conşti­ în bună măsură de modul în care inţifice. mai din soiurile cele mai produc­ tale şi matcă, precum şi produc­ ( La microfon
tive. ţiile planificate- sînt pe deplin rea­ 1 tă; 9,00 Bul
Structura culturilor a fost stabi­ lizabile. Anul acesta, printr-o mai l Muzică popi
lită în conformitate cu cerinţele bună îngrijire şi furajare se pot I tatea; 11,05
planului, acoperirii necesarului de realiza depăşiri la toate speciile de l izvor al cin
a sămînţă şi a fondului de stat. A- animale, iar obligaţiile faţă de stat 1 revoluţionar;
melodia pof
vem oameni buni şi harnici. Şi pot fi onorate în mod exemplar.
pămîntul nostru este bun — spu­ Adunarea a exprimat hotărîrea co­ tul preferat
zi; 12,35
nea Dumitru Oprişa, om de 70 ani operatorilor de a depune toate e- 13.00 De Ia
Sectorul Măgura-Brădişor al asupra posibilităţilor pe care le are direcţie sînt posibilităţi de între­ care lucrează şi acum zi de zi în forturile pentru a îndeplini şi de­ dent-club;
întreprinderii miniere Barza, s-a raionul Măgura de a-şi spori şi gire a rezultatelor. Ei au propus cooperativă. Trebuie însă să mun­ păşi-indicatorii de plan pe 1976 la reţia unui
6ituat în fruntea întrecerii pe mai mult contribuţia la noile re­ ca în viitor şefii formaţiilor de cim mai bine pămîntul şi atunci şi producţia vegetală şi animală. literar despi
anul 1-975. Planul la producţia de alizări ale sectorului. Spre lauda lu-oru să urmărească cu mai multă 18.00 Orele
minereu a fost depăşit cu 1,6 la minerilor de la raionul Măgura, atenţie şi perseverenţă felul cum preţi indrăg
veanca, Ma
sută, la metal cu 7,6 la sută, iar la ei nu s-au referit prea mult la se efectuează plasarea găurilor, Pacatiuş, A
conţinut cu 2,3 la sută, lâ deschi­ realizări, el au cumpănit mult podirea corespunzătoare a ve.tre- şi Ion Dolă
deri şi pregătiri cu 32,3 la sută. asupra posibilităţilor ce le au ca lor, respectarea disciplinei tehno­ publică; 20,<
Noul an, 1976, primul an din ac­ încă din primul an al cincinalului logice. S-a propus, de asemenea, sa dumneat
tualul cincinal, a început sub bu­ 1976—1980 „să păşească cu dreptul". ca suitorii în săpare să fie dotaţi COLECTIVISM; principiu de bază GRUPA DE PARTID, formă de într-o oră.
ne auspicii : planul este realizat Fiecare vorbitor şi-a încheiat cu- eu trolii pneumatice iar pentru al eticii comuniste care, în plan organizare în cadrul Partidului
ritmic, zi de zi. Ba realizările fru­ vîntul cu un angajament concret. asigurarea aerajului şl o aprovizi­ doctrinar şi al vieţii reale, este o- Comunist Român, creată in interi­ SÎMBAT
moase ale sectorului Măgura-Bră­ Pentru 1976, raionul Măgura are onare corespunzătoare cu materia­ pusul individualismului. In timp ce orul organizaţiei de bază. In con­ 6.00 Radio
dişor, o contribuţie preţioasă şi-a de realizat sarcini importante la le să se monteze pe suitor burlane individualismul pune accent pe pro­ formitate eu Statutul P.C.R., g. de ţii; 8,00 Sa
adus-o raionul Măgura. Adunarea producţia de minereu, metal, lu­ de 0 400 mm cu flanşă şi să se prietatea privată, pe concurenţă, pe p. se organizează pe ateliere, La microfoi
generală a oamenilor, muncii care crări de deschideri şi cercetare, în studieze posibilitatea confecţionării goana după îmbogăţire a individu­ schimburi, secţii, servicii funcţie- tă; 9,05 Ci
străbun; 9,5
lui, pe activitatea lui homo oecono-
nale, catedre şi ani de studii în
a avut loc în acest raion a con­ economisirea lemnului şi a altor înlocuitorilor de lemn în galerii micus, colectivismul se sprijină pe instituţiile de învăţămînt superior, literar; 1(
ştient un bun prilej de punere în materiale. S-a apreciat că sarcini­ şi abataje la un preţ convenabil proprietatea colectivă, pe activita­ brigăzi C.A.P., instituţii comunale, ăl.Jă Cîntec
valoare a noi rezerve interne de le sînt pe deplin realizabile. Chiar întrucît unele armături sînt supra­ tea maselor, a colectivităţilor de şcoli generale etc., cu aprobarea Intilnire cu
sporire a productivităţii muncii şi în adunarea generală a oamenilor dimensionate. oameni, pe întrecerea colegială şi organului de partid imediat supe­ şi interpret
a economisirii de materiale. Apre­ muncii, minerii au hotărît ca fie­ întreaga adunare a subscris an­ colaborarea între oameni. C. ca rior organizaţiei de bază. G. de p. Ştiinta la
este chemată să soluţioneze pro­
şlagărelor;
ciind stilul, metodele de muncă care echipă să ajungă la nivelul gajamentului luat de raion ca doctrină s-a afirmat la începutul blemele care privesc activitatea de 15.00 Meridi
sec. al XlX-lea în luptă cu indivi­
ale comitetului oamenilor muncii, echipelor fruntaşe cum sînt atîtea productivitatea muncii să fie de­ dualismul burghez, ca o reacţie cri­ partid la locul de muncă respectiv. le serii; 20,
care în cursul anului trecut Sra în raion s cele conduse de Florian păşită în acest an cu 2 la sută, să tică faţă de acesta. Ei a fost cul­ G. de p. este condusă de un or­ frăţite; 20,3
preocupat cu multă- stăruinţă de Alba, Vasile Ursu, Avram Tomo- se realizeze 50 000 lei economii la tivat îndeosebi de socialiştii pre- ganizator şi de un locţiitor, aleşi 20,40 Muzic
aplicarea în producţie a propune­ dan, Traian Ţîrău, loan Tomodan materialul lemnos şi importante marxişti şi ridicat pe o treaptă în adunarea grupei. Grupă mixtă nea voastră;
22,30 Mar.
superioară de către marxism în o-
rilor făcute de mineri pentru extin­ — iar metodele acestora să fie depăşiri la lucrările de deschideri poziţie cu individualismul burghez de partid şi U.T.C., grupă ce se
derea metodelor de lucru înainta­ larg cunoscute şi aplicate de toa­ şi pregătiri. Atmosfera de lucru şl cu anarhismul mic-burghez. Vic­ creează, conform prevederilor Sta­ DUMINII
te, In vederea creşterii producţiei te echipele. In anul care a trecut, tonifiantă ce există în rîndul în­ toria socialismului a dus la afir­ tutului P.C.K., acolo unde există
de minereu, numeroşii vorbitori minerii de la raionul Măgura au tregului colectiv de muncă de la marea deplină a c. ca principiu nou mai puţin de trei membri de par­ (prog)
tid şi mai puţin de trei utecişti.
— minerii-şefi de echipe Bazar depăşit cu 2,3 la sută conţinutul de raionul Măgura întăreşte convin­ al vieţii societăţii şi al moralei. C. Este condusă de un organizator 7.00 Rar
Gligor, Iancu Pasc, Florian Alba, metal planificat a se realiza. Dgr gerea că planul de producţie, an­ a devenit o caracteristică esenţială numit de comitetul judeţean, mu­ presei. 15
Sport; 9,00
a relaţiilor de producţie socialiste
Nicodim Munteanu, Traian Ţîrău, aceasta nu a constituit uiţ -iftotiv gajamentele vor fi nu numai rea­ şi. exprimă unitatea de gîndire şi nicipal sau orăşenesc de partid şi Radiomaga2
vagonetarul Alexandru Ciurcă, de autoliniştire. în ^duftâre, co­ lizate ci şi depăşite. de acţiune, solidaritatea şi cola­ are atribuţii asemănătoare cu g. de Intilnire ci
maiştrii Candin Stingă şi Nicolae muniştii, toţi minării înscrişi la borarea tovărăşească a constructo­ P. şi interpre
Dogan — s-au oprit mai îndelung cuvînt au apreciat că în această S. CERBU rilor socialismului şi comunismului. De toate p
dlojurnal.
tier. Sport;
La activitatea cursului de infor­ de ştiinţe sociale să fie mai grab­ 15.00 Diveo
mare asupra problemelor actuale iNVĂŢĂMÎNTUL POLITIC DE PARTID Şl U.T.C NIVEL, CONŢINUT, EFICIENŢĂ nic pus la punct pentru a deveni, diojurnal.
gic; 20,15 ,,
într-adevăr, un ajutor în sprijinul
ale politicii interne şi externe a cursanţilor de la învăţămîntul de o Conser
partidului şi statului nostru, de la partid ; să fie abonaţi toţi la „Scîn- 22.00 Radio
organizaţia de partid depozite- teia", ziar în care apar consultaţiile tcorologic;
■transporturi de la I.C.M. Bîrcea, sportiv;
ni s-a prilejuit să notăm multe lu­ la cursul respectiv ; sînt necesare nocturnă.-
găsirea de noi şi noi forme pentru
cruri lăudabile privind modul de LUNI
desfăşurare, de înţelegere şi inte­ limbaj simplu, logic, bine docu­ voltării în continuare a industriei concretă a învăţământului de activizarea cursanţilor la dezba­ :
res pentru tema pusă în discuţie. mentat. Mai mult, a fost receptiv materialelor de construcţii, ramură partid i legarea cu munca de zi cu teri şi o folosire mai bună a ma­ (prog
Mai întîi prezenţa : din 41 de la întrebările ce i s-au pus. Cînd ce va creşte într-un ritm mediu a- zi a comuniştilor, înţelegerea nece­ terialelor documentare ajutătoare 5.00 Bule
— planşe, grafice, panouri şi altele.
cursanţi erau prezenţi 38, nici un lui Petru Isarie nu i-a fost clară nual de 7—8,2 la sută, ce trebuie dioprogran:
Sumarul p
absent nemotivat. Propagandistul, să facă anume comuniştii de la sităţii că totul este îndreptat spre Este uii merit al propagandistului fon, meloc
îndeplinirea cu răspundere a sar­
— aşa cum sublinia şi tovarăşul
tovarăşul loan Ciulea, economist, problema indicatorilor de dezvol­ I.M.C. Bîrcea în acest sens, ca u- cinilor de către fiecare cursant la Buletin de
locţiitor cu problemele muncii e- tare a judeţului şi a ţării în per­ Nicolae Jurca, locţiitor cu proble­ teca „U” ;
spectiva actualului cincinal şi a nitate de profil, producătoare de locul său de muncă.
copomice al secretarului comitetu­ celor viitoare, a făcut cu multă di­ materiale de construcţii. Pe cei care me de propagandă al secretarului melodia p
tui prefera
lui de partid de la I.M.C. Bîrcea, băcie loc să răspundă tot unii din­ Cu participarea propagandistului, comitetului de partid, de a fi gă­ 12,35 Revii
a multor cursanţi am discutat şi sit cea mai bună cale spre înţele­
„nu prea iau cuvîntul", propagan­
ştie conduce dezbaterile, să le men­ tre cursanţi. Şl-au'spus punc.taî de distul a găsit modalitatea de a-i notam aici şi neajunsurile care se gerea oamenilor, spre captarea in­ De la 1 1
ţină, întreţină şi să le intensifice. dolescenţili
Prezentînd coordonatele temei — vedere Vaier Ţîm'pău, Iile Bîzgan antrena la dezbateri. îi întreabă mai petrec în activitatea cursului: teresului lor faţă de tema in dez­ nai. Bul
„Directivele Congresului al Xl-lea şi Iancu Mladin, Maria Isarie şi dacă le sînt clare problemele în exigenţa faţă de conspectele batere. Buna sa pregătire, auto­ 17.00 Bulct
şi documentele Plenarei din iulie Nicu Corsaru. S-a explicat astfel tema cutare. Dacă nu le sînt, le ursanţilor — care de fapt, nu-şi exigenţă sa se cer însă transferate diopublicit
1975 cu privire lâ planul cincinal şi s-a înţeles de ce cota destinată clarifică dînsul încă o dată. Si prea fac conspecte — cît şi faţă de mult mai mult şi celor 41 de neretului;
21.00 Muzi
1976—1980 şi orientările dezvoltării fondului de dezvoltare economico- piu, firesc si cu răbdare, cu ex pregătirea lor, nu este una şi a- cursanţi. Cursul, dezbaterile, mun­ neavoastră
economico-sociale a României pen­ socială va fi în acest cincinal de plificări pe viu din întreprindere, ceeaşi cu autoexigenţă propagan­ ca practică a oamenilor vor avea 21,30); 22,1
tru nerinada 1981—1990“ — s-a o- 33—34 la sută, iar cea alocata fon- din secţii, chiar de la locurile de distului, care îşi face conspecte numai şi numai de cîştigat. 1,35—5,00
X -r^ nir»î -fvrWhl î i P sub- bune, la obiect, se pregăteşte te-
GH. I. NEGREA