Page 19 - Drumul_socialismului_1976_01

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 6098 ® MARŢI, 20 IANUARIE 1976 Pag. 3

La început de an şi cincinal
\ lnsufla|itoare chemări ia întrecere socialistă
i r ....................
ş

x 4 3 MILIOANE KWH te remarcabile. Linia C.F. a fost
ENERGIE ELECTRICA întreţinută în condiţii corespun­
PESTE PLAN zătoare, siguranţa circulaţiei fe­
roviare îmbunătăţindu-se eu 40
Energeticienii de la Mintia con­ la sută. La măsurătoarea aminti­
4 Răspun'zînd chemării secretarului general al 200 muncitori, peste cel stabilit -prin planul an-ual. ţ tinuă la cote superioare bunele tă, districtele Călan, Subcetate,
i Partidului Comunist Român, preşedintele Republi- în anul 1976 vom generaliza iniţiativa comuniş- : rezultate obţinute în 1975, cînd au Pui, Băniţa şi Petroşani, de pe li­
* cii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tilor de la sectorul II de a realiza 50 la sută din ţ înregistrat cea mai mare produc­ nia Simeria — Livezeni, ca şl
1 de a spori producţia de cărbuni, colectivul de mun- planul lucrărilor de pregătire folosind armături t ţie de energie electrică din scurta districtele Ilia, Mintia-Deva şi Si­
/ că al Exploatării miniere Vulcan, animat de înalte metalice recuperabile, ceea ce va permite unităţii 1 dar fructuoasa existenţă a „Ste­ meria, de pe magistrala Curtici—
^ sentimente de recunoştinţă faţă de conducerea noastre să realizeze 2,5 km lucrări de pregătire 4 lei de pe Mureş". Respectînd ri­ Bucureşti, au obţinut rezultate
i partidului, pentru grija deosebită ce o poartă mi- cu asemenea armături. J guros instrucţiunile de exploata­ bune.
* nerilor, s-a angajat cu însufleţire şi deplină dă- Vom acorda o atenţie deosebită antrenării tutu- ţ re şi întreţinere a agregatelor,
4 ruire în marea întrecere pentru înfăptuirea măre- ror cadrelor tehnico-inginereşti la desfăşurarea u- 1 asigurînid siguranţă optimă în POMPA de betonare
/ ţelor obiective de dezvoltare social-economică a nei susţinute activităţi de creaţie, de gândire no- 1 funcţionarea instalaţiilor, ei au
ţ patriei. vatoare pentru soluţionarea optimă a problemelor l reuşit să furnizeze sistemului e- A GALERIILOR
1 Ca urinare a realizării sarcinilor de dezvoltare pe care le ridică producţia. în anul 1976 vom ex- } nergetic naţional, de la începu­ Răspunzînd exigenţelor puse de
1 .şi modernizare, mina noastră şi-a amplificat şi trage 50 000 tone cărbune prin noua tehnologie de ţ tul anului, peste 3 milioane kWh economia naţională în faţa indus­
4 perfecţionat în cursul cincinalului 1971—1975 po- exploatare, în stratul 3, cu susţinere metalică în l energie electrică. De remarcat că triei carbonifere, constructorii de
. tenţialul de extracţie, a obţinut realizări economi- abatajele cameră. De asemenea, în vederea creş- J mai mult de 90 la sută din acest utilaj minier din Petroşani desfă­
\ ce de seamă, raportînd îndeplinirea sarcinilor pe terii gradului de siguranţă la fronturile de lucru, 4 spor de producţie a fost obţinut şoară o susţinută şi fructuoasă
1 anul 1975 la 12 decembrie. Planul producţiei de se va experimenta şi generaliza armarea cu grinzi / pe baza arderii în cazane a căr­ muncă de realizare a unor uti­
' cărbune în anul 1975 a fost realizat în proporţie de pă.şitoare în abatajele cameră din stratul 3. Ţ bunelui energetic livrat de mine­ laje şi instalaţii de înaltă teh­
4 105,4 la sută, productivitatea valorică planificată In cursul semestrului 1/1976 sc va da în folo- .1 rii Văii Jiului. nicitate şi sporit randament pen­
a fost depăşită eu 10 000 lei pe lucrător, s-au rea- sinţă noul sistem informaţional conceput şi reali- 1 tru munca în exploatările minie­
ţ lisat peste prevederi 300 metri liniari la pregătiri zat prin forţe proprii, care ne va ajuta la culege- l ÎN CONSTRUCŢIE — re. Zilele trecute, de la I.U.M.
l miniere şi 250 metri liniari la investiţii, s-au ob- rea mecanică a datelor din procesul de producţie, / 400 DE APARTAMENTE Petroşani a fost trimisă pentru
* ţinut ■ economii la preţul de cost în valoare de 3 în vederea luării deciziilor. Ţ experimentare, Ia E.M. Petrila, o
V lei pe tona de cărbune extras, iar beneficiile peste Organele de partid, sindicale, U.T.C., comitetul 1 Colectivul Şantierului nr. 4 al pompă de betonare a galeriilor.
. plan însumează 4,6 milioane lei. oamenilor muncii vor dezvolta larg munca politico- J I.C.S. Hunedoara — cel care a zi­ Este primul utilaj de acest fel
dit pe orizontală şi pe verticală
' Mobilizat de obiectivele cuprinse în expunerea educativă în rîndul întregului colectiv pentru utili- 1 frumosul oraş al siderurgiştilor din programul de asimilare pe a-
ţ secretarului, general al partidului, tovarăşul zarea eficientă a capacităţilor de producţie, a tim- ţ — acţionează acum, cu forţe spo­ cest an al întreprinderii.
i Nicolae Ceauşescu, la sesiunea Marii Adunări Na- pului de lucru, întărirea ordinii şi disciplinei, îm- I rite, în noul centru civic al mu­
1 ţionale, colectivul nostru de muncă, în frunte cu bunătăţirea activităţii de întreţinere şi reparare a 1 nicipiului. Din cele 555 de apar­ SPORTIVI —
1 comuniştii, şi-a analizat posibilităţile de a valori- utilajelor, instalaţiilor şi lucrărilor miniere, mani- -4 tamente contractate cu consiliul IN sprijinul producţiei
" fica întreagă experienţă dobîndită, întregul poten­ fest-înd o deosebită grijă pentru creşterea răspun- ! popular municipal, 400 se .află în
ţi ţi-al uman, tehnic şi material de care dispune şi derii lucrătorilor în întreaga lor activitate. Se va ' lucru, în diferite stadii de exe­ Componenţii echipei de alpi­
t adresează tuturor unităţilor din industria minieră asigura creşterea gradului de utilizare a timpului ţ cuţie. De asemenea, au fost în­ nism Metalul Hunedoara — Maes­
1 chemarea la întrecere pentru îndeplinirea şi de- de lucru cu 1 la sută faţă de realizările anului i cepute lucrările la două creşe, trul sportului Abel Ritişan, cam­
4 păşirea sarcinilor de plan pe anul 1976. 1975. J una pentru consiliul popular mu­ pionul republican de tineret Ma­
Gospodărind mai bine fondurile alocâte, vom a- 4
. Colectivul Exploatării miniere Vulcan se anga- corda o atenţie deosebită, împreună cu comitetul / nicipal (în cartierul „Micro 5“) şi ri us Mărcuş, Costin Gudea şi
1 jează, în condiţiile sarcinilor sporite ale anului -alta pentru copiii angajaţilor în­ Constantin Rădoi —, lucrători în
1 1976, primul an al cincinalului revoluţiei tehnico- sindicatului şi organizaţia U.T.C., sub conducerea ţ treprinderii miniere (la Teliuc). marele combinat siderurgic, au
organizaţiei de partid, îmbunătăţirii condiţiilor de i
' ştiinţifice, să realizeze în cadrul întrecerii socia- muncă şi de viaţă ale minerilor, urmînd a fi apli- V adus o frumoasă contribuţie la
4 liste următoarele obiective : cate următoarele măsuri : ,4 REALIZĂRI activitatea de reparaţii a coşuri­
1 — depăşirea planului de extracţie cu 20 000 tone 1 lor cuptoarelor nr. 1 şi nr. 2 de
) cărbune ; — creşterea gradului de siguranţă şi securitate 7 ALE CEFERIŞTILOR la O.S.M. II. Ei au transportat
ţ — depăşirea nivelului planificat al productivită- a muncii, prin întreţinerea optimă a căilor de ac- ţ La ultima măsurătoare cu va­ cărămida refractară de la cota
ces, îmbunătăţirea calităţii utilajelor folosite în. i
1 ţii muncii cu 1,3 Ia sută ; gonul de măsurat calea ferată, „0“, la cota ,,96 m“ a coşurilor,
4 — realizarea suplimentară a 250 metri lucrări de subteran, instruirea temeinică a personalului cu J pe liniile din raza secţiei L 5 necesară pentru eăptuşirea aces­
'.4
problemele de protecţie a muncii ;
i pregătire şi -deschidere, pentru crearea unor noi — organizarea a încă două depozite de aprovi- 7 C.F.R. Deva s-au obţinut rezulta­ tora.
i fronturi de lucru ;
l — realizarea cu 15 zile mai devreme a planu- zionare în subteran şi a unui monorai pentru )
i
transportul materialelor în galerii ;
, lui Ia lucrările de investiţii ;
4 — obţinerea unor economii faţă de consumurile — îmbunătăţirea condiţiilor de locuit prin pu- 1
a normate de : nerea la dispoziţia -familiilor de mineri a 100 apar- 4
tamente noi şi asigurarea pentru noii mineri a 7
1 — 1 000 mc material lemnos ;
A —-270 000 UWh energie electrică; 300 de locuri în căminele pentru nefamilişti ; ţ
— îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a ac- l
i — realizarea unei economii în sumă de 600 000 tivităţii cultural-educative în rîndul minerilor, prin )
1 lei la preţul de cost şi obţinerea a 600 000 lei be- noi amenajări şi dotări la clubul exploatării. 4
4 neficii peste prevederile de plan. Pentru înfrumuseţarea incintei exploatării minie- 7
1 O atenţie deosebită vom acorda perfecţionării re şi realizarea Unor lucrări în interesul producţiei ţ
1 metodelor de muncă şi a tehnologiilor de extracţie, se. vor efectua 28 000 ore muncă patriotică. Pe a- {
i îmbunătăţirii organizării producţiei şi a muncii, ri- ceasta cale vom realiza descongestionarea a 2 000 > IN PRIMA ZI : Pe platforma „generatorul tineretului" — zice
1 dicării gradului de pregătire profesională a între- metri lucrări miniere, căi de acces, aeraj şi trans- ţ de investiţii a C.E.T. Mintia — a-
l gului personal, mecanizării lucrărilor de extracţie. port, precum şi colectarea şi predarea a 250 tone i lertă! A greşit maistrul Banu maistrul Panait Banu, de la ener-
1 Pe aceste căi ne propunem să obţihem : de fier vechi. ) sau nu ?... După ore • şi ore de gomontaj, autorul şi coordonato­
ţ — depăşirea cu 30 la sută faţă de realizările Cu ferma convingere că toate colectivele unită- ,1 tensiune, o comandă scurtă şi co­ rul principal al lucrării. Şi ştiţi
de ce? A fost montat de-o echi­
t anului 1975 a producţiei de cărbune extras cu sus- ţilor miniere din ţara noastră vor răspunde che- ' losul de metal, noul generator de pă formată din tineri; şeful de e-
1 ţineEe metalică ; mării noastre la întrecerea pe anul 1976, asigurăm ţ 210 'MW, se aşează lin pe funda­ chipă Ghaorghe Mureşan este mai
— depăşirea cu 60 000 tone a sarcinii de extrae- conducerea partidului şi statului nostru, personal i ţie. „Asistenţa“ răsuflă uşurată... vîrstnic, dar ceilalţi patru sînt
i ţie a cărbunelui prin tăierea mecanică ; pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că sub conducerea i A DOUA ZI : foarte tineri.
> — extinderea, la stratul 3, a tehnologiei de ex- organizaţiei de partid vom munci ou abnegaţie şi ,4 — Ce-i Stănescule, nu-ţ.i vine — Totuşi, nu v-a fost teamă ?
4 ploatare cu abataje cu front lung, susţinute meta- totală dăruire pentru înfăptuirea sarcinilor ce ne J să crezi că-i sus ? — Teamă ? Nu ! Dar ceva emo­
, lic, încă din primul semestru al anului; sînt trasate şi a angajamentelor ce ni le-am luat, — Chiar aşa, meştere... ţii am avut şi eu. înainte o ase­
\ — vor fi calificaţi şi cuprinşi la cursurile de per- pentru făurirea societăţii socialiste multilateral ...Ultimele zile ale lui ’75, de fapt menea lucrare se executa cu cel
^ fecţionare a pregătirii profesionale un număr de dezvoltate şi înaintarea României spre comunism. 1 ultimele zile ale cincinalului. La puţin 12 oameni, dar aleşi pe
Mintia iotul părea normal. Cele sprinceană ! Dealtfel, avîndu-se în
4 Secretarul comitetului de partid, Preşedintele comitetului oamenilor muncii, ) patru generatoare torceau mono­ vedere complexitatea lucrării, con­
/ GHEORGHE SĂCÂLUŞ ing EMIL MURU 4 ton, pulsind milioanele de kilo­ ducerea şantierului mi-a sugerat
waţi in arterele luminii. Aceiaşi
l ■ Preşedintele comitetului sindicatului, Secretarul comitetului U.T.C., 4 oameni, aceleaşi gesturi, aceleaşi să includ în echipă şi alţi tova­
4 ' TEODOR ARVINTE ALEXANDRU TRESTIAN { priviri supraveghind puternicele răşi cu experienţă în acest gen
de lucrări. Am refuzat. însemna
agregate. Nimic nu arăta că aici să-mi dezamăgesc băieţii. Si nu
's-ar fi intimplat ceva deosebit. meritau ! Evenimentul, constituind
(Urmare din pag. 1) —, constituie un minunat prilej Şi totuşi...
pentru o largă antrenare a oame­ La termocentrala Mintia s-a pentru toată echipa o premieră
nilor muncii Ia o susţinută acti­ montat pe fundaţie al cincilea ge­ (nu ai prilejul să montezi în fie­
prinderii textile „Dacia" Bucureşti, vitate -pentru soluţionarea sarcini­ nerator de 210 MW. care an un generator de 210 MW,
Staţiei de cale ferată Oradea-Est, lor ce stau în faţa .consiliilor popu­ — Ce înseamnă aceasta, tovară­ în greutate de aproape 200 tone.,!),
Combinatului pentru lianţi şi az­ lare, ipentru -dezvoltarea economică am repetat timp de o lună de
bociment Medgidia, întreprinderii O altă direcţie a amplificării şi socială a tuturor localităţilor şe director Florea Bereş ? zile, teoretic, toată ordinea ope­
agricole de stat Variaş — Timiş, atmoŞferei de puternică angajare patriei, pentru ridicarea continuă —înseamnă realizarea planului raţiei de montare. Repetam zilnic,
întreprinderii de transporturi auto în muncă pentru înflorirea multi­ a nivelului de trai al populaţiei la total investiţii pină la ultimul în pauza -de masă. Fiecare îşi cu­
Argeş, Institutului de cercetări şi laterală a României socialiste o oraşelor şi satelor noastre. leu saxi, transformat in „fapte",
modernizări energetice Bucureşti, formează intensele pregătiri ce se Actualitatea politică românească înseamnă peste 1 700 tone de e- noştea în detaliu sarcinile şi ma­
întreprinderii de industrializare a fac în toate judeţele ţării în in- se îmbogăţeşte prin desfăşurarea chipamcnt instalat. Măi înseamnă nevrele ce le avea de executat.
laptelui Cluj-Napoca, întreprinderii Aş putea spune -că îşi cunoştea
comerciale de stat pentru mărfuri timpinarea apropiatului Congres al în aceste zile a adunărilor gene­ deschiderea unui larg front de fiecare viilor gest. în ultimele
industriale Ploieşti, Grupului în­ consiliilor populare. Perioada pre­ rale ale oamenilor muncii din u- lucru pentru anul 1076 şi sigu­ zile um lucrat din zori şi pîni-n
treprinderilor de industrie locală mergătoare Congresului — cînd au nltăţile economice, precum şi a ranţa punerii în fxincţiune a gene­ noapte. -Voiam să-l montăm mai
Constanţa, Institutului de proiecta­ loc şi conferinţele judeţene ale ■adunărilor generale ale membri­ ratorului la termenul stabilit, da­ repede -de termenul stabilit. Si cm
re tehnologică de secţii şi -uzine deputaţilor consiliilor populare lor cooperativelor agricole de că nu chiar mai >devreme. reuşit ! Termenul era in 31 de­
metalurgice — Ipromet. municipale, orăşeneşti şi comunale producţie. — 'Eu aş numi acest agregat cembrie, noi l-am montat pe 28.
Iar băieţii nu mi-au înşelat în­
crederea !
Cine Sint aceşti băieţi ? Mezinii
echipei loan Aflexa şi Toan Nico-
lac au abia 19 ani. Lucrează de
şase luni pe şantier ca muncitori
calificaţi (după terminarea şcolii),
dar aceste şase luni au fost ade­
Încă o dată, colectivul de mun- gură cifră grăieşte enorm de mult locurile de muncă, fără nici o re­ dus suplimentar 500 tone fontă, fa vărate „luni de foc" — cum spu­
că-erou al Combinatului siderurgic despre devotamentul patriotic al zervă...". liniile de laminare s-au laminat ne meşterul. Au făcut faţă cu sxic-
ces greutăţilor, cîştiqîndu-şi re­
Hunedoara a lansat o vibrantă acestui icolectiv : s-au dat peste ...Am privit combinatul de la peste -prevederi Plai bine de 400 pede stima şi dragostea oameni­
chemare la întrecere socialistă. Si- prevederi 632 000 tone de oţel în înălţimea oraşului nou, al side- tone de oţel. Si succesele se •ţin ■ lor. Prieteni, colegi de echipă şi
derurgişlii de aici — oţelari şi anii 1971—1975 ! Oţel nou, trainic, rurgiştilor. l-am numărat cei pa­ lanţ. Am fost îndemnaţi cu multă de clasă la liceul energetic seral,
furnnlişii, laminatori şi coc sari, care poartă in fibrele •'lui intime ste 40 de „plămîni“ ce respiră rit­ insistenţă să mergem la O.S.M. 2. ■cai doi „Ioni" sînt nedespărţiţi.
aglomeratorişti şi lucrători la ca­ o mare -dragoste, o mare dăruire mic la fiecare mare agregat. Fap- - Pentru că de ■aici au pornit, în- -Ceilalţi doi studiază şi ei la cursu­
lea ferată uzinală, la întreţinere pentru binele ţării, dar, mai cu tele de muncă responsabilă ■curg tr-un fel, două chemări la mun­ rile serale. Aurel Stănescu urmea­
şi centrul de calcul — vor să^şi seamă, un nemărginit legămînt \cu aici zi şi noapte fără contenire. că : una pentru secţiile combina­ ză Institutul de subinglnari din
măsoare piiterea braţelor şi iscu­ viitorul ei comunist. Am trecut prin secţiile sale de tului, alta pentru ţară. Am notat •Hunedoara, iar Nicolae Roşu este
sinţa minţii cu cele ale tuturor Nucleul comuniştilor combinatu­ bază — cum sînt numite oţelă- numele a 2'4 de iprim-HOpitofi — în ultimul an la liceul teoretic.
plămăditorilor de oţel românesc lui acţionează în aceste zile ase­ riile, furnalele, cocseria şi aglome- : şefii de echipe ale-celor'3 schim- Tineri care au preluat deja cu se­
— gălăţeni .şi reşiţeni, tîrgovişteni menea unui propagator de abne­ ratoarele, liniile de laminare. 'Pe­ biifi de la cele -8 cuptoare uriaşe ’ riozitate, pasiune şi demnitate şta­
şi bucureşteni, din Bocşa şi Vlă- gaţie şi cutezanţă. „Oamenii aceş­ ste lot ne-a fost tare greu să — toţi cu planul la ti -depăşit. De - feta muncii. .Tineri care. totodată,
1
hiţa... <Ei .$tiu bine ■că a chema la tia — comuniştii — întotdeauna în prindem vdrbă cu cineva. Oame­ ■la Vasile Boanibă — cuptorul 8, la învaţă, pentru a fi in pas cu ce­
întrecere bărbătească, dîrză,.comu­ fruntea 'bătăliei sint baza şi nă­ nii îşi văd gospodăreşte de tre­ •Cornel Bucur — cuptorul 1, peste rinţele cale mai noi ala cunoaş­
nistă înseamnă •înainte de orice dejdea ‘noastră — spunea tovară­ buri. Muncesc cu răspundere şi tot in faţa tonelor este semnul terii.
să te bizui pe tine, să-ţi cunoşti şul Ionel Cîndea, secretarul co­ dăruire nebănuite. Oieliil şi fonta, ■plus. Asemenea la laminoare, la ..iLa montajul noului generator
puterile, să ştii învinge obstacole mitetului de partid din combinat. 'laminatele şi cocsul plămădite în furnale, la cocseria... a fost şi este „foc continuuOa­
:şi greutăţi, să ni tăria şi cute­ Ne-am sfătuit mult şi îndelung au primele 20 de zile din acest nou „Pluininii" de foc ai combinatu­ menii meşterului Banu au sărbă­
zanţa auto depăşirii necontenite, ai înainte de ■■a lansa chemarea- dn şi cincinal vorbesc de la sine. lui răsuflă ritmic, trepidant. Dau torit revelionul prin muncă. A-
novatoare, îndrăzneţe. Fundamen­ ’apel la 'mai mult şi mai bine în Nu le consemnăm în cifre ,pentru vesta că aici se munceşte cu răs­ cum. în jurul marelui agregat e-
tul acestei chemări are la bază siderurgia românească. Şi am avut a nu-i neindreptăţi pe siderurgişti. pundere. ■cu •bufbuţia. ■Oamenii '■ nergatic. trebăluieşc zaci şi zeci
minunatele înfăptuiri din cincina­ deplina •lor aprobare şi angajarea Pentru că exactitatea cifrelor re­ acţionează ca unul singur. Ca un de oameni care. peste un an şi
lul abia încheiat — miile, sutele de a o face. Mai sînt greutăţi, r zista aici minute, foarte rar ore. adevărat conibinat-Erou al Muncii ceva, vor da ..cale liberă" altor
de mii de tone de oţel, fontă, la­ neajunsuri, poticneli. Dar există Numai oţelarii au trimis laminoa- Socialiste ! Aceşti oameni înving miliarde, de kilâwnti nntere şi lu­
minate, cocs, aglomerat, piese de 'relor peste 5 000 tone de oţel. Su­ întotdeauna timpul... mină.
schimb puse In temelia progre­ acea hotărire unanimă ,şi de ne­ plimentar cerinţelor la zi. 'Furna- MIRCEA LEPTDATU
sului României socialiste. O sin­ clintit de a le învinge. La toate liştii de la cele două secţii au pro­ GH. I. NEGREA