Page 21 - Drumul_socialismului_1976_01
P. 21
. 6 098 • MARŢI, 20 IANUARIE 1976 Pag: 8
ru a deputaţilor
economico-sociale a
n următorii cinci ani
tru care numai în precedentul cinci şcolarizare. Dealtfel, pentru 1976 in Programul deosebit de susţinut de construcţie din ultimul cincinal in
nal s-au construit şi amenajat 5 loca vestiţiile alocate se ridică la aproape municipiul Hunedoara a permis dezafectarea unor cartiere improvizate
luri, 155 ateliere, laboratoare şi cabi 25 milioane lei, ceea ce va contribui in anii ’50. Valoarea fondului nou locativ şi a dotărilor sociale ale o-
5NOMIA JUDEŢULUI HUNEDOARA nete. Aş adăuga şi eforturile pentru la extinderea spaţiului şcolar cu 24 raşului de pe Cerna trece de 1 miliard lei.
extinderea învăţămîntului preşcolar — săli de clasă, 35 laboratoare şi cabi
în ultimii 5 ani s-au deschis 5 cămi nete, 150 locuri în ateliere-şcoală şi 300
VOLUMUL DE INVESTIŢII ne cu orar prelungit şi 3 grădiniţe, în internate.
SEVA RIDICA LA ceea ce ne permite cuprinderea tutu Cultura — a cărei bază se va îm
ror copiilor de 5 ani şi peste 80 la bogăţi cu o sală a sporturilor, extin
1
sută a celor de 3—4 ani. în domeniul derea locurilor de agrement, dotarea,
culturii, baza materială a municipiu în 1976, a unităţilor cu aparatură de
lui s-a îmbogăţit, recent, cu impună practică culturală în valoare de 5,5
toarea casă de cultură — în măsură milioane lei — va cunoaşte dimen
să satisfacă cerinţele spirituale ale ce siuni noi, mai cu seamă prin mai
tăţenilor de diferite vîrste. buna funcţionalitate a aşezămintelor
AP»
Recenta sesiune a consiliului popu de gen, ca şi a metodelor de lucru.
lar municipal a adoptat planul de dez Ne-am propus să atragem întreaga
voltare economico-socială în profil te intelectualitate la munca de educaţie
ritorial pe 1976. Indicatorii din acest politică, materialist-ştiinţifică, patrio
AGRICOLA
miliarde lei prim an al cincinalului prezintă creş tică, cetăţenească, de ocrotire a să
teri substanţiale. Construcţia de noi nătăţii pentru a asigura o angajare
v
unităţi ridică volumul lucrărilor de deplină a oamenilor la însuşirea şi în
investiţii la peste 1,1 miliarde lei, iar făptuirea politicii partidului şi statu
nivelul producţiei industriale va tre lui nostru. Sîntem în măsură să apre
ce de 3 miliarde lei. Pe întregul ciem că hotărîrile Congresului deputa Imagine din noul oraş Vulcan.
EST1TI1LOR PE PLAN LOCAL, cincinal Deva va beneficia de 3,5 mi ţilor şi ale Congresului educaţiei po
liarde lei pentru lucrări de investiţii, litice şi al culturii vor găsi în muni
DĂRIKEA LOCALITĂŢILOR - ceea ce va conduce efectiv la dubla cipiul Deva un climat corespunzător
: MAJORE rea producţiei industriale faţă de 1975. de înfăptuire.
Aceste creşteri se răsfrîng pozitiv şi
în domeniul învăţămîntului şi cultu MARIA CREŢU
cestea. Cei 213 deputaţi judeţeni, mu rii. Avem în vedere faptul că, în anii
nicipali, orăşeneşti şi comunali ce-şi următori, (şcolile profesionale şi li secretar al Comitetului
exercită mandatul pe teritoriul muni ceele de specialitate vor trebui să pre munifipal Deva al P.C.R.,
cipiului reprezintă o importantă forţă gătească pentru economia judeţului vicepreşedinte al Comitetului
organizatorică pentru iniţiativele ce peste 3150 de cadre calificate. A- executiv al Consiliului
tăţeneşti, pe care consiliul popular ceasta impune extinderea spaţiului de popular municipal
municipal pune bază în realizarea
programului de investiţii ale cincina
lului în care am păşit.
în preocupările cotidiene ale depu CONSULTAREA PERMANENTĂ CU MASELE -
taţilor consiliilor populare din Valea
Jiului nu se află însă numai realiza METODĂ PRINCIPALĂ DE LUCRU
rea investiţiilor. Nu de mult au fost
dezbătute şi aprobate schiţele de sis Activitatea Consiliului popular comu- nal, cetăţenii au răspuns toţi ca unul
tematizare ale localităţilor. în cadrul ' nai Ilia, localitate care va deveni în şi am reuşit să salvăm Ilia de inun
acestora, investiţiile ocupă un loc de viitor centru urban, s-a amplificat şi daţii. Munca pentru consolidarea şi
seamă. Dar sistematizarea cuprinde şi diversificat continuu. Atribuţiile s-au construcţia digului, la care au parti
zonele deja construite, cu spaţiile li lărgit şi răspunderile au crescut de cipat sute şi mii de oameni, a conti
bere şi lucrările edilitare aferente. Ex la o etapă la alta. nuat pînă în toamnă. Digul — în lun In cincinalul 1976—1980 spaţiul afectat celor mai tineri cetăţeni se va
tinderea unor funcţionalităţi, moderni în ultimii ani, activitatea consiliului gime de 16 km — a fost terminat. mări in judeţ cu 6 000 locuri in grădiniţe şi creşe. In fotografie : noua
zarea altora în raport de cerinţele sis nostru popular s-a amplificat mult, iar Acum sînt ferite de inundaţii 2 600 ha grădiniţă din oraşul Călan... In plină activitate.
tematizării reclamă foarte mult par munca de organizare, planificare şi teren arabil, casele şi bunurile oame
ticiparea locuitorilor municipiului la conducere a întregii activităţi econo nilor, avuţia comunei. Toţi cetăţenii
realizarea lor. Cetăţenii Văii Jiului au mico-sociale s-a îmbunătăţit continuu. au dat dovadă şi cu acest prilej nu
făcut nu o dată dovada că-şi iubesc Am promovat şi promovăm cu consec numai de forţă şi voinţă, dar şi de
localitatea în care trăiesc. In frunte venţă în întreaga activitate principiile unitate de acţiune, de înalt spirit pa
cu deputaţii lor, ei au executat anul muncii şi conducerii colective, consul triotic şi conştiinţă cetăţenească. A-
trecut lucrări edilitar-gospodăreşti şi tării permanente a maselor, împletite verrr oameni buni, iar ceea ce hotă-
de înfrumuseţare în valoare de peste strîns cu creşterea răspunderii perso rim împreună şi înfăptuim.
141 milioane lei. Deputaţi, cum sînt nale a fiecărui membru al biroului e-
în cincinalul 1976—1980 producţia
Ion Dascălu, Nicolae Popon, Iosif Co- xecutiv, a tuturor deputaţilor. Pentru globală industrială a comunei va a-
toţ, Marta Miclea, Constantin Scutaru, a spori eficienţa activităţii consiliului junge la aproape 27 milioane lei,
la Petroşani, Dumitru Pătrăşco'iu, A- popular şi a deputaţilor, punem pe
lexandru Plic, la Vulcan, Adrian Ta- prim plan cunoaşterea profundă a rea fiind cu 40,5 la sută rpai mare ca în
tulici, Nicolae Florea, Gheorghe Filip, lităţilor din fiecare unitate, instituţie 1975, iar volumul investiţiilor va creş
la Lupeni, Pompiliu Caragea la Uri- şi sat, privite în evoluţia şi tendinţa te la peste 21 milioane lei în 1980,
fiind de aproape 3 ori mai mare. A-
cani, Ioan Penu, Demeter Natalia, la lor, consultarea permanentă a mase
Petrila, Nicolae Ceapă la Aninoasa şi lor. Practica muncii noastre a confir vem de înfăptuit sarcini mari şi de
alţii, s-au situat în fruntea întrecerii, mat că în adoptarea hotărîrilor, lua răspundere în domeniul agriculturii
în acest an, primul al actualului cin rea deciziilor sau stabilirea unor mă — ramura economică de bază a comu
cinal, valoarea muncilor patriotice de suri o condiţie fundamentală a viabi nei. Toate aceste sarcini nu se pot
executat Se ridică la 101 milioane lei. lităţii şi asigurării înfăptuirii lor o
Ele se vor concretiza în plantaţii de constituie consultarea maselor largi de înfăptui decît numai printr-o conlu Casa de cultură — bijuterie din beton, sticlă şi marmură a Devei.
arbori ornamentali, extinderi, întreţi cetăţeni. în acest fel decizia luată nu crare permanentă cu masele.
neri şi sistematizări de zone verzi, în este numai a consiliului popular, ci a
diguiri şi apărări de maluri,şi altele. obştii întregi. TEODOR VASIU
TRAIAN BLAJ Comuna noastră a fost greu afec secretarul Comitetului comunal
prim-vicepreşedinte tată de inundaţii în 1970. Anul trecut, de partid, primarul comunei
al Comitetului executiv .da chemarea comandamentului comu Ilia
al Consiliului popular
municipal Petroşani CONSERVAREA FONDULUI FORESTIER SI AMENAJAREA
BAZINELOR HIDROGRAFICE - OBIECTIVE MAJORE
ENZII SOCIALE : ALE ACTIVITĂŢII SILVICULTORILOR
A CADRELOR DE MÎINE
Ocolul silvic Retezat, situat pe ver selor şi a unei creşteri mari de masă
lonştiinţă înaintată. Pentru Consiliul santul nordic al Carpaţilor meridio lemnoasă pe an şi hectar.
oopular al municipiului Deva crearea nali, ocupă o suprafâţă de 23 500 ha, în bazinul Rîului Mare se constru
mor condiţii corespunzătoare de pre din care 10 000 ha sînt situate în Par ieşte un mare obiectiv hidroenergetic.
gătire politico-profesională a oameni- cul Naţional Retezat. Din punct de Atît pentru apărarea directă a aces
or în general şi a tineretului în spe- vedere geografic, ocolul nostru se su tui obiectiv, a lacului de acumulare,
ial a constituit o sarcină permanentă, prapune peste bazinul hidrografic al cit şi în cadrul programului complex
iilanţul perioadei 1971—1975 confirmă Rîului Mare, avînd un vast bazin de de amenajare a bazinelor hidrogra
nutaţiile intervenite în domeniile pre- recepţie, o bogată reţea de pîraie şi fice, se vor executa lucrări de corec
ţătirii şi formării cadrelor din mu- un pronunţat potenţial energetic. Pă tare a tuturor pîraielor torenţiale atît
licipiu, prin cele 3 şcoli post-liceale, durea, ca asociaţie vegetală predomi în amonte, cît şi în aval de baraj, Cincinalul trecut a fost marcat de un adevărat salt edilitar în comu
! licee — din care 5 în localuri noi, nantă, îşi exercită în această zonă, în în acest scop, se vor executa con na Dobra. In fotografie : noile blocuri din centrul localităţii.
i şcoli profesionale, 28 generale, pen- toată splendoarea, rolul ei complex de strucţii de baraje de retenţie, praguri,
protecţie şi producţie. canale, consolidări de maluri. în ba
în scopul de a se asigura pădurii zinele cu scurgere directă în lacul de
rolul şi funcţia sa multiplă a fost e- acumulare nu se vor executa tăieri,
laborată o lucrare de amenajare a pă iar prin plantaţii în toate bazinele
durilor, pe baza unor analize ştiinţi din amonte se va îmbunătăţi funcţia
VIATA OAMENILOR fice complexe privind perspectivele de retenţie, dc filtrare şi de propor
din bazinul Rîul Mare, prin care s-a ţionare a scurgerilor de ape şi alu
stabilit o corelaţie justă între funcţia viuni.
CREŞTEREA hidrologică de protecţie a apelor, func înfăptuirea sarcinilor ce ne revin
CU APROAPE ţia socială, funcţia de protecţie a me din Programul de măsuri pentru con
diului şi funcţia de producţie a lem servarea şi dezvoltarea fondului fores
nului pentru economia naţională. tier a constituit obiectivul central al
Pentru ridicarea productivităţii pă dezbaterilor ce au avut loc in aduna
durilor programăm spre tăiere, ou rea generală a oamenilor muncii din
prioritate, arboretele degradat şi ac ziua de 14 ianuarie a.c. In urma pro
ţionăm pentru refacerea lui prin plan punerilor şi sugestiilor, a angaja
[o taţii cu specii de răşinoase. în cinci mentelor exprimate de angajaţii noş
MILIARDE LEI nalul 1976—1980, de exemplu, din to tri, a fost adoptat un plan de măsuri
>JTo
A DESFACERII _ talul plantaţiilor pe care le vom exe concrete care să asigure traducerea
ICURI MĂRFURILOR^ cuta, refacerea şi substituirea arbore cu succes în viaţă a sarcinilor noas
Magazinul universal „Palia" din Orâştie a impiinit abia o lună de
GRĂDINIŢE SI tului slab productiv reprezintă 70 la tre pe 1976 şi în întreg cincinalul re la darea in funcţiune. Este o unitate de deservire a populaţiei modernă
sută, iar speciile de răşinoase 95 la voluţiei tehnioo-ştiinţifice. in adevăratul înţeles al cuvintului.
sută. Anual executăm un volum mare
de lucrări de îngrijire a plantaţiilor Ing. HAAS ALFRED Fotografii realizate de
tinere, premisă a promovării răşinoa- şeful Ocolului silvic Retezat VIHGIT, ONOIU
