Page 22 - Drumul_socialismului_1976_01

Pag. (6 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 6 098 9 MARŢI, 20 IANUARIE 1976

moment important m

făurirea statului naţio român unitar

„Primul şi hoîărîtaiiul pas spre 'unificarea statală l-a constituit unirea
Moldovei cu Ţara Românească, în ian uarie T859. Victorie remarcabilă a ma­ Unirea în conştenfa peslerifăii
selor de ţărani, meşteşugari, lucrători şi tîrgoveţi, a cărturarilor progresişti şi
patrioţi, Unirea Principatelor a reprezentat actul care a pus .bazele statului
E2 „Cinci secole au suspinat românii dincoace şi dincolo de Milcov,
naţional român modern. Ea a avut un puternic ecou şi în Transilvania, întă­ şi cu liecare suspin dispărea cite o undă din patul acestui Styx de dez­
rind conştiinţa unităţii naţionale a maselor populare din ^această provincie, binare, pină ce, in fine, infernalul riuleţ s-a evaporat cu totul din căldura
puternicului dor naţional ; astăzi Milcovul nu mai există moral­
stimulînd lupta lor pentru unire cu tara". mente.!..."
NICOIAE CEÂUSESCU BOGDAN PETRICEIC.U -HAŞDEU

„Prin înălţarea ta pe tronul lui 0 „Vine o clipă in istoria popoarelor cînd un popor trebuie să se
Ştefan cel Mare, - s-a reînălţat însăşi prefacă, cind viaţa iui politică trebuie să capete alte iorme, cind nu
naţionalitatea română. Alegindu-te mai poate ii ceea ce a fost pină atunci, şi este o dovadă de înţelep­
Voinţa întregii nafiranî de' capiii său, neamul nostru .a voit ciune pentru generaţia care, in loc să cerce a dezmoţţi amorţeala, în
să îndeplinească o veche datorie că­
tre familia -ta, a voit să-i răsplăteas­ loc să cerce a îmbogăţi sufletele sărace şi in loc să aleagă, pe baza
că sîngele strămoşilor tăi vărsat cine ştie căror drepturi, de cine ştie ce natură, pe cutare bărbat politic
Unirea 'Principatelor aparţine celor care .au -înfăptuit-o — ma­ pentru 'libertăţile publice. Alegin­
sele 'populare. JEa s-a născut din acea conştiinţă a unităţii naţionale du-te pe tine -domn in ţara inoastră, uzat de tot, ca să i se înlocuiască părţile 'mincate de molii cu altele, :
noi am voit să arătăm înmii aceea
care a ânsuîleţlt continuu întreg poporul român de. ;pe toată întin­ ce toată ţara doreşte : la legi nouă, îşi caută un om nou, care nu duce după el păcate şi nu poartă nici
derea vechii :Dacii, în ciuda 'tuturor opreliştilor care de-a lungul is­ om nou. răspunderea faptelor greşite pe care alţii le-ar Iii făcut înaintea sa.
toriei au încercat să-l -supună, să-l fărâmiţeze şi să-l răzleţească. Alexandru Ioan l a putut să îndeplinească astlăl ceea ce a îndeplinit ]
Unirea de la 1859 iîşi -are izvorul din acea conştiinţă naţională care ■şi.a fost ceea .ce :este în :amintirea noastră recunoscătoare, şi iprin însu­
a constituit 'timp de multe veacuri iizvorul de -energie şi încredere
pentru cei mdlţi -şi oropsiţi. 'Este un adevăr de necontestat că eve­ şirile sale superioare, dar şi prin această calitate că, om nou, a venit
nimentul petrecut la începutul .anului :1859 a .fost impus 'peste capul ; la vremuri nouă ca să îndeplinească hotărit lapte nouă."
adversarilor dinăuritru şi din afara ţării, masele populare apărînd
importanta lor cucerire, mai presus -de .orice sacrificiu, ou dăruirea NICOLAE IORGA
şi convingerea că ele sînt patria şi că patria înseamnă unire. „Un
moment de o deosebită importanţă istorică — se arată în Progra­
mul partidului nostru — l-a constituit înfăptuirea în 1859 a statu­ 18 „A fost obiceiul a găsi preludiile Unirii in deşteptarea conştiin- -
lui naţional, prin unirea Munteniei şi Moldovei sub domnia lumi­ (ei vechilor cărturari români asupra originii comune întemeiate pe uni­
noasă a lui Alexandru ioan «duza. Aceasta a marcat intrarea ţării
noastre în noua etapă a evoluţiei ;6i capitaliste, a 'ridicat pe o treap­ rea limbii vorbite din cele două ţări. Acest moment nu-i neglijabil, dar
tă superioara lupta de eliberare 'naţională, îmişcarea revoluţionară nu este hotăritor. Ţăranii români de pretutindeni n-au putut să'nu-şi
a maselor muncitoare pentru drepturi şi libertăţi sociale". dea seama, întîlnindu-se, că aparţin aceluiaşi neam, şi nu-i de crezut
Ţăranii -văd în Unire posibilitatea de a intra iîn posesiunea -pă- că a fost nevoie de un erudit să-i îndemne a nu se urî. Ei erau mai
mîntului pe -care-1 udă cu sudoarea frunţii. Pentru -ei, -actul unirii presus de toate fraţi intru mizerie, ţinuţi in robie de o clasă boierească,
Moldovei şi Valahiei semnifică începutul unei vieţi mai bune prin aceeaşi de la Severin pină la Suceava, şi a trebuit să sufle ideile noi
ştergerea :scrvitUţilor 'feudale. Orăşenimea săracă, formată din lu­ în urma murmurelor şi zângâhiturjie de coasă ale ţărănimii însăşi ca
crători şi meşteşugari, pretinde acum îmbunătăţirea condiţiilor de
muncă, dar şi' libertăţi democratice. Alături de aceste categorii so­ să intre spaima în clasa apăsătoare, iar elementele progresiste să
ciale întîlnim şi acei membri ai burgheziei care sînt animaţi de idei înţeleagă şi să exprime dorinţa întregii mase ţărăneşti de .dincoace şi
progresiste, patrioţi legaţi de popor, care militează pentru egalitate dincolo de Milcov şi chiar de peste Munţi. De fapt actul Unirii e o revo­
în faţa legilor, -atacînd 'rangurile si privilegiile feudale anacronice. luţie în prelungirea celei de la 1848, eveniment pornit de jos."
Momentul 1859 ilustrează lupta eroică a 'întregii naţiuni pentru crea­
rea unei 'Românii moderne. Asistăm la o îrifrunţare de forţe care GEORGE CÂLINESCU
concentrează energiile tuturor ;pâtricifilor, pregătiţi mai bine ca ori-
cînd să învingă, iîn fruntea lor se află foştii revoluţionari paşop­ O, doamne ! mare -şi frumoasă iţi
tişti Mihail TCogălniceanu, Alexandru Ioan 'Cuza, -C. ,A. 'Rosetti, Va-, -este misia ; constituţia din 7(19) au­
siie -Alecsandri, fraţii 'Goleşti ş.a. Alături de ei, 'bătrînul Ioan Roată, gust 'ne .însemnează' o epohă nouă
Mircea -Mălăieru, Ţănase 'Constantin şi alţii sînt unionişti aprigi, şi măria ta eşti chemat s-o deschizi.
gata să cheme poporul la arme. Aproape toate documentele vremii Fii, dar, omul epohei ; fă ca legea
consemnează puternica presiune -unionistă exercitată de masele popu­ să înlocuiască arbitrariul ; fă ca
legea să fie tare, iar tu, măria ta,
lare 'în acele zile fierbinţi. Ţăranii şi tîrgoveţii din ţinuturile -Ba­ ca domn fii bun, fii lilînd, fiind
căului, Dorohoiului, de la Tecuci şi Putna, din toată Moldova, se blînd mai ales pentru acei pentru care Mmşul Unit'ei
strîng în adunări populare proclamînd dorinţa de „unire a ambe­ mai toţi (domnii trecuţi au fost ne­
lor principate, Valahia şi Moldova, Iritr-un singur . stat, sub _ denu­ păsători sau răi.
mirea de România". O situaţie asemănătoare se întîlneşte şi în .dis­ Nu mita ică dacă (cincizeci de
trictele Munteniei. Aici, -ridicarea norodului anulează intrigile caima- , deputaţi te-au ales domn, însă ai să Vino, muntene, Şi-n fericire să-naintaţi :
ca-milor vinduţi turcilor şi eliberează din 'închisori „şi de samavol- domneşti (peste (două milioane de Vin’, moldovene, De vreţi aceste
nicii" fruntaşii unionişti arestaţi. oameni. Spuneţi -Europei voi ce doriţi. Alt chip nu este
Fă, dar, ca domnia ta să fie cu
Entuziasmul cu care masele 'populare au (primit la 5 ianuarie totul de pace şi de dreptate, impacă Soarta română Decît 'unirea să proclamaţi.
1859 numirea lui -Alexandru Ioan -Cuza la Iaşi, uratele _ cu __ care : tpatimile şi urile dirttre noi, şi rein­ ■Vă stă în mină
mulţimea a îritîmpinat votul 'deputaţilor de la 24 ianuarie 1859 pe troduce în mijlocul -nostru strămo­ De voi atîrnă români să fiţi. -Tu, unoldovcne,
străzile Capitalei .au consfinţit pe dregt -o. victorie eminamente popu­ şeasca frăţie. Şi tu, muntene,
lară şi au vestit întregii lumi naşterea unui nou stat, românesc, j Fii simplu, măria ta, fii bun, fii De vreţi în lume în despărţire tot slabi sînleţi
visat de veacuri de toţi 'românii şi care le apaitţinea de drept. domn cetăţean ; 'urechea ta să fie S-avoţi un mume Iar împreună
pururea deschisă la adevăr şi închi­ De popor liber şi de bărbaţi,
VASILE IONAŞ să la minciună şi linguşire". Cereţi mnirea, Soarte mai bună,
cercetător Ia Arhivele Statului, ,Şi înfrăţirea Viaţă mai tare puteţi s-aveţi.
(filiala Deva MIHAIL KOGĂLNICEANU Ţărilor voastre o proclamaţi.
Nu daţi crezare,
'Lumea cea -mare Nici ascultare
QIN PRESA VREMI! Dă ascultare La mincinoşii de vînzălori.
Ea ale voastre cereri şi dor ; Vorbele rele
în pagini scrise cu înflăcărare /pa­ (talent, politică care se rezumă in de la -Barieră pină la Mitropolie şi 'Fiţi dar cu minte Nu -vă înşele, A
triotică, ziarele din vremea Unirii aceste cuvinte : Unirea Principate­ mai multe poşte înainte de 'Bucu­ Şi mai-nainte Cereţi unirea stăruitori.
înfăţişau ampla frescă a devenirii lor". („Steaua Dunării"). reşti, acele ferestre şi acoperişuri Cereţi o ţară ş-un domnitor. S
Statului naţional român. Iată >cîte- o -Principiul Unirii este baza pe de case garnisite de lume, acele Cereţi (Unirea
va fragmente din această cronică care Ştefan -cel Mare al Moldovei stindarde - şi decoraţii care împodo­ De vreţi dreptate Şi 'înfrăţirea
emoţionantă. voia să reformeze principatele, -pe, beau toate casele, acele strigări ne­ Şi libertate, Ţărilor voastre, bravii mei
« „Acest jurnal este Steaua Du­ care Mihai Viteazul voia să le or­ bune de entuziasm şi veselie, acele
nării Române, prin urmare politica ganizeze şi pe caro a şi izbutit pen- buchete ce curgeau pe Prinţ, acele De vreţi legi bune a căpăta ; fraţi !
sa nu poate să fie decît -o politică itru cîtva timp a se rezema"... arcuri de triumf ce se zăreau din De vreţi să fie Soarta română
seculară a 'românilor, politica na­ (,<,Concordia — .jurnalu politicii şi distanţă în distanţă, în fine acea Să nu mai vie Vă stă în mină :
ţională, care — spre onoarea pu­ literar":). -iluminaţie splendidă şi generală, Străini în ţară a vă călca ; Unirea dară, ccrînd strigaţi.
bliciştilor români — se 'urmează ,şi 0 ,,;Mai este trebuiriţă a vorbi de­ precum nu a rmai văzut Capitala
se sprijină. de întreaga presă româ­ spre marele entuziasm ce fu du­ noastră, trebuie zic, să se fi vă­ De vreţi a face Din poeziile Iui George Sion,
nească cu mai 'mult sau mai puţin minică-? Pana nu poate descrie zut toate acestea pentru ca să poa­ Să aveţi pace Bucureşti, 1857
acel entuziasm. Numai aceia ce -au
talent, însă fără excepţie, şi cu a- văzut acele -zeci de mii de oa­ tă cineva simţi bine toată mărimea L__
ceeaşi 'neobosită rîvriă -şi 'călduros meni ce umplea strada Mogoşoaia acestei sărbători". („Naţionalul").

Există momente -în istoria -unui hia Intr-un singur stat neatîr.nat românilor 'transilvăneni fusese mai deschizînd calea desăvîrşirii statu­ inţă, Unirea Transilvaniei .cu .ţara, .
popor care devin, prin 'însăşi -rezo­ românesc", iar în „Dorinţele -Parti­ mare -Chiar -deoît a celor din Prin­ lui naţional român în -anul 1918. -cu România, un ideal de veacuri
căpăta pe deplin concreteţea fap- ■
nanţa lor, memorabile puncte de dei naţionale în Moldova", redac­ cipate, domnul <cel nou fiind văzut Chiar şi înainte de a acţiona telor.
referinţă -pentru întregi şiruri de tate (de iCogălniceanu, se susţinea, •în postura aceluia menit-să repete pentru cucerirea independenţei se
generaţii. Asemenea momente vin de asemenea, necesitatea luptei fapta -măreaţă a lui Mihai Viteazul. fac însemnate -demersuri în care Unirea de la 1 decembrie 1918 a
să încununeze aspiraţiile de veacuri pentru o unire -dorită de veacuri Odată 'înfăptuit, actul unirii se ■se afirmă implicit suveranitatea fost rezultatul legic şi final al unui
ale unei naţiuni, reprezehtînd ade­ de toţi românii cei mai însemnaţi înscrie nu numai ca un moment statului român şi dreptul său la întreg proces istoric căci — aşa .
vărate pietre do hotar în istoria ai amîndorora principatelor, -o u- de sine'Stătător în procesul de-cris­ neatîrnare. Astfel, impunerea re­ cum se subliniază în Programul j
1
devenirii sale. Ideea unităţii na­ nire pe care, după spiritul timpu­ talizare a unei Românii moderne, cunoaşterii paşapoartelor emise de partidului — „istoria demonstrează
ţionale, a edificării statului român rilor, cu armele în mină au vroit ci şi -ea unul deschizător "de noi autorităţile române, încheierea de -că formarea statului naţional uni­
unitar, modern şi independent, să o săvîrşească Ştefan cei Mare ■orizonturi, ca o verigă într-un în­ convenţii diredte cu alte state, 'în­ tar român nu a fost rezultatul -u-
consemnează una dintre acele pa­ şi Mihai Viteazul, cai-e şi -ajunsese treg lanţ -de prefaceri. -Această pri­ cercările de a se bate o monedă nui eveniment întîmplător, de con­
gini în -care se interferează cele a se intitula : ,jdomn al Ţării Ro­ mă etapă a unităţii statale a ifoăt naţională şi de a se emite o de­ junctură, -al înţelegerilor interve­
mai ardente năzuinţi ale maselor mâneşti, -al Transilvaniei şi a toa­ astfel un preludiu -al independen­ coraţie sînt -cîteva dintre aspec­ nite la masa tratativelor^. Măreţul
largi populare. tă ţara Moldovei". Dealtfel, la ţei, o 'treaptă necesară pe drumul tele care puneau în evidenţă fap­ act de la 1 decembrie 1918 — crea­
O primă etapă a înfăptuirii a- marea adunare de pe Cîmpia Li­ cuceririi -deplinei suveranităţi. Mai tul că vasalitatea faţă de Poartă ţie a maselor populare — a rămas
:
cestui scump deziderat a fost mar­ bertăţii din 1848, alături de re­ mult, chiar-din 1859, Cuza s-a corn-' 'era 'demult un anacronism. înscris cu litere de aur, alături de
căi din 24 ianuarie 1839 şi de ce­
cată prin actul Unirii Principate­ cunoaşterea naţională a români­ -portat :ea un domn decis să nu mai Cucerirea independenţei de stat
lor, dubla alegere a lui Alexandru lor din Transilvania, masele popu­ amine posibilitatea dobîndirii -in-ţ vine să marcheze o etapă istori­ lelalte mari evenimente din istoria
Ioan Cuza la 5 şi 24 ianuarie 1859, lare -au cerut unirea cu fraţii lor dependenţei ţării. ,„Ga domnitor — că superioară în dezvoltarea Româ­ poporului nostru, în analele patriei. J
punînd temelia statului naţional de peste Carpaţi, strigătul -„Vrem -scria el lui Vasile Alecsandri,-aflat niei moderne, al cărei act de naş­ Noile file de istorie, scrise sub ,
român, ca stat unitar. Dorinţa fier­ să ne unim cu Ţara" revenind ;pe în misiune ipeste hotare — 'sînt tere fusese semnat în 1859. Desă- ochii noştri, lasă să se 'întrevadă
binte a poporului român de a şter­ buzele tuturor. convins -de necesitatea de -a 'acţio­ vîrşirea unităţii de stat, după do- împlinirea acelor năzuinţi fierbltiţi
Ecoul Unirii din 1859 nu a fost na cu 'energie şi de -a scoate toa­
în numele cărora s-au jertfit ge­
ge hotarele artificiale, -care îl dez­ unul oarecăre. Vestea votului de­ te avantajele posibile din eveni­ bîndirea independenţei naţionale, neraţii de înaintaşi, marile eveni­
era doar o chestiune de timp. Iar
membrau, a fost exprimată- cu cla­ cisiv de la Bucureşti a fost întîrn- mentele care se pregătesc pentru atunci cînd, pe Cîmpul lui Horea, mente câpătînd acum strălucite
ritate încă în timpul revoluţiei din pinată de către toţi românii cu un fericirea şi independenţa 'poporului de la Alba lulia, cei peste semnificaţii.
meu". Unirea Principatelor este vă­
nemărginit entuziasm. Semnificati­
1848. Programul revoluţionarilor ve sînt rîndurile lui Al. Papiu zută astfel ca o premisă pentru 100 000 de reprezentanţi ai popu­ Dr. MIRCEA VALEA
moldoveni refugiaţi la Braşov pre­ Ilarian, scrise domnitorului Cuza, scuturarea jugului otoman în 1877 laţiei transilvănene decideau la 1 directorul Muzeului judeţean
vedea „Unirea Moldovei cu Vala- în care îi mărturisea că satisfacţia şi pentru cucerirea independenţei, decembrie 1918, înlr-o singură vo- Hunedoara-Deva