Page 27 - Drumul_socialismului_1976_01
P. 27
DRUMUL SOCIALISMULUI 0 NR. 6099 • MARŢI, 27 IANUARIE 1976
Pag. 3
Conferinţa deputaţilor consiliilor ţională solicită cu exigenţă să asi
populare municipale, orăşeneşti şi gurăm produse cu înalte perfor
comunale, care reuneşte peste 1 200 Expunerea prezentată de manţe tehnice şi calitative, esie
de reprezentanţi ai oamenilor mun imperios necesar ca organele şi or
cii hunedoreni — a subliniat la ganizaţiile de partid, conducerile
începutul expunerii sale primul unităţilor, consiliile populare să. se
secretar al Comitetului judeţean ocupe stăruitor de asimilarea de
de partid — reprezintă un eve tovarăşul loachim Moga noi produse de calitate superioară
niment de o deosebită însemnătate şi competitive, să sporească preo
în viaţa politică, economică şi so cuparea pentru respectarea cv
cială a judeţului. stricteţe a tehnologiilor de fabri
Instituirea, din iniţiativa tovarăş ganizate in perioada 1971—1975 s-a liarde lei, ceea ce reprezintă un Activitatea pentru îndeplinirea caţie. Prin creşterea şi diversifica
şului Nicolae Ceauşescu, a acestui concretizat intr-un volum de muncă spor de peste 42 la sută faţă de planului în industrie trebuie să se rea produselor de înaltă calitate
for reprezentativ al aleşilor tu în valoare de peste un miliard lei. 1975. ’ Hunedoara va continua să-şi desfăşoare în lumina hotărîrilor ^M^truhllLsă asigurăm şi sporirea
turor categoriilor de cetăţeni, se Vorbitorul s-a referit, apoi la fap consolideze poziţia de judeţ puter Congresului al Xl-lea, a orientă VOlumuluT~expoHului cn'ks In şmS
înscrie pe linia înfăptuirii preve tul că, în ansamblul realizărilor nic industrializat. La mia de locui rilor date de secretarul general al Blnă îiŢTlTSOr Toifte~*5oesl.p~ .sarTTnT
derilor Programului edificării so judeţului nostru în, cincinalul tre tori vor reveni 361 angajaţi, iar partidului ia Plenara C.C. al P.C.R. mari şi complexe nu pot fi înfăp
cietăţii socialiste multilateral dez cut, un loc,de ţrunle.îl ocupă.suc populaţia ocupată in industrie şi în din iulie 1975, a măsurilor pe care tuite fără ca judeţul nostru să nu
voltate şi înaintării României spre cesele diafanul 1975 : producţia in alte activităţi neagricole va repre Comitetul judeţean de partid şi se îhscrie organic pe coordonatele
comunism, a hotărîrilor Congresu dustrială suplimentară a depăşit. 640 zenta peste 80 la sută. Consiliul popular judeţean le-au revoluţiei tehnico-ştiinţifice care
lui al Xl-lea, a orientărilor şi in milioane lei, productivitatea muncii în conformitate cu orientările adoptat in acest sens. caracterizează noul cincinal. Aceas
dicaţiilor date de secretarul gene a sporit cu 8 580 lei pe angajat, date de conducerea partidului, ju în domeniul mineritului, se im ta implică răspunderi deosebite
ral al partidului cu privire la con cheltuielile materiale de producţie deţului nostru, îi revine un rol deo pune luarea celor mai energice pentru amplificarea cercetării ştiin
tinua perfecţionare a cadrului or s-au redus cu 32 milioane lei, s-au sebit în lărgirea bazei de materii măsuri pentru executarea la timp ţifice în institutele de învăţământ
ganizatoric de participare a mase dat în plus beneficii de 250 mi prime şi de resurse energetice. în şi în bune condiţiuni a lucrărilor superior şi de cercetare, precum
lor la elaborarea şi înfăptuirea po lioane lei, iar producţia netă a fost acest scop, se vor amplifica lucră de deschideri şi pregătiri, înfăp şi în laboratoarele şi compartimen
liticii partidului şi statului, a for mai mare cu 157 milioane lei. De rile de prospecţiuni şi explorări tuirea cu perseverenţă a programu tele de concepţie din fiecare între--
melor de conducere colectivă, la asemenea, au fost depăşite sarci geologice pentru identificarea şi lui de creştere a gradului, de me prindere.
creşterea rolului consiliilor popu nile la export cu peste 103 mi darea,în exploatare a noi rezerve Primul secretar al Comitetului
lare în dezvoltarea economico- lioane lei valută, iar planul anual de cărbuni, minereuri de fier şi canizare a lucrărilor, concentrarea judeţean de partid s-a referit în
socială a judeţelor şi a tuturor lo la investiţii a fost, realizat în pro neferoase, substanţe nemetalifere. eforturilor spre asimilarea şi pu continuare la măsurile ce trebuie
calităţilor. porţie de 101,7 la sută. ' |7n Valea Jiului se vor deschide nerea în fabricaţie a noi tipuri de luate pentru realizarea sarcinilor
utilaje miniere, perfecţionarea teh
Aşa cum cunoaşteţi din magis Subliniind eforturile deosebite şi pune în exploatare noi cîmpuri nologiilor'de extracţie şi prepara de plan în industrie în anul 1976,
trala expunere prezentată de to depuse de oamenii muncii hunedo miniere, se va dezvolta capacitatea re, organizarea superioară a lucru — care vor spori cu peste 1 mi
varăşul Nicolae Ceauşescu la re reni pentru înlăturarea urmărilor minelor existente şi a unităţilor de lui în toate sectoarele. liard lei faţă de 1975 — subliniind
centa sesiune a Marii Adunări Na inundaţiilor din iulie anul trecut preparare,, ceea ce va asigura, în necesitatea îndeplinirii, zilnic, din
ţionale, cincinalul trecut s-a ca şi pentru finalizarea. într-un timp 1980, o producţie de cărbune nel Date fiind sarcinile mari pe tă primele decade şi luni, în fiecare
racterizat printr-o dezvoltare im scurt a construcţiei digurilor de a- de 9,3 milioane t-one, acordîndu-se râm energetic, este necesar să ac unitate, secţie, sector sau formaţie
petuoasă a bazei tehnico-materiale părare a localităţilor Deva; Ilia, prioritate sporirii susţinute a pro ţionăm cu toată răspunderea pen de lucru, a. indicatorilor planului
a societăţii, perfecţionarea relaţii Gelmar, Aurel Vlaicu, Stretea, în ducţiei de huilă cocsificabilă.Jf tru realizarea şi punerea în func de stat.
lor de .producţie şi sociale, dezvol lungime totală de peste 30 km, vor în sectorul, minereurilor se pre ţiune la termen a tuturor capa în aceste zile, în toate unităţile
tarea armonioasă a tuturor ramu bitorul a arătat că la construcţia vede deschiderea şi punerea în cităţilor planificate, să asigurăm economice au loc adunările gene
rilor economiei naţionale, îmbună acestora au participat peste 60 000 exploatare a noi zăcăminte, dez funcţionarea în deplină siguranţă rale ale oamenilor muncii, care sta
tăţirea repartizării teritoriale a for de oameni ai muncii, care au e- voltarea capacităţilor de extracţie a agregatelor existente, a întregu bilesc şi angajamentele în între
ţelor de producţie, creşterea puter fectuat mai mult de 800 000 ore de la minele din Munţii Apuseni şi lui sistem de producţie, transport cerea socialistă pe anul 1976, ca
nică a avuţiei, naţionale şi ridica muncă natrio.tică. Poiana Ruscăi. şi distribuire a energiei, să asigu răspuns la chemările lansate de
rea, pe această, cale, a nivelului numeroase unităţi, din ţară, între
de viaţă material şi spiritual al care şi C.S. Hunedoara şl E.M.
întregului popor. Vulcan, din judeţul nostru. De a-
Această perioadă a fost marcată, semenea, Consiliul popular judeţean
de asemenea, de creşterea puter a răspuns chemării la întrecere,
nică, pe plan internaţional, a pres asumîndu-şi angajamente mobiliza
tigiului şi autorităţii Partidului toare în toate domeniile economiei
Comunist Român şi Republicii So locale. Va trebui ca toţi factorii
cialiste România, în- primul r-înd care răspund, de organizarea şi con
ca urmare a: prodigioasei activităţi ducerea activităţii economice din
a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, judeţ, deci şi consiliile populare,
proeminentă personalitate-, politică să. ia măsuri concrete pentru rea
a lumii contemporane, căruia- îi re lizarea exemplară, a planului şi an
vine meritul hotărîtor în iniţierea, gajamentelor, a tuturor sarcinilor
elaborarea * şi traducerea în viaţă care stau în faţa industriei hune- ,
cu fermitate a politicii marxist- dorene.
leninj-ste, interne şi externe, a Cincinalul în care ani păşit — a
partidului şi statului nostru. spus in continuare vorbitorul — cu
în continuare, vorbitorul a ară prinde sarcini C* osebite în dome
tat că cincinalul recent încheiat a niul agriculturii şi al dezvoltării
constituit o perioadă, de importan şi diversificării industriei alimen
te succese şi semnificative trans tare, în judeţ. Prevederile cincina
formări economico-sociale şi pen lului, programele de dezvoltare ale
tru judeţul nostrU^Jn aceşti 5 ani, agriculturii adoptate de plenara
volumul producţiei industriale a Comitetului judeţean de partid cu
crescut cu 5,5 miliarde lei faţă dc activul au ca obiective fundamen
realizările asului l$70 j_Realizarea< tale creşterea producţiei de cerea
v
1
înainte de termen a 'prevederilor le şi plante tehnice, dezvoltarea
■cincinalului la unele produse de foarte susţinută a producţiei' ani
importanţă- majoră pentru econo maliere, precum şi a legumiculturii,
mia naţională a permis judeţului culturii cartofilor, pomicultura. Po
nostruj-să livreze în plus 410 mîi trivit sarcinilor de plan, producţia
tone fontă,, 630 mii tone oţel, ' 38 mii globală agricolă va creşte la nive
mc cherestea, mobilă în valoare lul. anului 1980 la aproape 2:2 rrlfcţ
de 18 milioane lei şi alte produse. lîardcPTeF. " aproape dublu fată', de
Productivitatea muncii pe UTr-^rv- r97o. Ponderea, principala în va
gajat a crescut cu 22 000 ici faţă J Cci peste 1200 de deputaţi, numeroşii invitaţi Ia conferinţă audlază cu interes materialele prezentate. loarea producţiei agricole o va de
de sarcinile de plan ; s-au redus ţine zootehnia, care la sfîr.şitul cin
consumurile materiale şi costurile Realizările remarcabile obţinute Un avînt deosebit va cunoaşte în răm raţionalizarea consumurilor, cinalului trebuie să ajungă la 60
la sută.
de producţie, a, sporit rentabilita în toate domeniile de activitate cincinalul actual producţia de e- recuperarea şi valorificarea ener
tea : s-a reuşit să se economi sînt. rodul muncii, pline de abne nergie electrică, care va atinge în giilor secundare, realizarea în ca Corespunzător creşterii producţiei
sească 10 000 tone cocs, peste 11 000 gaţie a muncitorilor, ţăranilor, inte 1980 un nivel de 7,7 miliarde lcWh. drul judeţului a unor economii cit agricole vegetale şi animale, spo
tone metal, 49 milioane kWh ener-« lectualilor, a tuturor oamenilor Termocentrala de la Mintia se va mai mari de combustibili şi energie ririi nevoilor de consum ale popu
gie electrică, 260 000 tone combus muncii români, maghiari, germani extinde cu două grupuri de cîte electrică. — laţiei, este prevăzut să se dezvolte
tibil convenţional, iar volumul be şi. de alte naţionalităţi din judeţ, 210 MW, pe Râul Mare au fost a- în ceea ce priveşte siderurgia, pe şi să se modernizeze capacităţile dc
neficiilor suplimentare obţinute în în frunte cu comuniştii,: al activi tacate şi iau amploare lucrările la baza. rezultatelor bune obţinute şi producţie din industria alimentară,
cei cinci ani s-a ridicat la aproa tăţii politice şi organizatorice des complexul hidroenergetic „Retezat", a. experienţei acumulate în cincina să se diversifice şi să se îmbu
pe 340 milioane lei. La export, pre făşurate de organele şi organiza care va avea în final o capacita lul trecut, este necesar să sporim nătăţească calitativ gama sortimen
vederile cincinalului au fost înde ţiile de partid, de masă şi obşteşti, te de 350 MW.4 preocupările pentru ridicarea sub tală a produselor. în acest cincinal,
plinite cu 14 luni mai devreme, ob- de consiliile populare, de deputaţi, în domeniul producţiei de me toate aspectele a nivelului tehnic se vor construi şi pune in func
ţinîndu-se o depăşire de peste 390 sînt o dovadă a creşterii compe tal, judeţul nostru va continua să calitativ şi de eficienţă al produc ţiune Fabrica de bere de la Haţeg,
milioane lei valută. tenţei şi responsabilităţii lor pen deţină un rol de prim ordin. La ţiei de metal. La Hunedoara şi noi unităţi de panificaţie, noi ca
pe întregul cincinal s-au reali tru traducerea în viaţă a politicii Hunedoara.se vor construi,„între Călan avem create toate condiţiile pacităţi pentru preparate de carne
zat investiţii în valoare de 15,7 interne şi externe a partidului şi altele, o nfTttă—otglărie electrică si să realizăm indici înalţi de utili şi lapte, de prelucrare a legume
miliarde lei, fiind puse în funcţiu statului nostru. 2kuîTtTToâre, iâT" la" CăUln noi că-' zare -a agregatelor siderurgice, să lor şi fructelor, antrepozite frigo
-
ne importante obiective industria Doresc să subliniez şi de la a- T5âcitciţi, asiguriiulu-stTU'il puLeuţiaT asimilăm tehnologii de vîrf în ela rifice, spaţii de depozitare.
ele circa trei ori—mai—rrtcTre decît borarea, turnarea şi laminarea oţe
-
le, agrozootehnice, social-culturale. ceastă tribună că rezultatele ob i^el actual. -Emductia de otel va a- lului, să asigurăm un nivel ridi La cultura cerealelor va trebui
în acest context, subliniem şi ţinute în cincinalul pe care l-am J jmî§5 ŢSTna în 1980 la 4.4 'iriîîfOTrrag; cat de valorificare a materiilor pri să acţionăm pentru creşterea su
J
realizările care s-au obţinut în a- încheiat sînt strîns legate de în tone; aetenlUîndu^?trmştTmITrf o-' me indigene. prafeţei arabile, pentru sporirea
gricultură. în perioada 1971—1975, drumările concrete şi sprijinul a- ţelurilor de înaltă calitate, iar cea Este de la sine înţeles că şi în producţiei la ha, asigurarea între
producţia totală a crescut cu 24 940 cordat la faţa locului de către con _tie-lammate finite va spori la peste celelalte ramuri industriale se im gului necesar de seminţe pe plan
tone la cereale, 20 730 tone la car ducerea partidului şi statului, de 2.5 n-mToTinp fone. Jiărgindu-se gama pun măsuri ferme pentru realiza local din soiuri de înaltă producti
tofi, 0 000 tone la legume. Efecti către tovarăşul secretar general "sortimentală a laminatelor cu grad rea integrală şi ritmică a tuturor vitate, respectarea întocmai a regu
vele de animale au sporit faţă de NICOLAE CEAUŞESCU, personal, ridicat de prelucrare. indicatorilor de plan. lilor agrotehnice la executarea tu
1970. cu 13 500 capete bovine, 35 650 care în aceşti ani a făcut în cîteva ' iXr'principală direcţie de acţiune turor lucrărilor. Direcţia judeţeană
capete porcine, iar la păsări de rînduri vizite de lucru în judeţul Alături de aceste ramuri tradi trebuie să fie creşterea în ritm a. agriculturii, consiliile intercoopc-
peste 2,6 ori. A crescut, de ase nostru. Aducem din. inimă calde ţionale, preponderente, se' preve foarte susţinut a protLuctiyifălu— ratiste, specialiştii, consiliile popu-
menea, producţia de carne, lapte, mulţumiri conducătorului partidu de îmbunătăţirea substanţială, a muncii. încă din 1976 productivita . tare vor trebui să. acorde atenţie
ouă. __ lui şi statului pentru ajutorul acor structurii producţiei industriale a tea muncii în industrie trebuie să zonării judicioase a culturilor, bu
în silvicultură, s-au efectuat în dat, pentru orientările, indicaţiile judeţului. Se vor dezvolta, indus crească faţă de anul trecut cu pe nei lor amplasări, combaterii dău
această perioadă lucrări de împă şi soluţiile practice pe care ni le-a tria materialelor de construcţii şi ste 8 la sută, urmind să se asi nătorilor, bunei întreţineri a cul
duriri pe mai bine de 12 300 ha, dat, pentru grija cu care urmăreşte de prelucrare a lemnului, chimia, gure pe această cale peste 80 la turilor.
îngrijiri de plantaţii pe 60 000 ha dezvoltarea economico-socială a ju construcţiile de maşini şi industria sută din întregul spor al pr-oduc- Sînt necesare măsuri energice in
si lucrări de igienă a pădurii pe deţului nostru. Asigurăm conduce uşoară. în afara Ţesătoriei de mă ţiei industriale. Dezvoltînd expe zootehnie, pentru concentrarea si
42 800 ha. ________ rea partidului că aceste înţelepte tase din Deva, care a început să rienţa din cincinalul trecut, va tre specializarea în ferme şi comple
Tmau obţinut realizări deosebite şi realiste îndrumări vor sta şi în producă din ahul ' trecut, se vor bui ca, în fiecare întreprindere, or xe a creşterii porcilor, vacilor do
în ridicarea nivelului de trai. Volu continuare în centrul preocupări construi fabrici de încălţăminte,- ganizaţiile de partid, comitetele lapte şi a tineretului bovin, trans
confecţii şi tricotaje, textile neţe
mul desfacerilor de mărfuri către lor noastre pentru înfăptuirea ne sute şi se vor dubla capacităţile oamenilor muncii să ia. măsuri pen* formarea acestora în unităţi mo
populaţie a crescut în cincinalul abătută a hotărîrilor Congresului de producţie la unele unităţi exis tru folosirea integrală a maşinilor del pentru. întreaga agricultură Itu-
trecut cu 1,1 miliarde lei, iar pres al Xl-lea. tente. şi utilajelor, a timpului de lucru, nedoreană în ce priveşte ameliora
tările de servicii cu 54 la ştită. în continuare, după ce a sub extinderea mecanizării şi automati rea'animalelor şi nivelul producţii
S-au construit şi dat în folosinţă liniat problemele de o deosebită Noul cincinal va marca progre zării proceselor de producţie, apli lor obţinute. Va trebui să acţionăm
aproape 22 000 apartamente, 3 580 însemnătate af-late pe ordinea de se însemnate în dezvoltarea şi mo carea proceselor tehnologice mo ferm pentru realizarea efectivelor
locuri în cămin^ muncitoreşti, 362 zi a conferinţei şi după ce a tre<- dernizarea industriei locale, care derne, perfecţionarea organizării de animale planificate, u efective
săli de clasă, 43 127 metri pătraţi cut în revistă acţiunile întreprin va realiza JLn 13t^-=a-*producţie glo producţiei şi a muncii, ridicarea lor matcă; pentru ridicarea pro
spaţii comerciale,' importante edi se de Comitetul judeţean de partid bală de pCsTe un miliard lei, re- gradului de calificare a personalu centului de natalitate la animale,
ficii social-culturale, intre care şi Comitetul executiv al Consiliului prezenlind o creştere d“ 34 la sută lui; întărirea ordinii şi disciplinei. îmbunătăţirea structurii pc rase' şi
moderna casă de cultură din Deva. popular judeţean în perioada pre faţă d? 1975. Vom, pune accent pe O problemă' fundamentală o con vîrstă a vacilor de lcpie, pentru
în această perioadă, o impor mergătoare, tovarăşul loachim valorificarea resurselor locale, se stituie creşterea eficienţei activită ' asigurarea reproducătorilor si îm
tantă dezvoltare au cunoscut indus Moga. a arătat : va extinde cooperarea cu indus ţii de producţie; Se cer, din partea bunătăţirea îngrijirii animalelor. De
tria locală, gospodăria comunală şi tria republicană, va spori şi se va noastră, a tuturor, măsuri ferme asemenea, una din condiţiile esen
edilitară. Volumul producţiei glo | Potrivit vastelor perspective de diversifica producţia bunurilor de pentru gospodărirea raţională a ţiale pentru dezvoltarea zootehniei
bale în industria locală a crescut (muncă şi creaţie deschise de Pro consum pentru fondul pieţei. fondurilor materiale şi băneşti, şi a producţiei animaliere o con
în cincinalul trecut cu 70,5 la sută. gramul partidului, de Directivele Corespunzător ritmurilor de dez pentru eliminarea risipei, utiliza stituie asigurarea de către fiecare
şi au fost asimilate şi introduse în Congresului al XI~lea, noul cinci voltare ale economiei, se vor am rea cu maximă eficienţă a resur unitate a întregului necesai do
1
fabricaţie 250 produse şi sortimen nal în care am intrat prevede sar plifica şi perfecţiona transporturile selor. Trebuie să ne concentrăm furaje. Trebuie îmbunătăţită struc
te noi, din care 120 bunuri de cini deosebite pentru dezvoltarea şi telecomunicaţiile. Volumul trans eforturile şi preocupările, în pri tura suprafeţelor cultivate cu fu
larg. consum. S-au extins alimentă economico-socială a judeţului Hu portului feroviar va creşte pină mul r.înd spre reducerea consumu raje, realizarea uilor producţii mm'
rile cu apă, canalizările şi. reţelele nedoara. în 1980 cu aproape 20 la sută. în rilor de materii prime,, materiale, sporite de: masă verde şi 'lunuri ţ.e
de termoficare, modernizările de Centrul de gravitaţie al întregii transportul auto, volumul de măr pajiştile naturale, precum si mări
străzi şi drumuri. Ampla mobiliza dezvoltări în aceşti ani îl repre furi transportate va creşte cu 36 energie, combustibili, carburanţi, rea suprafeţelor cu Piuituri duble
re a cetăţenilor oraşelor şi satelor zintă continuarea procesului de in la sută, iar cel de călători cu 67 spre diminuarea, substanţială a cos de siloz.
noastre, în frunte cu deputaţii, la dustrializare intensivă. Până în a- la sută. Va creşte cu 40 la sută turilor materiale şi. totale de pro
acţiunile patriotice' de gospodărire nub_ţ980, producţia industrială a volumul total al prestaţiilor dc poş- ducţie. 1 (Continuare în pag. 4)
şi înfrumuseţare a locali taţilor or judeţuîuxV'S: cf^tbTa peste~2t) tul-- - tă şi telecomunicaţii. In condiţiile în care economia na