Page 28 - Drumul_socialismului_1976_01
P. 28
DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 6
n*og. 4
văţămînt, cultură, sănătate, din
Ei (Urmare din pag. a 3-a) domeniul edilitar-gospodăresc.
Expunerea prezentată de Este necesar să punem şi mai
fer dezvoltarea zootehniei şi for
marea fondului de stat, o contri mult accentul pe antrenarea, pe
bază de sarcini eoncrete, a între
buţie tot mai însemnată trebuie să gului organ executiv, a consiliilor
<0 aducă gospodăriile populaţiei de permanente, a tuturor deputaţilor
te sate şi oraşe. Ele trebuie să tovarăşul Ioachim Moga în îndeplinirea sarcinilor, potrivit
crească porci, vaci cu lapte, alte cerinţelor muncii colective şi răs corfe
animale, păsări, iar surplusul să-l punderii personale pentru activi
contracteze cu statul, beneficiind tatea depusă. Trebuie să ajungem
nstfel de toate înlesnirile şi avan TOVAIÎ
tajele prevăzute de reglementările rea produselor agricole,, precum şi târî turistice. Va lua amploare a- cadrării în muncă şi pregătirii în situaţia ca fiecare deputat să OAMEÎ
•actuale. efectuarea de prestaţii către ţăra limentarea cu apă şi canalizarea profesionale a femeilor. fie un veritabil primar în rezol
circum
varea
din
problemelor
Obiectivele prioritare care se pun nii cooperatori. localităţilor, se va extinde reţea O permanentă atenţie trebuie Conferii
gKa legumicultura constau în creş Vorbitorul s-a referit apoi la sar ua de termoficare, îndeosebi In să acordăm îmbunătăţirii proce scripţia sa, să devină un activist pale, orăşen
terea producţiei la hectar, cultiva- cinile ce revin judeţului în actua Valea Jiului, se prevăd lucrări sului instructiv-educativ în şcoli, politic, perseverent. ianuarie 197
■ irea de legume timpurii, constitui- lul cincinal îndomeniul investiţii importante de dezvoltare a trans dezvoltării bazei materiale a şco Comitetele şi birourile executi ţii economii
de ferme legumicole speciali- lor. portului Sn comun, precum şi re lilor, construirii atelierelor şco ve ale consiliilor populare să asi pun şi a m
, irigarea întregii suprafeţe cul- Judeţului Hunedoara îi sînt alo alizarea unul însemnat volum de lare, dotării laboratoarelor şi ate gure, totodată, perfecţionarea con ră a sarcin
jtîwate cu legume. La efortul pen- cate peste 21 miliarde lei, cu circa investiţii pentru protecţia mediu lierelor, pregătirii temeinice poli- trolului asupra activităţii econo- 1976—1980, c
asigurarea necesarului de le- 35 la sută mai mult decît investi lui înconjurător. In sarcina consi tico-morale, intelectuale şi cetăţe mico-sociale şi al respectării le dului Comu
jjgume, inclusiv de legume timpu- ţiile realizate în perioada ultimi liilor populare cade şi răspunde neşti a elevilor şi studenţilor, re galităţii, să-i imprime acestuia Conferir
f'rti, o contribuţie de seamă vor tre lor cinci ani. Vor fi construite şi rea pentru realizarea la timp a alizării unei unităţi organice a un caracter preventiv. Aceasta -al judeţului
bui să-şi aducă şi gospodăriile puse în funcţiune 158 de noi obiec construcţiilor, lucrărilor edilitar- învăţămîntului cu ştiinţa şi cu presupune organizarea unui sis dului şi st.
^populaţiei. Toţi cetăţenii de la o- tive industriale, se vor dezvolta gospodăreşti şi a electrificărilor producţia. tem informaţional propriu, cu pentru trar
j*»şe şi sate care au curte sau alte şi moderniza unităţile existente, va ce se fac prin contribuţia în bani în prim planul activităţii consi prinzător, o permanentă legătură partidului <
j|prenuri in folosinţă trebuie să creşte baza materială a agricultu şi în muncă votată in adunările liilor populare trebuie să stea si cu terenul. Fiecare cadru de con şi înaintare
* cultive legume pentru nevoile per rii, transporturilor, telecomunicaţii cetăţeneşti. activitatea cultural-artistică şi de ducere să-şi desfăşoare cea mai
sonale şi pentru piaţă, să amena lor, circulaţiei mărfurilor. Un vo Primul secretar s-a referit în educaţie socialistă a maselor de mare parte a activităţii în teren, Dînd gl
jeze solarii pentru a obţine legu- lum de 1,3 miliarde lei — mult continuare la sarcinile ce revin cetăţeni, situînd în centrul preo în mijlocul cetăţenilor. Aceasta din judeţul
cele mai al
yne timpurii. De asemenea, în ju- sporit faţă de cincinalul trecut — judeţului din programul pentru cupărilor cunoaşterea de către va da posibilitatea să cunoască
:£rul şi în perimetrul oraşelor, în este alocat pentru obiective social- conservarea şi dezvoltarea fondu toţi cetăţenii a politicii interne şi direct problemele pe care le ridi politică con
J^ncintele întreprinderilor, toate te culturale, construcţii de locuinţe, lui forestier In perioada 1976— externe a partidului, a operelor că viaţa, să exercite un control neral al Pe
renurile disponibile trebuie culti- lucrări tehnico-edilitare, ocrotirea 2010, precum şi din cel privind şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae eficient asupra îndeplinirii sarci l'-'o Komâi
51 va te cu legume. sănătăţii, turism, sport. amenajarea bazinelor hidrografice Ceauşescu, a legilor stalului, a e- nilor şi să intervină cu prompti ca,e acţion
Tn pomicultură o atenţie deose Avem datoria să acţionăm eu pînă în 1990. " ducaţiei cetăţenilor, a tineretului, tudine pentru înlăturarea neajun terii bunăs:
bită trebuie să acordăm moderni deosebită fermitate şi răspundere Pentru judeţul nostru, înfăptui în spiritul dragostei de patrie, al surilor. confruntă a
Conferii
zării plantaţiilor existente, întreţi- pentru a asigura o ordine desă- datoriei de a munci, al grijii pen Problemele complexe pe care
, nerii fondului pomicol în vederea vîrşită şi o eficienţă maximă In rea acestor programe prezintă o tru întărirea familiei, al frăţiei le avem de rezolvat necesită o lectualităţii,
importanţă deosebită, întrucît pă
tovarăşului
sporirii producţiei acestuia, orga- realizarea investiţiilor prevăzute, tuturor oamenilor muncii, indife largă mobilizare a tuturor cetăţe
. nizării unor acţiuni ample de plan- în construirea şi punerea în func durile ocupă 45 la sută din terito rent de naţionalitate. Să dezvol nilor la conducerea vieţii econo- dezvoltării
I ţări de pomi fructiferi pe terenu- ţiune la termen a tuturor obiecti riul său, iar amenajarea bazine tăm mai mult activitatea pentru mico-sociale, la înfăptuirea sar cu progrest
j, rile slab productive, In grădini şi velor. lor hidrografice este o problemă însuşirea principiilor eticii şi e- cinilor. Consiliile populare, depu Conferii
de mare actualitate, ţinînd seama
, curţi. In acest scop este necesar să ne j de pagubele pe care le-au prici- chităţii socialiste, respectarea taţii trebuie să acorde o atenţie 1975, perioc
Realizarea sarcinilor mari care prcocupăm foarte serios de elabo- tiuit inundaţiile cit şi de cerinţe- normelor de convieţuire socialis deosebită dialogului cu oamenii ga ţie şi dă
ne revin in agricultură este condi- tă, educarea materialist-ştiinţifică muncii, punerii în dezbaterea lor succese de
! ţionată de înfăptuirea neabătută a rarea, avizarea şi aprobarea din le mereu crescînde ale consumu- a populaţiei. a problemelor economico-sociale. peste 20 de
timp a studiilor tehnico-economice. _ de apă.
[ programelor de îmbunătăţiri fun Ou foarte multă insistenţă, benefi- * Iu vederea conservării şi dez- Gu privire la ocrotirea sănătă Să asigurăm ca cetăţenii să cu lui 1970. A
ciare, ţ Ne-am propus pentru acest ciarii de investiţii, inclusiv consi ţii, In viitorul cincinal, se va în noască ce avem de făcut în loca materiale j
| cincinal să executăm lucrări de liile populare, trebuie să acţioneze voLtării fondului forestier, se pre registra în judeţ o continuă dez litatea sau în circumscripţia res voltat actii
j desecări pe 14 200 ha, de protejare în domeniul contractării, livrării şi conizează împădurirea a cel pu voltare a reţelei sanitare, prin pectivă pe tărîm economic, de sis a căror va
! a solului împotriva eroziunii pe montării la timp a utilajelor şi e- ţin 12 000 ha, din care reîmpădu- construirea de noi spitale, poli tematizare, edilitar-gospodăresc, mecanizare
12 000 ha, de ameliorare a pajişti chipamenţelor. al soluţionării ope riri şi refaceri de arborete pe clinici şi , dispensare medicale, să le solicităm părerile, sugestiile, pe 25 000 t
lor şi fineţelor pe 13 400 ha, să e- rative a problemelor ce apar pe 7 200 ha, precum şi introducerea prin dotarea unităţilor cu apara- propunerile, să ne întilnim perio- male eu V.
fectuăm lucrări de întreţineri şi parcursul executării lucrărilor. în cultură a unor specii mai va tură modernă şi alte utilităţi. riif r cu ei pentru a analiza ce s-a faţă de cin
dic
npntr
" a analiza ce *-a
' ’"
fertilizare pe circa 40 mii de hec In procesul de înfăptuire a nu loroase. Sînt prevăzute, de asemenea, rezolvat din ceea ce s-a propus Rezulta
tare de pajişti anual. Prin aceste Inspectoratul silvic, unităţile şi ce mai este de făcut. Aceasta cinai s-au
1 lucrări trebuie să se asigure du meroaselor obiective ale cincinalu sale din teritoriu, consiliile popu creşterea numărului cadrelor, constituie, de fapt, principala Au sporit
lui, un rol esenţial revine construc
ample acţiuni profilactice, de o-
blarea pînă în 1980 a producţiei de torilor. Aceştia a u d e ' "rea liza {"pîTTă lare vor trebui să acţioneze pen crotire a mamei şi copilului, de formă de manifestare a adîncirii narilor ; v
masă verde la hectar. —i - in 1980 un volum de eonstrucţii- tru refacerea şi ocrotirea păduri ridicare a nivelului igienic al democraţiei socialiste. Am vrea 1,1 miliard
Un volum important dm aceste montaj de 10,7 miliarde lei, cu pe lor, optimizarea tăierilor din pă populaţiei. să se înţeleagă însă că democra 1970 ; s-au
lucrări va trebui să-l executăm ste 40 la sută mai mult faţă de durile comunale şi din zonele de Un loc important în expunerea ţia nu se limitează la discuţii şi cămine nu
prin contribuţia în muncă a ce cincinalul trecut. protecţie a localităţilor şi a cursu primului secretar al Comitetului dezbateri, la informarea cetăţe eiale edifi
r
tăţenilor. De aceea, este necesar Pentru a răspunde acestor ce rilor de apă, valorificarea poten judeţean de partid l-au ocupat nilor cu ceea ce trebuie realizat, Rezulte
ea incă din această' iarnă, consi rinţe, şantierele noastre trebuie ţialului cinegetic şi de resurse problemele perfecţionării stilului ci se manifestă în modul în care comunală
liile populare, deputaţii, organiza să pregătească mai bine decît pî secundare. şi metodelor de muncă ale consi oamenii înţeleg răspunderea lor Confer
ţiile de tineret, consiliile locale ale nă acum activitatea de construcţii- In ceea ce priveşte amenajarea liilor populare, ale deputaţilor, în socială şi îşi afirmă prin fapte nllor, inte
Frontului Unităţii Socialiste să asi montaj, în sensul pregătirii şi bazinelor hidrografice, programul vederea exercitării cu tot mai dăruirea şi spiritul gospodăresc. miri pentr
gure mobilizarea tuturor cetăţeni dezvoltării capacităţii de execu prevede executarea unor lucrări multă competenţă şi eficienţă a Iată de ce, în activitatea lor, con munci şi î
lor la efectuarea lucrărilor de a- ţie, pentru a putea fi preluate si de amploare pe o lungime de atribuţiilor economico-organizato- siliile populare nu trebuie să se nist pentri
menajări funciare. îndeplinite în mod ritmic sarcini 362 km, precum şi lucrări de ame rice şi cultural-edueative ce le pare dezvoltarea democraţiei de
îmbunătăţirea de ansamblu a ac le sporite de plan. O condiţie e- najări, regularizări şi îndiguiri revin. In acest scop, trebuie să întărirea legalităţii, a ordinii şi TOVA
tivităţii din agricultură ridică în senţială o reprezintă creşterea pe alţi 300 km de cursuri de ape se insiste mai ales în cîleva do disciplinei, a răspunderii sociale a
faţa organizaţiilor de partid, a con productivităţii muncii pe şantiere. din judeţ. menii esenţiale. cetăţenilor pentru tot ceea ce se MUNI
siliilor populare, specialiştilor sar In acest scop toate unităţile de Consiliile populare au datoria Consiliile populare răspund hotărăşte şi înfăptuieşte pe plan DIN 1
cini şi responsabilităţi deosebite. construcţii din judeţ trebuie să-şi să ia măsuri ferme care să condu practic do toate domeniile de ac local-
Trăgînd învăţămintele cuvenite din stabilească programe concrete de că la executarea cu posibilităţi tivitate din teritoriu, de realiza Potriv
lipsurile manifestate pînă acum, acţiuni pentru folosirea intensivă locale şi prin contribuţia popu rea tuturor sarcinilor. In aseme In încheierea expunerii, tovară de Congre
este necesar ca organele si orga a utilajelor din dotare, sporirea laţiei şi a unităţilor interesate a nea condiţii, hotărîtoare sînt pri şul Ioachim Moga a arătat că, care am
nizaţiile de partid, Direcţia jude gradului de industrializare a lu lucrărilor de amenajări, decolma- ceperea şi capacitatea lor de a pentru înfăptuirea neabătută a creşterea
marilor sarcini ce Ie revin, con
ţeană pentru agricultură şi indus tări, regularizări, consolidări de desprinde problemele majore pen economice
tria alimentară, U.J.C.A.P., trustu crărilor. aplicarea pe scară largă maluri, îndiguiri, pe toate cursu siliile populare beneficiază de o- Dezvol
a soluţiilor constructive şi tehno
rile S.M.A. şi I.A.S., consiliile popu logiilor de mare randament, orga rile de apă şi în toate localităţile tru o perioadă sau alta, fără a se rientările de inestimabilă valoare 1976—1980
scăpa din vedere sarcinile curen
lare să organizeze şi să conducă nizarea judicioasă a lucrului, sta judeţului, pe baza unor programe te. De aceea, birourile şi comite teoretică şi practică cuprinse în zării soci;
munca pentru înfăptuirea integrală bilizarea, calificarea şi folosirea proprii Ia nivelul fiecărui muni tele executive ale consiliilor hotărîrile istorice ale Congresului In anul 1
al Xl-lea al P.C.R., în indicaţiile
a programelor adoptate. raţională a forţei de muncă, creş cipiu, oraş şi comună. populare trebuie să acorde aten date de tovarăşul Nicolae 1975, spor
O atenţie specială să acordăm terea coeficientului de schimburi Vorbitorul s-a ocupat apoi de ţie bunei planificări şi organizări Ceauşescu în toate domeniile de neferoase,
aplicării legii cu privire la orga pe şantiere, generalizarea acor problemele privind pregătirea for a muncii, să-şi organizeze o evi activitate. săluri, inc
nizarea şi retribuirea muncii in dului global. Trebuie, de aseme ţei de muncă, de dezvoltarea şi denţă concretă a sarcinilor, intr-o de constn
C.A.P., întăririi ordinii şi disci nea, să punem ordine în gospodă perfecţionarea în văţămînt ului, viziune de perspectivă, să acorde Apropiatul Congres al deputaţi In spi
plinei, participării efective la mun rirea materialelor pe şantiere, să culturii, educaţiei socialiste a ma toată atenţia repartizării sarcini lor consiliilor populare judeţene selor natu
că a tuturor locuitorilor de la ne ocupăm stăruitor de reduce selor, de creşterea susţinută a lor şi nominalizării răspunderilor. şi al preşedinţilor consiliilor de lucrări
sate, în frunte cu primarul şi cu rea costurilor, lichidarea risipei, preocupărilor pentru ocrotirea să Trebuie să sporească exigenţa şi populare — for larg reprezenta movarea i
deputaţii. asigurarea tuturor condiţiilor nătăţii publice.^____ responsabilitatea consiliilor noas tiv, profund democratic — va rale utile,
marca, de asemenea, un moment
Vorbitorul a subliniat apoi sar pentru atingerea în termen scurt Pînă în anul 1980 se vor crea tre populare de la municipii, ora deosebit de important în perfecţi şi resurse
cinile imediate ce. stau în faţa a parametrilor tehnico-economici în judeţ aproape 2^ 000 noi locuri şe şi comune faţă de respectarea onarea tuturor laturilor activităţii lmpor
lucrătorilor ogoarelor în vederea proiectaţi. de muncă, ceea ce ridică sarcini strictă a legalităţii, să se intervi consiliilor populare, în creşterea 1980, jude
campaniei agricole cje ■ primăvară, în slrinsă legătură cu activita de mare importanţă în asigura nă prompt pentru preln-tîmpina- rolului, atribuţiilor şi răspunde tone cărb
accentuînd asupra necesităţii de a tea de investiţii şi construcţii — rea şi pregătirea forţei de muncă. rea şi înlăturarea oricăror rămî- rilor acestora faţă de întreaga cum şi irr
se lua măsuri pentru pregătirea şi a spus vorbitorul — un rol deo Consiliile, populare, împreună cu neri în urmă sau neajunsuri. Cu dezvoltare economico-socială a tante fon<
fertilizarea terenurilor, asigurarea sebit revine activităţii de sistema organizaţiile de masă şi obşteşti, alte cuvinte, să promovăm cu ţării. parităţii <
seminţelor şi a materialului sădi- tizare pentru a asigura dezvolta au datoria să sprijine efectiv u^ fermitate şi în activitatea consi ' 'a de nc
tor, repararea tractoarelor şi maşi rea armonioasă a localităţilor, nităţile economice în asigurarea liilor populare spiritul revoluţio Avem nestrămutata convingere - ” ieşti
nilor agricole, executarea lucrări crearea cadrului optim de desfă forţei de muncă. Aici va trebui să nar, combativitatea, intoleranţa că organele locale ale puterii de Un ’ri
lor de îmbunătăţiri funciare. şurare a vieţii economice şi soci se aibă în vedere perspectivele faţă de neajunsuri, iniţiativa pro stat, deputaţii, toţi cei ce trăiesc electrică,
şi muncesc pe meleagurile hune
va extinc
Tovarăşul Ioachim Moga a ară- ale. fiecărei localităţi şi ale zonelor prie. dorene, în frunte cu comuniştii, hidroener
1 iat, în continuare, că pe baza o- Prin măsurile luate pentru mai adiacente In ce priveşte resursele Sub conducerea organelor de vot acţiona cu abnegaţie, pasiune Sideri
biectivelor şi orientărilor date de buna delimitare a perimetrelor umane, în scopul stabilizării popu- partid, consiliile populare trebuie şi înaltă responsabilitate socială neşli, are
...
Congresul al Xl-lea al P.C.R. în construibile ale localităţilor s-au laţiei, al evitării fluctuaţiei. _ îm- să se preocupe de perfecţionarea pentru a îndeplini în mod exem puţin 1,7
icest cincinal se va asigura creş redat circuitului agricol însemna preună cu şcolile, cu organizaţii- ' formelor de coordonare a acţiu- plar sarcinile ce le revin din is
terea retribuţiei lucrătorilor din u- te suprafeţe de teren. Respectînd le U.T.C., ou celelalte organizaţii nilor pe plan local, de conlucrare toricele hotărîri ale Congresului tone oţel,
laminate
nităţile socialiste, ale ţăranilor coo întru totul schiţele de sistematiza de masă şi obşteşti, consiliile cu conducerile întreprinderilor, u- al Xl-lca al partidului, din măre doara, pr
peratori, vor spori veniturile tutu re dezbătute şi aprobate, consilii populare trebuie să se ocupe mai nităţilor agricole, instituţiilor de ţele obiective ale noului cincinal, astfel baz
ror categoriilor de oameni ai mun le populare trebuie să acţioneze direct do orientarea, integrarea stat, organizaţiilor de masă _ şi adueîndu-şi întreaga contribuţie în ac
cii. Pînă în 1980, desfacerile de în continuare pentru economisi în muncă şi calificarea tineretu obşteşti pentru a asigura înfăptu la propăşirea patriei noastre so noaste o
mărfuri prin comerţul socialist vor rea suprafeţelor de teren, creşte lui în profesiile cerute de dezvol irea unitară a tuturor sarcinilor cialiste. producţia
atinge valoarea de 5,7 miliarde lei, rea densităţii populaţiei şi gradu tarea economică a judeţului. O din industrie, agricultură, investi 4,3 ori ir
cu aproape 50 la sută mai mult lui de echipare tehnico-edilitară atenţie mai mare să se acorde în ţii, aprovizionarea populaţiei, in (TEXT PRESCURTAT) 1,6 ori ir
docît în 1975. Prestările de servicii în localităţi, păstrarea în bune
căire populaţie se vor ridica în condiţiuni ' a construcţiilor exis forestiere
Sn 1080 f
1980 la 1,2 miliarde lei, revenind tente, reducerea la minimum a
2 200 lei pe locuitor, cu aproape 60 demolărilor, folosirea în continu Indus
la sută mai mult decît în anul 1075... are a străzilor existente, punerea întregul <
liarde bu
Consiliile populare împreună cu în valoare a tuturor posibilităţilor : v tru a sei
direcţia comercială judeţeană şi de creştere a confortului în noile H. ' §§ *; •> - •
cooperaţia de consum au datoria cartiere. ' W ' ' ■ ' /M Conte
ca în înfăptuirea acestor obiective O atenţie mai mare trebuie să y •IRl m ■ V . . m doreană
să acţioneze pe baza unui pro acorde consiliile populare respec <ţţ» >if«‘£f : -- tante sar
< , tjg , .
gram comun în . vederea gospodă tării măsurilor stabilite privind , i y> . ■ In ce
ririi judicioase a fondului de mar amplasarea unităţilor economice, ■ cităţilor
fă şi repartizării lui judicioase p* a celor social-culturale, regimul nologiilor
v
unităţi, îndeplinirii planurilor de de înălţime şi arhitectural al clă V .. > ■ <y ‘ utilajele
achiziţii şi contractări, pentru atra dirilor. In această perioadă, un a repara
gerea în circuitul valorificării a număr de 7 localităţi sînt prevă şi Intreri
produselor agroalimentare proveni zute în planul prioritar de urba ganizării
te de la gospodăriile populaţiei. Un nizare, şi va trebui să fie special răspunde
sprijin activ in realizarea achizi sprijinite, astfel îneît acestea să O în;
ţiilor şi contractărilor trebuie să a- servească drept model de organi a calităţi
corde deputaţii. De asemenea, coo zare a satelor hunedorene. plinei tel
peraţia meşteşugărească şi cca de greşului
consum, cu sprijinul consiliilor Sistematizarea se va realiza nu lozinca ,.
populare, vor trebui să amplaseze numai sub aspect economic, ci şi a fiecăru
noi unităţi de deservire a popu edilitar-gospodăresc. Astfel, pînă în ci
laţiei mai ales în cartierele noi şi în anul 1980, în judeţ urmea
,£a sate, să lărgească gama presta ză să se construiască 21400 dăm atei
ţiilor, îmbunătăţind calitatea şi apartamente, cămine muncitoreşti dernizări
ţului tre
promptitudinea serviciilor. Totoda cu peste 1 600 locuri, 500 săli de luarea a
tă, cooperativele agricole de pro clasă, 6 000 locuri în grădiniţe şi
ducţie trebuie să-şi diversifice ac creşe, spitale şi policlinici, cine liarde lei
Tndui
tivităţile industriale, îndeosebi cele matografe, cămine culturale şi Deputaţii si invitaţii studiază modul cum vor arăta localităţile hunedorene, lai faţa machetelor reunita r._____ _