Page 30 - Drumul_socialismului_1976_01
P. 30
Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 NR. 6099 • MARŢI, 27 IANUARIE 1976
DIN CUVÎNTUL PARTICIPANŢILOR
A
în plenul conferinţei In secţiunile de lucru
Dezbaterile care au avut loc în perfecţionare continuă şi îmbună al oraşelor şl satelor, s-au oprit r Reprezentativul sfat ai aleşilor obştei din judeţul Hunedoara a
plenul Conferinţei judeţene a de tăţirea producţiei în siderurgia GhCorglie Cărăbaş, şeful şantieru dat posibilitatea, în lucrările din cele 8 secţiuni, să se aprofundeze
putaţilor consiliilor populare au hunedoreană, deputatul Costache lui nr. 1 al T.C. Deva, Olivia Ap- în detalii vasta problematică pusă la ordinea de zi a conferinţei, asu
fost puternic marcate de suflul Trotuş, directorul Combinatului si pe], de la Consiliul popular oră pra căreia s-au luat apoi liotărîri. La dezbaterile din secţiunile de
creator, mobilizator şi de răspun derurgic Hunedoara, a insistat a- şenesc Vulcan, Alexandru Cioro- lucru au luat cuvîntui 197 deputaţi şi invitaţi, care au venit cu un
dere socială şi civică generat de supra ridicării nivelului activităţii garu, directorul I.C.S. Hunedoara. impresionant număr de propuneri, observaţii şi soluţii practice de
documentele Congresului ai Xl-lea de cercetare şi proiectare, a pro Vorbitorii au relevat necesitatea perfecţionare a activităţii, de mobilizare a tuturor resurselor materia
al partidului, de Programul fău movării celor mai moderne teh atragerii şi participării mai largi le şi umane ia înfăptuirea marilor sarcini ce revin judeţului din Pro
ririi societăţii socialiste multilate nologii de lucru şi utilizarea teh a maselor de cetăţeni la rezolva gramul partidului, din hotărîrile Congresului al Xl-lea al P.C.H.
ral dezvoltate pe pămîntul Româ nicii de calcul în organizarea şi rea problemelor obşteşti, la ma Redăm, în sinteză, principalele probleme la care s-au referit dez
niei. Deputaţii şi invitaţii care au conducerea proceselor de produc terializarea schiţelor de sistema baterile.
luat cuvîotul au subliniat convin ţie. Vorbitorul a propus ca specia tizare, gospodărirea chibzuită a
gător cadrul larg, democratic, în- liştii din organele centrale să spri terenurilor şi a construcţiilor») a • în secţiunea pentru probleme re, pentru economisirea carburan
sufleţitor al participării oameni jine efectiv, la faţa locului, stabi celorlalte valori edilitare. le activităţii în domeniul industriei: ţilor şi energiei electrice.
lor muncii la dezbaterea şi solu lirea măsurilor de înfăptuire a La problemele conservării şi într-o deplină unanimitate, parti o în secţiunea nivel de trai, a-
ţionarea problemelor majore cu obiectivelor economico-sociale, per dezvoltării fondului forestier în cipanţii la dezbateri au apreciat provizionarea populaţiei şi prestări
care întregul nostru popor se con fecţionarea unor instalaţii şi pro perioada 1976—1980 şi programul că nivelurile planului economico- de servicii :
fruntă în această etapă şi în per cese tehnologice. Deputaţii Florian de amenajare a bazinelor hidro social în profil teritorial al jude Participanţii la dezbateri au scos
spectivă, ca parte integrantă a Giurcă, maistru oţelar la C.S. Hu grafice s-au referit, în cuvîntul ţului pe anul în curs, pe întregul in evidenţă continua creştere a ni
procesului de dezvoltare şi adîn- nedoara, Nicolae Zăhuţ, directorul lor, deputaţii şi invitaţii E- cincinal, reflectă posibilităţile reale velului de viaţă material şi spiri
cire permanentă a democraţiei F.I.L. Brad, Vasile Doica, maistru mil Maiorescu, inspector şef ale unităţilor industriale ale jude tual al oamenilor muncii din jude
noastre socialiste. miner la Vulcan, Dumitru Bucur, ăl Inspectoratului silvic ju ţului nostru — puternic angajat pe ţul Hunedoara. Fiecărei familii îi
în această atmosferă de larg directorul I.V. Călan, Eugenia deţean, Teodor Vasiu, prima drumul industrializării socialiste, revin în medie 1,3 angajaţi, care
democratism, de puternic ovini Burducea, director adjunct la Di rul comunei Ilia, Pavel Bora, •al progresului şi bunăstării. S-a realizează venituiţi sporite din mun
politic şi în muncă de început de recţia judeţeană comercială, Ioan directorul Oficiului judeţean de subliniat că realizarea coordonate ca în uzine, mine, pe şantiere. 71
an şi cincinal, Conferinţa jude Manaţe, preşedintele Cooperativei gospodărire a apelor. Vorbitorii au lor majore ale actualului cincinal la sută din populaţia judeţului -fră^.
ţeană a deputaţilor consiliilor meşteşugăreşti „Drum nou“ Hune subliniat cu exigenţă şi responsa impun _ înnoirea şi modernizarea ieşte în oraşe. Voniturile medii pe
populare, s-a conturat ca un real doara, au insistat în cadrul dez bilitate necesitatea întreţinerii şi continuă a producţiei, optimizarea locuitor sînt cu j 14 la Sută mai
for de dezbatere şi luare a celor baterilor asupra principalelor di valorificării superioare a păduri caracteristicilor produselor, spori mari decît media pe ţară, reve
mai potrivite măsuri pentru în recţii în care • consiliile populare, lor, gospodăririi apelor şi protejă rea gradului lor de competitivitate, nind anual pe persoană mărfuri în
făptuirea exemplară a sarcinilor deputaţii, toţi cetăţenii trebuie să rii mediului înconjurător, făcînd diversificarea şi asimilarea în fa valoare de peste 7 500 lei. Consu
sporite ce stau în faţa consiliilor acţioneze pentru înfăptuirea obiec unele propuneri concrete la ma bricaţie a noi produse, creşterea murile la foarte multe produse şi
populare pentru dezvoltarea eco- tivelor din planul de dezvoltare terializarea cărora trebuie să par susţinută a productivităţii muncii bunuri reflectă un nivel de viaţă
nomico-socială a judeţului, a ora economico-socială a judeţului în ticipe efectiv şi consiliile populare. şi eficienţei economice. Cunoscîn- modernă, civilizată.
şelor şi comunelor în perioada cincinalul 1976—1980 în profil te La aceşte acţiuni se impune mo du-se că anul acesta producţia globa Deputaţii şi invitaţii, au subliniat
1976—1980. ritorial. bilizarea largă a maselor de cetă lă industrială a judeţului va creşte cu răspunderea ce revine consiliilor
Caracterizată printr-o participa Un mare număr de deputaţi şi ţeni, în frunte cu deputaţii, pen aproape 2 miliarde lei, faţă de 1975, populare, deputaţilor, pentru a se
atinge parametrii de viaţă prevă
re largă şi activă, conferinţa a •invitaţi care au luat cuvîntul au tru executarea, prin muncă patrio participanţii la dezbateri au arătat zuţi de documentele celui de-al
tică a lucrărilor de împăduriri,
că pentru înfăptuirea exemplară a
înmănuncheat un mare număr de insistat asupra unui domeniu de de decolmatare a pîraielor şi văi acestor cerinţe accentul principal Xl-lea Congres al partidului pen
propuneri menite să ducă la ri maximă importanţă pentru creşte tru cincinalul 1976—1980. S-a sub
dicarea pe o treaptă superioară a rea nivelului de trai al poporului lor, de consolidare a malurilor şi trebuie pus pe organizarea cit mai
întregii activităţi creatoare a oa nostru : agricultura şi industria combaterea eroziunii solului etc. judicioasă a muncii în fiecare uni liniat necesitatea unor perfecţio
nări şi extinderi ale unor ramuri
tate, la fiecare loc de muncă, or
menilor muncii — români, ma alimentară- Participanţii 1a dezba Numeroşi vorbitori s-au referit de servire socială.
ghiari, germani şi de alte naţio teri în acest domeniu au remarcat la problemele pregătirii, forţei de ganizare care să însemne discipli
nalităţi — din judeţul nostru, la condiţiile tot mai bune privind muncă, învăţământului, culturii şi nă şi pasiune, răspundere şi dărui 8—hi secţiunea pentru pregătirea
înflorirea multilaterală a oraşelor dezvoltarea intensivă a agricultu sănătăţii publice. în cuvîntul lor, re muncitorească, comunistă, ştiin forţei de muncă, învăţămînt, cul
ţă şi orientare prospectivă, pregăti
şi satelor noastre. rii judeţului nostru. Mecanizarea deputaţii şi invitaţii Maria Creţu, tură, sănătate :
Numeroşi participanţi la dezba lucrărilor agricole, chimizarea, ex secretar al Comitetului municipal re sistematică, temeinică a cadrelor Deputaţii care au luat cuvîntul
teri au reliefat preocupările con tinderea irigaţiilor, programele de de partid Deva, Gheorghe Filip, la toate nivelurile. la lucrările secţiunii, subliniind re
directorul Grupului şcolar minier
siliilor populare, ale deputaţilor, •îmbunătăţiri funciare — ca fac Lupeni, F.ugenia Jujescu, director ® în secţiunea pentru agricultură zultatele valoroase obţinute în a-
orientate spre înfăptuirea sarcini tori ' de primă importanţă in ob adjunct al spitalului din Hunedoa şi industrie alimentară : ceste domenii, sub conducerea or
ganelor şi organizaţiilor de partid,
Exprimîndu-şi deplinul acord cu
lor complexe ce le revin din pla ţinerea unor producţii suplimen ra, Nicolae Haneş, prim-secretar au dezbătut pe larg sarcinile de
nul dezvoltării economico-sociale tare la hectar — au revenit frec al Comitetului municipal al U.T.C. prevederile programelor de dezvol viitor ce reies din documentele
pe anul 1970 şi în întregul cinci vent în cuvîntul/participanţilor la Petroşani, au accentuat asupra tare a agriculturii şi industriei ali Congresului al Xl-lea, din Progra
mentare ale judeţului, aferente cin
nal 1976—1980. Accentul principal dezbateri : Otilia Teodorescu, bri necesităţii ca organizaţiile de ma cinalului 1976—1980, participanţii la mul partidului.
a fost pus pe modalităţile de în gadieră la C.A.P. Simeria, Cornel să şi obşteşti, consiliile populare, S-au făcut numeroase propuneri
făptuire în cele mai bune condi- Lăpădătoni, preşedintele C.A.P. deputaţii, să sprijine efectiv pre lucrări au evidenţiat însemnate privind modalităţile de pregătire a
rezerve ce vor fi valorificate în
ţhmi a sarcinilor de plan şi a an Ostrov, Emanoil Manughevici, gătirea şi stabilizarea forţei de scopul îndeplinirii exemplare a o- forţei de muncă, de ridicare a pre
gajamentelor asumate în întrece directorul Staţiunii experimentale muncă, de care au nevoie noile gătirii profesionale a tuturor lu
rea socialistă pe 1976, a celorlalte Geoagiu, Ioan Fulea, preşedintele biectivelor stabilite pentru această crătorilor, de integrare efectivă a
obiective industriale ce se vor con
obiective social-economice. Toţi C.A.P. Boşorod. Ion Simcdrea, din strui în actualul cincinal. ramură de Congresul al Xl-lea al învăţămîntului cu producţia şi cer
partidului. S-a reliefat hotărîrea
vorbitorii au făcut propuneri con comuna Balşa, Vasile Zgîrcea, pri în condiţiile judeţului nostru, fermă a lucrătorilor din agricultu cetarea, de îmbunătăţire a activi
crete pentru ca realizările din marul comunei Sarmizegetusa. puternic industrializat, se ridică ră de a acţiona energic şi respon tăţii productive a' elevilor şi stu
anul trecut să fie continuate la Mulţi dintre vorbitori s-au referit imperios cerinţa dezvoltării. asis sabil, cu prioritate, pentru spori denţilor, de ridicare a rolului şco
cote superioare în acest an. Depu la preocupările unităţilor agricole, tenţei sanitare la locul de muncă, rea efectivelor şi a producţiei ani lii în instruirea şi educarea tine
tatul Clement Negruţ, prim-secre- ale consiliilor populare pentru ceea ce impune specializarea me maliere, a producţiei de grîu, po rei generaţii în spiritul muncii, de
tar al Comitetului municipal de' creşterea efectivelor de animale şi cultivare în rîndul tineretului stu
partid Petroşani, primarul munici ridicarea producţiei de lapte şi dicilor din întreprinderi în medi rumb, cartofi, legume şi fructe, dios a spiritului revoluţionar.
astfel incit să fie acoperite pe plan
cina muncii şi cunoaşterea de că
piului, a relevat sarcinile mari ce carne, îmbunătăţirea producţiei de tre ei a tehnologiei muncii din local în tot mai mare măsură ce In domeniul activităţii politico-
revin colectivelor muncitoreşti din cereale şi plante tehnice, de le unitatea economică în care-şi des rinţele populaţiei judeţului. O con ideologice şi cultural-educative, de
Valea Jiului în acest an, în între gume ..şi fructe, atit în cooperati tribuţie mai însemnată la fondul putaţii şi invitaţii s-au referit la
gul cincinal, o creştere însemnată vele agricole de producţie, cit şi făşoară activitatea. Sînt necesare, de stat şi-o pot şi trebuie să o a- necesitatea creşterii calitative- a
de asemenea, mai multe acţiuni
urmînd să înregistreze industria în gospodăriile populaţiei. A fost cultural-educative susţinute în ducă gospodăriile populaţiei. îmbu conţinutului manifestărilor, înar
carboniferă şi cea constructoare evidenţiată necesitatea extinderii nătăţirea calităţii producţiei ali mării oamenilor muncii cu con
de utilaj minier. Vorbitorul s-a serelor şi solariilor, a grădinilor faţa oamenilor muncii, îmbunătă mentare, sporirea şi diversilicarea cepţia materialist-dialectică, cu po
ţirea activităţii ia casele de cul
referit, apoi, la preocupările con de legume pe toate suprafeţele tură şi căminele culturale, sferă sortimentelor constituie sarcinile litica partidului, cu noile cuceriri
siliului popular municipal privi disponibile, în curţile cetăţenilor de activitate în care consiliile principale înfăptuirii cărora s-au ale cunoaşterii umane.
toare la îmbunătăţirea permanen şi în incintele unităţilor economi populare pot şi trebuie să aducă angajat să le subordoneze toate e- ® în secţiunea pentru., bugetul,
tă a condiţiilor de muncă şi de ce. Apreciind că se impune mai o contribuţie substanţială, forturile lucrătorii din acest sec administraţia locală şi probleme
viaţă ale locuitorilor Văii Jiului, multă grijă şi exigenţă faţă de O bună parte a dezbaterilor s-au tor. edilitar-gospodăreşti :
la . mai buna gospodărire a loca organizarea muncii, că trebuie în axat pe perfecţionarea activităţii 8 în secţiunea pentru silvicultu Exprimîndu-şi acordul asupra
lităţilor şi a asigurat conferinţa, tărită ordinea şi disciplina, că mai consiliilor populare, a deputaţilor, ră şi gospodărirea apelor : documentelor supuse dezbaterii, de
organele de partid şi de stat, că sînt neajunsuri privind participa în exercitarea cu mai multă com Participanţii la dezbaterile din putaţii şi invitaţii care au luat cu
destoinicul detaşament al mineri rea la muncă a tuturor cetăţeni petenţă şi exigenţă a atribuţiilor cadrul acestei secţiuni au analizat vîntul au făcut referiri concrete la
lor Văii Jiului, toţi ceilalţi oameni lor, în frunte cu primarul şi de ce le revin, pe atragerea mai lar cu răspundere sarcinile ce revin posibilităţile existente pentru ma
ai muncii din municipiu, sub con putaţii, vorbitorii au exprimat ho gă a maselor de cetăţeni la or judeţului nostru din. Programul na terializarea sarcinilor majore ce
ducerea organelor şi organizaţii tărârea unanimă de a-şi aduce în ganizarea şi conducerea treburilor ţional pentru conservarea şi dez revin judeţului din bugetul pe a-
lor de partid, îşi vor realiza cu -mai mare măsură contribuţia la de stat şi obşteşti. Deputaţii Ion voltarea fondului forestier pînă în cest an, pentru mai buna gospodă
cinste toate sarcinile ce le vor re dezvoltarea sub toate aspectele a Galea, prim-vicepreşedinte al Con anul 20.10 şi din programul jude rire şi înfrumuseţare a localităţilor,
veni, aşa cum au făcut-o întotdea agriculturii şi industriei alimenta siliului popular municipal Deva, ţean de amenajare a bazinelor hi pentru perfecţionarea administraţiei
una. re a judeţului. Traian Ticula, primarul comunei drografice, exprimîndu-şi- deplinul locale, prilejuind un larg şi fruc
La rîndul lor, deputaţii Vasile în ceea ce priveşte activitatea Ghelar, Viorei Răceauu, prim-vice •acord cu obiectivele prevăzute şi tuos schimb de experienţă în acest
Ogherlaci, director general adjunct de investiţii, construcţii şi siste preşedinte al Consiliului popular făcînd propuneri concrete pentru domeniu.
al Centralei Cărbunelui Petroşani matizare, ca şi în cea edilitar-gos- municipal Hunedoara, Rodica Pre- îmbunătăţirea activităţii de viitor Problemele descoperirii şi atra
şi Aurel Lăpuşcă, director general podărească, s-a pus accent, în secan, vicepreşedinte al Consiliu ^în aceste domenii. gerii la buget a unor noi surse de
al Centralei minereurilor Deva, au mod deosebit, pe elaborarea docu lui popular comunal Gurasada, au Pentru conservarea şi dezvolta venituri, introducerii unui regim,
pus în evidenţă măsurile tehnico- mentaţiilor şi a proiectelor de făcut referiri la necesitatea îmbu rea fondului forestier se preconi sever de economii, folosirii mai
organizatorice luate de cele două execuţie în timpul necesar pentru nătăţirii. planificării şi desfăşurăm zează împădurirea a 12 000 hecta- judicioase a fondurilor la nivelul
mari colective miniere pentru ex ca începerea lucrărilor la noile rii sesiunilor, care să constituie "Je, din care reîmpăduriri şi refa municipiilor, oraşelor şi comune
tinderea activităţii de prospectare obiective să se facă la termenele cadre mai bine organizate de dez ceri de arborete pe 7 200 hectare. lor pentru lucrări ’edilitar-gospodă-
şi valorificare a resurselor mine stabilite, pe promovarea în activi bateri asupra problemelor cu care Va trebui să se acţioneze — au reşti, au ocupat un loc bino' defi
rale utile de pe teritoriul judeţu tatea de construcţii a celor mai se confruntă viaţa social-economi- subliniat vorbitorii — pentru refa nit în lucrările secţiunii. A fost
lui, la promovarea unor noi teh noi soluţii industriale, utilizarea că a localităţilor judeţului, consul cerea si ocrotirea pădurilor jude relevată preocuparea atentă a con
nologii de lucru, a unor metode optimă a capacităţilor de produc tarea mai largă a oamenilor mun ţului care ocupă 45 la sută din te siliilor populare şi deputaţilor pen
moderne, de mare productivitate, ţie şi a timpului de lucru, gospo cii atît la luarea deciziilor, cit şi ritoriu, nu numai de către orga tru atragerea şi mobilizarea tutu
în activitatea de extracţie şi pre dărirea judicioasă a materialelor, asupra modului de înfăptuire a nele silvice, ci şi de către consi ror cetăţenilor la acţiunile de mun
lucrare a cărbunilor şi minereuri colaborarea mai fructuoasă între acestora. De asemenea, s-au făcut liile populare, de deputaţi, organi că patriotică, în scopul înfrumuse
lor. De asemenea, au subliniat răs proiectant — constructor — bene propuneri de îmbunătăţire a ac zaţiile de tineret, masa largă de ţării şi mai bunei gospodăriri a lo
punderea ce revine consiliilor ficiar, reducerea termenelor de tivităţii comisiilor permanente, de cetăţeni. calităţilor.
populare şi deputaţilor în îndepli execuţie la toate obiectivele. Asu cunoaştere a sarcinilor, în fiecare © La secţiunea pentru investiţii, <9 în secţiunea pentru perfecţio
nirea sarcinilor cuprinse în planu pra acestor probleme, precum şi circumscripţie, precum şi pentru construcţii, sistematizarea localită narea activităţii consiliilor popu
-
rile de dezvoltare în profil teri a altora privind sistematizarea te mobilizarea mai largă a cetăţeni ţilor, transporturi şi telecomuni lare, dezvoltarea democraţiei socia
torial a localităţilor. ritoriului şi a localităţilor, ridica lor la realizarea planului econo- caţii : liste şi participarea oamenilor
Referindu-se la posibilităţile de rea gradului edilitar-gospodăreso mico-social în profil teritorial. Dezbaterile din cadrul secţiunii muncii la conducerea întregii vieţi
au scos în evidenţă numeroase pro economice şi sociale : Abordînd a-
puneri, iniţiative, soluţii, relevînd ceastă problematică largă, în lu
hotărîrea oamenilor muncii din mina cerinţelor puse de documen
domeniile de activitate respective tele Congresului al Xl-lea al parti
pentru îndeplinirea cu răspundere dului privind creşterea rolului şi
a prevederilor ce ic revin din do sporirea atribuţiilor organelor lo
cumentele Congresului al XX-lea al cale ale puterii de stat, participan
P.C.R. Pentru realizarea volumului ţii la lucrările secţiunii au relevat)
de investiţii afectat în cincinalul metodele şi experienţa pozitivă a
actual judeţului nostru — cu 35 la unor consilii populare în conduce
sută mai mare decît în cincinalul rea economiei, a treburilor obşteşti,
trecut —, care prevede înălţarea în atragerea şi participarea mase
a 158 de obiective industriale noi, lor la elaborarea şi înfăptuirea
precum şi a unor obiective social- hotărîrilor şi deciziilor. Mai mulţi
culturale în valoare de 1,3 miliar-, vorblţo.ri s-au referit la necesitatea
de lei, se impun, pe toate şantie de a se folosi pe scară largă, în
rele, o ordine desăvîrşită şi efi toate împrejurările, metoda con
cienţă maximă, contractarea, li sultării maselor, care şi-a demon
vrarea şi montarea utilajelor şi in strat din plin eficienţa, a formelor
stalaţiilor la termen, preocupări organizate — adunări populare, co
deosebite pentru îmbunătăţirea ca mitete de cetăţeni, comisii de con
lităţii lucrărilor. De asemenea, sar trol obştesc, consfătuiri, schimburi
cinile ce revin dezvoltării sectoru de experienţă — de atragere şi
lui de transporturi feroviare, auto participare activă şi efectivă a ce
şi telecomunicaţiilor impun măsuri tăţenilor, în dubla lor calitate de
energice de asigurare a bazei teh- producători şi proprietari ai avu
nico-materiale, pentru folosirea ţiei naţionale, la conducerea tre
Aspect din timpul desfăşurării lucrărilor oonferinţei. optimizată a mijloacelor din dota burilor de stat şi obşteşti.