Page 6 - Drumul_socialismului_1976_01
P. 6

Pag. 6                                                                             DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 6096 • MARŢI, 6 IANUARIE 1976
                  *


               E scris pe tricolor



                                  unire


                                      Muzica de Ciprian Porumbescu
                                               Text adaptat
                 E scris pe îricolorunire,
                 Pe roşul steag liberator.
                 Prin luptă, sub a lor umbrire,
                 Spre comunism urcăm în zbor.                                 topaiii Expoziţia judeţeană k arte plastici

                             Acel ce-n luptă grea se teme                      Deschisă  Ia  Casa  de  cultură   Aurel  Flo.Hrea  („Călan"),  Pe­  rilor  statice,  prezintă  Ion  Cîrjoi
                                                                             din   Deva,   expoziţia   anuală   tru  Suciu  („Cititorii* ),  Ecaterina   în   lucrările  „Dulapul   albastru
                                                                                                                               1
                             Nu stă între învingători.                       a  artiştilor  plastici  hunedoreni,   Sylvester  („Lonea"),  Lucia  Niţă   deschis"  şi  „Scăunel  cu  floare",
                                                                                                              („Dealul  Sîrrpetru  şi  Castelul"),
                             Dar noi, uniţi în orice vreme,                  cu  unele  excepţii,  se  înscrie  or­  Adalbert  Szlamka  („Defileul  Bum-   intenţia   folclorizantă   nereuşind
                                                                                               sensibilităţii
                                                                                       peisajul
                                                                                   în
                                                                             ganic
                                                                                                                                              însă  să  atenueze  încremeneala
                             Am fost, vom fi biruitori.                      contemporane.  Luate  în  ansam­  beşti-Livezeni")  şi  Tiron  Budiu   şi  asperitatea  lucrurilor.  Mircea
                                                                             blu,  lucrările  se  înşiruie  pe  o   („Peisaj  industrial")  demonstrea­  Haţegan,  Gh.  Pogan,  A.  Matees-
                                                                             scară  ce  începe  de  la  reprezen­  ză  cum  unui  subiect  tradiţional   cu  aduc  în  lucrările  lor  fru­
                 Viteji, străbunii apărară,                                  tări  de  o  certă  valoare  pînă   la  noi  şi,  în  general,  suprasoli­  moase  promisiuni,  mai  ales  în
                                                                             la  unele  aflate  pe  o  modestă  li­  citat,  i  se  poate  reface  încărcă­  ceea  ce  priveşte  simţul  culorii,
                 De veacuri, românesc meleag.                                nie de plutire.                 tura  emoţională  printr-o  con­  reuşita  deplină  fiind  însă  anihi­
                                                                              losif   Matyas   expune   lucrări   tinuă  şi  statornică  aplecare  a-   lată  de  unele  stridenţe,  subţi-
                 Noi nu răbdăm duşmani în ţară,                              care,,  chiar  dacă  în  aparenţă  par   supra  mijloacelor  de  expresie.   rime  tematică,  alte  pri  nereuşind,
                                                                             a  avea  intenţii  exclusiv  pictu­
                 Primim prietenii cu drag.                                   rale,  impun  un  accentuat  dina­  Utilizarea  efectelor  cromatice  în   să  depăşească  tendinţa  tratării
                                                                                                             scopul  de  a  crea  orizonturi  pic­
                                                                                                                                              uleiurilor în maniera acuarelei.
                                                                             mism   —   „Victorie",   „Simfonia   turale  de  factură  modernă  o  în-   Dar  marea  surpriză  a  expozi­
                                                                             primăverii",   „Miracolul   de   la   tîlnim  la  Victor  Sylvester,  cele   ţiei.  75  o  constituie  lucrarea
                             în cartea comunistă scrie                       Ghelar"  —,  toate  demonstrează   două  lucrări,  „Cogilo"  şi  „Na­  „Spre  mină"  a  Elenei  Bianu  din
                             Că asuprirea va pieri.                          aceeaşi  profunzime  şi  îngrijită   tura"  putîndu-se  încadra  în  ca­  Filială Petroşani a- Uniunii Artiş­
                                                                             elaborare  cu  care  artistul  ne-a   tegoria  celor  mai  izbutite  lu­  tilor  Plastici.  Amintita  lucrare
                             Prin noi, iubita Românie                        obişnuit  în  ultimii  ani.  Ba  fel   crări  din  expoziţie.  Mircea  Bît-   demonstrează  înainte  de  toate
                                                                             cai  şi  cu  alte  prilejuri,  losif  Tell-   că  oferă  un  „Horea"  conceput
                             Liberă-n veci va înflori.                       man,  prezintă  lucrări  inspirate   ca  simbol,  artistul  reuşind  per­  un  rar  simţ  al  ritmului,  simţ
                                                                                                                                              care  contrastează  cu  producţiile
                                                                             din   cotidian,   ideatica   temelor   formanţa  de  a  surprinde  în  por­  poticnite  ale  „ultramoderniştilor".
                                                                             sale   din   actuala   expoziţie   tret  o  notă  plăcută  de  poezie   Elena  Bianu  utilizează  o  alter­
                Stăpîn pe-al său destin, poporul,                           fixîndu-se  asupra  chipului  fe­  melancolică,  iar  Ion  Tengheru   nanţă  de-  forme  şi  culori  cerută
                                                                            meii  şi  muncii  oamenilor  Văii   demonstrează  în  „Discuţii  despre   atît  de  temă  cit  şi  de  logica  in­
                De viaţă dreaptă făurar,                                    (fiului,  fapt  care-i  conferă  artis­  viitor"   şi   „Portret"   aspiraţie   ternă  a  compoziţiei.  Este  o  rea­
                Clădeşte falnic viitorul                                     tului  un  loc  necontestat  printre   spre  claritate  şi  lumină.  Un  co­  lă  bucurie  estetică  să  priveşti
                                                                            permanentele artei hunedorene.   lorit sobru;, adecvat, neprezentă-  această lucrare.
                Urmînd partidul, unic far.                                                                                                      Sculptura  oferă,  şi  ea  un  evan­
                                                                                                                                              tai  de  variate  stiluri,  dar,  desi­
                                                                                                                                              gur,  mult  mai  puţine,  astfel  că
                             Tu, Românie socialistă,                                                                                          nu  se  poate  alcătui  aici  o  ima­
                             în lume, mîndră, vei sui...                                                                                      gine  mai  amplă  a  stadiului  dez­
                                                                                                                                                                 hunedorene.
                                                                                                                                                      sculpturii
                                                                                                                                              voltării
                             în era nouă, comunistă,                                                                                          Gama  exponatelor  merge  de  la  lu­
                                                                                                                                              crări   în   maniera   tradiţională
                             Etern, etern, vei dăinui !                                                                                       („Poetul"   de   Nicolae   Adam),
                                                                                                                                              pînă  la  lucrări  de  factură,  mo­
                                                                                                                                              dernă.  Dacă  o  serie  de  lucrări
                                                                                                                                              pun  accent  pe  ritmică  şi  stili­
                                                                                                                                              zare,  cum  ar  fi  cele  ale  lui  Er-
                                                                                                                                              nest  Kovaes  —  „Geloană".  „Pes­
                                                                                                                                              căruş",  „Flora  II"  —,  *,i  loan
                                                                                                                                              Şeu,  „Cîntec",  în  schimb,  ma­
                                                                                                                                              cheta  monumentului  Palia,  în
                                                                                                                                              viziunea  lui  Nicolae  Adam,  de­
                 EXPOZIŢIE DE DESENE        prilejui  împlinirii  a  douăzeci  de  ani                                                        gajă  o  netăgăduită  căldură  faţă
                                            de  la  înfiinţarea  formaţiei  de  es­                                                           de  istorie  şi  tradiţie.  în  gene­
             In  holul  Casei  de  cultură  a  sin­  tradă a clubului.                                                                        ral,  sculptura  rămîne  însă  da­
           dicatelor  din  Petroşani  s-a  deschis                                                                                            toare.  S-ar  fi  cuvenit  să  fim  o-
           o  expoziţie  de  desene  ale  pionie­     SIMPOZION                                                                               noraţi  cu  lucrări  de  mare  suflu,
           rilor  şl  profesorilor  de  desen  din                                                                                            cunoscîndu-se  mai  ales  capaci­
                                             „Progresul  tehnic  la  F.I.L.  Orăştie
            Valea  Jiului.  Sub  genericul  „Memo­  în  perspectiva  cincinalului  revolu­                                                    tatea  creatoare  şi  talentul  sculp­
           ria  pămîntului  românesc",  expozi­  ţiei  tehnico-ştiinţifice"  s-a  intitulat                                                   torilor   hunedoreni,   eforturile
            ţia  (cuprinzînd  un  număr  de  50   tema   simpozionului   organizat   de                                                       lor  de.  multe  ori  izbutite  de  a  se
            de  desene,  selecţionate  din  peste   comitetul  de  partid  al  fabricii  şi                                                   alinia  la.  nivelul  sculpturii  noas­
            o  sută)  omagiază  aniversarea  pro­  comitetul   oamenilor   muncii.   Au                                                       tre contemporane.
            clamării Republicii.            prezentat   interesante   comunicări                                                                Marcînd  un  salt  calitativ  atît
                                            ing.   Szabo   losif   („Asimilări   de                                                           în  ceea  ce  priveşte  tematica  ma­
                                            produse  noi,  specializarea  ateliere­
                     ANIVERSARE             lor"),   ing.   V.   Drăgan   („Agregate                                                          joră  cît  şi  în  dificila  operaţie
                                            pentru   prelucrarea   carcaselor   de                                                            ■idee-transpunere  plastică,  „ex­
             Peste  patru  sute  de  specatori  au   reductoare"),  ing.  L.  Pech  („Mişca­                                                  poziţia  75“  reprezintă  fără  '  în­
            asistat  la  Clubul  din  Simeria  Ia   rea   de   inovaţii   şi   raţionalizări"),                                               doială  un  frumos  succes  al  plas-
            'Spectacolul   „Acceleratul   veseliei".   Elena  Joca,  şef  serviciu  producţie                                                 ticienilcr hunedoreni.
            Manifestarea,  care  s-a  bucurat  de   („Avantajele   economice   în   urma
            un deosebit succes, a avut loc cu  specializării fabricii"),.                       Elena Bianu — „Spre miuu".                                 CAROL DROZD
           ..............................................................................................  BIBIBBBIBI BBBIBI IBM!  I B B  B I B B B  I  B B B  1  B IB  B  11 I  U  B  B  HIIBBBBB  B Bill HIBE  BBBB Bl  Bl  B  .............................................................................................. ...  B B  B  B B B BIIO 9 ■
             [...]  Nici  Toma  nu-şi  lua  privirile   strălucirea.  De  dincoace,  de  unde   rotund,  cu  obraji  plini.  Ochi  mari,   ţării,  cu  cavaleri  în  armuri  ori  cu   Mîinile lui. Vodă se crispară pe
           de la el şi de aceea mai mult ghicea   cad  asupră-i  umbrele  cinstiţilor   întunecaţi,  în  care  putea  încape   zgripţori.  Asemenea  sobe  nu  văzu­  braţele jilţului. Ochii îi fulgerară
           deoîit  vedea  cele  două  şiruri  de   boieri,  pare  mai  întunecat  şi  mai   mînie,  dar,  după  toate  semnele,  nu   se  în  apus  şi-l  ispiti  gîmdul  de  a-1   şi Toma rămase ţintuit, îngrozit
           boieri  printre  car.e  trecea.  Cînd   tainic.                  şi  răutate.  Sprîncene  groase,  zbur­  căuta  pe  meşterul  care  le  ridicase   deodată de gîndul că mersese prea ,0,
           socoti  că  se  afla  la  zece  paşi  de   Şirul  boierilor  freamătă  abia  au­  lite,  ca  şi  barba  mare,  neagră,  sîr-   spre a învăţa şi acest meşteşug.  departe şi că totul va sfîrşi îna=^
           treptele  tronului  se  opri,  se  desco­  zit.  Sub  mustaţa  bălaie  a  lui  Vo­  moasă.  După  gherdanul  cu  lanţ  de   -Vodă.  părea  să.  fi  terminat  şi,  a-   ihite de a fi început.
           peri  şi  se  înclină  adînc.  Rămase   dă clipi un zîmbet.      aur  şi  toiagul  aurit  îşi  dădu  sea­  tunci  se  auzi  glasul  marelui  lo­  —  Nu-mi  amintesc  să  faci  parte
           apoi  nemişcat,  ţinîndu-şi  bereta  în   —  Ai  limbă  lungă,  meştere.  Cum   ma  că  era  marele  logofăt.'  Alături,   gofăt :  din  sfat,  vorbi  voievodul  cu  o  li­
           dreptul  inimii.  Sprîncenele  lui  Vo­  e  cu  slujitorul  de  se  plînge  Bum-   mitropolitul.  Măreţ  şi  acesta,  cu   —  Măi  e  scrisoarea  către  bistri-   nişte sumbră.
           dă  tremurară  puţin  a  încruntare.   botă, hangiul, că i l-ai răpit ?  umeri largi şi- barba castanie roş-  ţeni, Măria Ta.      Toma  înclină  fruntea.  Simţea
           Se  priviră  astfel  cîteva  clipe  tă­  —  N-a  mai  adăugat  nimic  peste                        Domnul rîse scurt, cu obidă :  pironite  asu,pră-i  privirile  mustră­
           cuţi,  ochi  în  ochi,  pe  urmă  Vodă   plîngerea asta ?                                          —  Marele  logofăt  Toader  Bubuiog   toare  ori  batjocoritoare  ale  boieri­
           fşi  trecu  topuzul  în  stingă  şi  în­  —  Nimic.                                              —  le  vorbi  el  boierilor  —  îşi  în­  lor.  Domnul  se  întoarse  iar  către
           tinse  încet  mina  dreaptă.  Toma   —  Dar iscoada, Măria Ta ?         Locul                     chipuie  că  pot  uita  ruşinea  şi  în­  diac :
           se  apropie,  puse  un  genunchi  la   —  Iscoada  a  spus  că  l-ai  plătit                     fruntarea  !  împunse  cu  degetul   —  Mai departe. Unde aj rămas ?
           pămînt  şl  sărută  inelul  cu  pecete.   cu zece ducaţi de Veneţia.                             către  diacî:  Scrie  după  cele  cuve­  —  La coarne, Măria Ta.
           Se-  ridică  şi  se  îndepărtă  de-a  în-   —  Aşa  e.  înseamnă  că  e  numai                   nite  de  începătură  :  „Dumneavoas­  —  Aşa.  Scrie  :  „...v-aţi  ridicat
           dărătelea zece paşi.            prost,  nu  şi  necinstit.  Am  socotit,                         tră  credincioşii  noştri  în  adevăr   iar  coarnele  şi  nu  voiţi  să  vă  su­
             —  Eşti  Toma,  feciorul  lui  Cehan   Măria  Ta,  că  zece  ducaţi  sî-nt  des­  din care     iubiţi..."..  E  bine  aşa:  în  adevăr  iu­  puneţi  nouă  şi  nu  lăsaţi  să  intre
           cel Bătrîn ?                    tui  pentru  a  răscumpăra  un  copil                            biţi ?                           în  cetatea  voastră  pîrcălabii  noş­
             —  Da, Măria Ta.               al  nimănui,  căruia  nu-i  plătea  nici                          —  Eşti  prea  milostiv,  Doamne,   tri  pe  care  i-ani  orînduit.  Şi  să
             —  Am  auzit  că  ştii  să  faci  un   o simbrie.                                              şi  le  faci  prea  mare  cinste,  se   ştiţi  deci  voi,  bistriţenilor,  că  vom
           'desen  nespus  de  greu,  înfăţişînd   —  îl  hrănea  şi-î  îmbrăca.  Tu  îi   priveşti         auzi  un  glas.  Să  nu  creadă  că  sîn-   porni  asupra  voastră  cu  putere  de
           tot  felul  de  încolăciri  de  frînghii   dai oare mai mult, meştere ?                          tem slabi şi-i linguşim.         război  gătită  şi  mare  şi  pe  toţi.  cu
           care umplu un cerc.               —  îl  hrănea,  Măria  Ta,  pentru                               —  Nu,  să  nu  creadă,  rînji  Vodă.   copiii,  de  la  cel  mai  mare  pînă  Ia­
             —  Măria  Ta  ar  trebui  să  aşeze   că  nehrăni.t  murea,  şi-l  îmbrăca                     Las’  c-o  dregem...  Ai  scris  în  ade­  cei  mai  mic...".  Cu  ce  să-i  înspăi­
           la  Hanul  Domnesc  o  iscoadă  pe   pentru  că  în  pielea  goală  nu  se                       văr  iubiţi  ?  Aşa...  Mai  departe  i   mântăm ?'
           măsura  înţelepciunii  şi  strălucirii   putea  înfăţişa  dinaintea  muşterii­  Fragment din romanul   „Am  auzit  că  prin  răutatea  şi  răs­  —  Cu moartea.
           Măriei  Tale.  Acela  de  acuma,  care   lor.  Eu  însă  am  să-l  iniţiez  în                   coala  voastră  iarăşi  v-aţi  ridicat   —  Cu pieirea, Măria Ta.
           se  dă  drept  negustor  de  peşte,  nu   arte,  ceea  ce  e  cu  totul  altceva  de­            coarnele...".                     —  Nu,  moartea  e  spaima  cea  mai
           miroase  decît  a  prostie  nicidecum   cît  a  căra  blide.  Copilul  are  har   „Nemuritorul albastru",   —  Coarnele  e  poate  prea  mult   de  pe  urmă.  Cu  cazne  trebuie  în­
           a  peşte  şi  într-o  zi  va  sfjîrşi  stră­  şi  ar  fi  fost  păcat  să-l  las  să  se         zis,  Măria  Ta,  îndrăzni  marele  lo­  groziţi, Măria Ta.
           puns  de  o  spadă  aşa  precum  o  şl   piardă.  Dacă  socoteşti  că  acesta  e   în Gurs de apariţie  gofăt.  E  o  vorbă  de  batjocură  care   —  Aşa.  Scrie  :  „...pe  unii  vă  vom
                                                                                                                                                           (
           merită.  Pe  lîngă  lucrurile  pe  care   un  păcat,  sînt  gata’  să  mă  supun                 i-ar  jigni  şi  mai  rău  i-ar  întă­  trece  prin  fier  şi  foc  şi  în  patru
           ştiu  să  le  fac,  cel  despre  care  ţi-a   osîndei Măriei Tale.                               rită.                            părţi  vă  vom  tăia  şi  vă  vom  pe­
           spus  nevolnicul  acela  e  ca  un  sin­  Vodă îl privi gînditor.                                  —   Nu  mă  întrerupe,  logofete,   depsi.  Pentru  că  întîi  mi-aţi  ară-,
           gur spic într-un lan.             —  Rămîi  aşa,  meştere  —  îi  spu­                           strigă  Vodă.  Ţi-e  teamă  să  nu-1   tat  credinţă  şi  apoi  necredinţă.  Si
             Sprîncenele  lui  Vodă  se  apropia-   se  —  mai  avem  de  vorbit.  Se  în­  cată,  ca  blana  de  veveriţă,  acope-   jigneşti  cumva  ?  Dar  ei  nu  m-au   dacă  vreţi  să  vă  dezlegaţi  de  mî-
           ră  şi  mai  mult  de  rădăcina  nasu­  toarse  spre  diacul  care  aştepta  a-   rindu-i  pieptul.  Cu  o  tresărire  de   'ignit  pe  mine  nesupunîndu-se?  In   nia  noastră,  să  primiţi  pe  pîrcăla-
           lui,  născînd  între  ele  o'T’ută  scurtă,   lături  i  Mai  departe.  Unde  am  a-   uimire,  Toma  distinse  în  ochii  iul   oc să fie mîndri că le-am făcut  bii  noştri  în  cetatea  voastră  şi  în
           în  tăcerea  care  se  lăsă,  se  auzi   juns ?                  un  surîs  complice.  Putea  fi  însă  o   cinstea  să  le  dau  importanţă  !  Ce,   mijlocul  vostru.  Şi  să  nu  faceţi
           sfîrîind fitilul unei luminări.   Toma  se  trase  în  coada  şirului   părere  după  cum  părere  putea  fi   am  ajuns  acum  să  mă  înfrunte  ori­  altfel".  După  ce  scrii  data,  adaugă:
            —  îmi  pari  cam  trufaş,  zugra-   de  boieri.  îl  stinghereau  ochii  lor   şi  ostilitatea  din  ochii  altora.  „Prea   ce tîrg ? !  „Dumnealui   judelui   şi   juraţilor
           vule,  spuse  într-un  tîrziu  cu  o   care-1  iscodeau  fără  sfială.  Desluşi   devreme  am  început  să-mi  bat  ca*   —  Bistriţa e cetate, Măria Ta...  Bistriţei,  credincioşii  noştri  iubiţi".
           blîndeţe  care  ascundea  un  înce­  expresii  discret  ironice,  altele  rău­  pul  cu  ei,  gîndi.  Mă  pot  înşela.            Credincioşii   noştri   iubiţi,   asta-i
                                                                                                              —  Poate  fi  cît  şapte  cetăţi,  cînd
           put  de  mînie  sau  poate  de  neliniş­  tăcioase,  altele  chiar  încărcate  de   Să-i  văd  la  treabă,  să-i  aud  vor­  eu  am  supus-o,  n-are  a-şi  mai  ri­  bună  !  Dar  sînt  sigur  că  vor  înţe­
           te,  oricum,  un  sentiment  de  care   ură.  Unele  pizmaşe.  „De  ce  ?,  se   bind,  să.  trăiesc  o  vreme  printre   dica  fruntea  !  Ei  sînt  nişte  negus­  lege  ei  cît  sînt  de  iubiţi,  după  cît
           nici  ei  însuşi  nu-şl  dădea  prea   întrebă.  Doar  nici  nu  le-am  ară­  ei  şi  atunci  abia  am  să  încep  să-i   tori  şi  meşteşugari,  pe  cînd  eu  şi   şi  noi  am  înţeles  cît  slnt  ei  de
           bine seama.                     tat  încă  ce  pot...".  Pe  urmă  .îşi  a-   cunosc...".  îşi  roti  privirile  prin   voi şi noi toţi sîntem osteni !  credincioşi.  Destul  pentru  azi.  înalt
            —  Nu,  Măria  Ta,  ci  ştiu  doar  cît   mimti  însă  că  Vodă  nu-1  certase  şl   sală.  Ii  plăcură  brîiele  din  plăci     Prea  Sfinţia  Ta,  rămîi.  Meştere  To­
                                                                                                              Se  pregătea  să  se  întoarcă  iar
           preţuiesc.                      nici  nu-i  spusese  să  plece,  iar  ei   smălţuite  vişiniu  şi  galben  care   spre  diac,  cînd  se  auzi  din  capă­  ma,  apropie-te.  Cinstiţi  boieri,  bu-
            —  E  acelaşi  lucru  spus  cu  alte   se  aşteptaseră  poate  ia  cu  totul   înconjurau  pereţii,  covoarele,  sfeş­           curaţi-vă  de  aşternuturile  şi  de  ju-
           vorbe.                          altceva.  In  ochii  unui  singur  boier   nicele  de  argint  cizelat,  lucrătura   tul  sălii  glasul  limpede  al  lui  To­  pînesele   voastre   căci   bistriţenii
                                                                                                            ma.  Avea  un  uşor  ton  de  mîndrie
            —  Lucrurile  îşi  schimbă  înfăţi­  simţi,  pe  lîngă  interes-,  şi  o  anume   măruntă  din  lemnul  jilţurilor  boie­        n-au să se supună si mult n-o să
           şarea,  Măria  Ta,  după  locul_  din  simpatie:  stătea  în  fruntea  şirului,  reşti,  dar  mai  ales  cele  două  sobe  rănită.  mX -,X                  I
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11