Page 7 - Drumul_socialismului_1976_01
P. 7
RAMUL I
LRIE Returul trebuie să confirme
dimine Sub semnul anului olimpic
ţi I 8,08
ireferată; O dată la 4 ani, obişnuim să rând- - să-i găsească pregătiţi In a- ascensiunea fotbalului hunedorean
adio-3?v I
12,05 In- numim anul care începe ca fiind semenea manieră ca selecţionarea
>ulară şi deosebit de important pentru miş lor să se impună.
30 Ştiin- carea sportivă mondială. 1976 este Anul sportiv 1975. a însemnat un De-acum putem spune că deja vacanţa fotbalistică e spre sfâr mare a adevăratelor lor calităţi,
şlagărc- , un asemenea an, fiind dominat de vârf în mişcarea sportivă hunedo- şite. înainte de startul pregătirilor de iarnă, ce vor începe în zi transformfindu-1 pe Mavruşkâ in
I; 15,00 } evenimentul sportiv nr. 1 : Jocu reanâ prin afirmarea sa naţională lele următoare, cîteva consideraţii asupra comportărilor echipelor tr-un vârf de atac de mare tra
rile Olimpice, de la Montreal, Ca
) Radio- I fn noi discipline sportive, prin în noastre divizionare B în tur, ca şi unele obiective ce le vor sta în valiu şi randament. Cu aceste ar
i pămîn- 1 nada (17 iulie — 1 august). Sub suşi numărul mare de sportivi se atenţie în sezonul viitor şi-ar dovedi, credem, utilitatea. Pentru ca me abia însuşite, Victoria Călan a
uletin de l semnul anului olimpic, sportul hu- lecţionaţi în loturile republicane s fotbalul hunedorean să-şi’ consolideze poziţia ce tinde să o atingă reuşit 5 puncte în deplasare, ceea
mtempo- } nedorean se încadrează, prin sal 51. De aici, de pe această solidă în acest an competiţional, returul campionatului trebuie să confirme ce părea anul trecut imposibil pen
turile şi succesele din 1975, în am
i; 20,30 ^ temelie, sportul hunedorean are că sîntem la un nivel fotbalistic bun în judeţul nostru. începem cu tru formaţia din Călan, care în
ă î 20,45 pla desfăşurare de fonte şi ener ■datoria să atace din plin compe consideraţiile asupra comportărilor divizionarelor B în ordinea dată casa 4, 5 şi chiar 9 goluri în jocu
neavoas-j gii care a dinamizat activitatea tiţia anului 1976, înţeleasă sub ter de... clasamentul turului. Azi; F. C. Corvinul Hunedoara şi Victp- rile „de afară" ! Cu adjudecarea
ră; 23,30 sportivă naţională prin îndeplini menul general de întrecere pentru ria Călan. majorităţii jocurilor pe teren pro
rea sarcinilor trasate de către Ho
Buletin I ocuparea unor şi mai bune poziţii priu, Victoria Călan s-a clasat o-
tărârea (Plenarei C.C. al P.C.R. cu în ierarhiile republicane. Prin o- F. C. CORVINUL. Din cele 17 VXCTORIA CALAN. Echipa-sur- norabil, pe locul 6, cu 18 puncte,
privire la dezvoltarea continuă a biectivele sale fixate pentru 1976, partide disputate, fotbaliştii hune priză a campionatului diviziei B, dar a avut un final nesatisfăcă
educaţiei fizice şi sportului (28 fe doreni au câştigat l'l, în 4 au ter cea care a reuşit să scape cu e-
ARIE bruarie — 2 martie 1973), a indica sportul hunedorean vizează con minat la egalitate şi au pierdut moţii de retrogradare după pri tor, cu înfrângeri supărătoare în
ultimele deplasări, explicabile prin
solidarea poziţiilor cucerite în 1975,
dimine ţiilor cuprinse In Mesajul tovară amplificarea lor, valorificarea a- doar două, la Câmpia Turzii şi Cu- mul său an în eşalonul secund, a posibila trecere a curbei efortului
ţi; 8,08 şului Nicolae Ceauşescu, adresat cestora ca bază de plecare spre gir. în partidele din tur, F.C. Cor început sezonul cu două mari nou de la maximum spre descendent.
referate; participanţilor la Conferinţa pe ţa marea performanţă. în anul olim vinul a înscris 28 de goluri şi a tăţi: antrenorul Petre Libardi şi Conştienţi de tot ce au realizat
11,20 A- ră a mişcării sportive, desfăşura pic început de curînd, există pre primit numai 11, avînd cel -mai un spirit de joc nevăzut, necunos în tur, ca şi de deficienţele ma
.; 11,i tă In 13—14 februarie 1975. misele sigure, rezultate din înde bun golaveraj din serie. Acumulînd cut la Călan. Sigur, a doua nou nifestate, jucătorii, antrenorul şi
iletin do i Modul în care sportivii hunedo- plinirea unui obiectiv central al 26 de puncte, formaţia hunedorea- tate este descendenta directă a membrii secţiei de fotbal şi-au
melodia reni au înţeles şi au tradus în dezvoltării sportive — grija şi a- nă ocupă primul loc în seria a primei. Jucătorul Petre Libardi a propus ca în retur să-şi continuo
areferat; fapte aceste sarcini este reflectat tenţia pentru creşterea copiilor şi 3-a a diviziei secunde, avînd 4 adus cu el la Călan ceea ce cu drumul pe calea întăririi discipli
Revista de succesele fără precedent înre juniorilor — ca mişcarea noastră puncte avans faţă de F. C. Baia noştea mai bine : jocul. De aici, nei sportive şi de joc, spre elimi
1 la 3; gistrate în anul trecut. La timpul sportivă să se încadreze mai ple Mare, care ocupă locul 2. De men de la munca migăloasă de a disci narea din viaţa echipei a tuturor
; 16,00 potrivit şi în bilanţul publicat în nar în noul ciclu olimpic, care va ţionat că în această parte a cam plina şi a resădi jocul in rându lipsuriloj- de care au dat dovadă
limbii numărul trecut al ziarului, aceste începe la sfârşitul acestui an. Sus pionatului, fotbaliştii hunedoreni rile primilor săi elevi, cu întrea unii jucători (Mereea, Coiculescu,
iră e ti- succese au fost făcute cunoscute ţinem, insă, că prin grija clubu au câştigat 8 puncte din jocurile ga încărcătură a răspunderii unui Schmidt, Moga, Văetuş). Latura e-
că usoa- public. Dar. anul început acum rilor şi asociaţiilor, a secţiilor pe susţinute în deplasare, dar au debutant... responsabil, putem ex ducativă a muncii preocupă pe toţi
ri; 17,05 cîteva zile impune mişcării spor specialităţi, a antrenorilor, există pierdut unul pe teren- propriu. trage toate datele necesare întoc cei ce alcătuiesc colectivul şl toc
Te apăr tive hunedorene noi obiective şi posibilitatea ca încă în acest an Clasamentul turului arată clar mirii unei fişe tehnice a evoluţiei mai de aceea aici se consideră că
18,00 O- sarcini, solicitîndu-i întreaga capa cîţiva sportivi hunedoreni să prin că formaţia hunedoreană este cea echipei Victoria Călan. Adept prin principalul obiectiv al returului
noi, în citate de a contribui la reprezenta dă... avionul de Montreal. Ne gân mai omogenă din serie ; a înscris excelenţă al jocului în perpetuă trebuie să-l constituie pregătirea
>e adre- rea olimpică a ţării noastre. De dim la fotbaliştii de la Jiul, la cele mai multe goluri, a primit mişcare, tînărul antrenor şi-a o- morală, etică, sportivă a jucăto
00 O zi ani de zile, la început de ciclu o- multiplul recordman republican la cele mai puţine, are cele mai mul rientet echipa spre... mişcare, cu rilor.
Estrada limpic, organele şi organizaţiile tir cu arcul Petru Feier (Minerul te jocuri câştigate şi cele mai pu organizarea jocului la mijlocul te
sportive din judeţ îşi propun o- Aninoasa), la handbaliste Melania ţine pierdute. Aceste rezultate bu renului, oferind lui Nanos, Schmidt, MiRCEA NEAGU
biective de reprezentare olimpică. Cornea (Şc. sportivă Hunedoara), ne — prin care F.C. Corvinul a Muia, Goia posibilităţi de expri NICOLAE STANCIU
E Dintre propunerile făcute, au fost la halterofilul Constantin Pusa (devenit campioană de toamnă —
reţinute în tabelele nominalizaţilor (cat. 67,5 kg, Minerul Lupeni), pri dovedesc strădaniile depuse de că
dimine- olimpici, numele fotbaliştilor Mul- mul selecţionat hunedorean al a- tre .toţi jucătorii, preocupările con
; 8,08 ţescu şi Roznai. Cum insa în fot nului 1976. ducerii tehniăe de a pregăti şi pre Vă răspundem la întrebare
eferată; bal problemele de selecţie şi de zente o formaţie omogenă, tena
Principal este ca toţi 'factorii ce
0,30 Fi- reprezentare sînt mai delicate, ră- conduc mişcarea sportivă, antreno ce, cît şi puternicul sprijin al en
vanţjre- mîne să aşteptăm ceea ce va adu tuziaştilor suporteri hunedoreni.
Discote- ce noua conducere tehnică a re rii şi tehnicienii, sportivii înşişi să Opiniile, aprecierile lucide ale Ion Rocşoreanu — Hunedoara. soţilor. Dreptul copiilor asupra a-
ceslor bunuri se naşte numai după
le ştiri; prezentativelor române de fotbal. fie pătrunşi de marile lor obliga antrenorului principal ilie Savu, Pentru cei nou încadraţi cu con
i popu- Tocmai în această perspectivă este ţii,- de importanţa activităţii lor subliniind că rezultatele bune se tracte de muncă pe durată nede- decesul unuia dintre soţi.
Dumitru Jalbă — Hunedoara. Ac
itenminată, alocaţia de stat pentru
pentru reprezentarea olimpică a
referat ; de datoria celor doi sportivi ca se cunosc, insistă mai mult asupra
Revista zonul fotbalistic ce va începe cu patriei la un înalt prestigiu. unor carenţe care s-au manifestat copii se plăteşte numai după 90 ţiunea de divorţ trebuie timbrată.
1 la 3; în jocul echipei. Antrenorul a sub zile calendaristice de la încadrare Judecarea acestei acţiuni este de
competenţa instanţei în circumcrip-
Radio- şi nu retroactiv. Intrucît contrac
,45 Re- Competifii de masă liniat inconstanţa formaţiei în une tul dv. de muncă s-a desfăcut la ţia căreia se află cel din urmă
Bulctin le partide (de la Câmpia Turzii, cerere, la noua unitate sînteţi con domiciliu comun al soţiloT.
1 fami- o serie de asociaţii — Sănătatea Cugir şi cu Gloria Bistriţa), lipsă de siderat ca nou încadrat, indiferent Ioan Fi lip — Hunedoara. Bărba
a
in
jucătorilor
jocurile
curaj
20,30 în semn de omagiu aniversării de perioada scursă între încetarea ţii care au lucrat ca angajaţi cel
50 Mu- . Republicii, numeroase asociaţii Hunedoara, Viitorul Peştişu Mare, susţinute în deplasare, eficienţa activităţii la vechea unitate şi în puţin 25 de ani în locuri de mun
scăzută a mijlocaşilor, precum şi
că încadrate în grupa a Hl-a be
Vidra şi F.I.L. Orăştie — nu au
noastră;l sportive şi consilii municipale şi organizat nici o întrecere în "cadrul lipsa de angajament a atacanţilor cadrarea în muncă la noua uni neficiază de pensie integrală pen
tate. In situaţia arătată în scri
m 1 orăşeneşti pentru educaţie fizică
03—5,00 ,
şi sport au organizat întreceri ,1a acestei competiţii. la unele partide. soare, cuantumul alocaţiei de stat tru limită de vîrstă la împlinirea
popice, şah, tenis de masă, baschet ~ir Ştiind că în a doua parte a cam pentru cei doi copii este de 270 vârstei de 60 ani. Aceste persoa
şi volei, dotate cu cupa „30 De în majoritatea şcolilor, în tim pionatului, echipa va avea de sus lei lunar (130 + .140 lei). ne, clacă au lucrat în locuri’ de
UE §
cembrie". în organizarea şi desfă pul vacanţei, cluburile şcolare au ţinut partide foarte dificile, con Ioan Circo ■— Petroşani. La o re muncă încadrate în grupele I şi a'
iiminc şurarea acestor întreceri s-au evi organizat o serie de întreceri de ducerea tehnică, ca şi con tribuţie tarifară lunară de pînă Ii-a, vârstele de pensionare se re
; 8,08 ■ denţiat asociaţiile Metalul Criş- şah, tenis de masă. Intre acestea siliul clubului, jucătorii au. evi la 1500 lei, alocaţia de stat pen duc cu câte 6 luni pentru fiecare
:ferată;\ cior, Voinţa şi Aurul Brad, Meta notăm : Liceul Simeria, liceele pe denţiat, cu prilejul analizei com tru un copil în mediul urban este an efectiv lucrat în locurile de
Buletin/ lul şi Constructorul Hunedoara, dagogic şi „Decebal" Deva, Liceul portării echipei în tur, necesita de 160 lei lunar, dar la o retri muncă din grupa I şi 3 luni pen
i „U“;l Minerul Teliuc ■ şi Ghelar, Victo nr. 1 Petrii-a, Liceul mecanic nr. tea unei pregătiri temeinice şi a buţie tarifară lunară între 1 501 şi tru fiecare an efectiv lucrat în
,05 In- l ria Călan şi Voinţa Deva, care au 2 Petroşani, Şcoala generală nr. 3 unei dăruiri totale din partea ju 2 000 lei, în situaţia arătată, alo locurile de muncă din grupa a
Iară şi.' angrenat în competiţii peste 4 000 Lupeni, Grupul şcolar siderurgic cătorilor. S-a exprimat convinge caţia de stat este de 130 lei lu \I-a.
I Ştiin- ţ de .participanţi. şi şcolile generale nr. 2 şi nr. 3 rea că, prin conjugarea tuturor e- nar. Intrucît ultima retribuţie ta Natalia Lazăr — Deva. încadra
lagăre-1 In etapele pe centre — Brad, Hunedoara, Liceul Haţeg, Liceul fonturilor, -prin asigurarea condi rifară lunară a dv. a fost majo rea muncitorilor necalifioaţi în
,00 Ra- 1 Hunedoara, Orăştie şi Petroşani — siderurgic Călan. ţiilor optime de pregătire, forma rată, ca urmare a promovării în categorii se face în raport cu lu
17,20 l au participat la întrecerile Cupei ţia F.C. Corvinul poate evolua şi tr-o categorie superioară şi nu ca crările pe care le au de execu
î serii; / „30 Decembrie" peste 900 de ti în Valea Jiului a fost organizat mai bine, poate practica un fotbal urmare a majorării stabilite prin tat, precum şi în trepte, în raport
10 Mu-| neri, evidenţiindu-se cei de la Li „Turneul vacanţei" ia handbal-fete superior, eficace, pentru a împlini lege ori hotărÎTe a Consiliului de cu condiţiile de vechime prevă
oastră;1 ceul „Aurel Vlaicu" şi Liceul eco şi băieţi. Competiţia a fost cîşti- dorinţa legitimă a miilor de iubi Miniştri, unitatea ia care sînteţi zute de lege, la propunerea mais
,00 Bi-I nomic din Orăştie (baschet), Casa gată de echipele Liceului Vulcan tori ai fotbalului din municipiul şi încadrat în muncă a procedat le trului care a verificat, pe baza u-
00 Es-l pionierilor Orăştie (şah), E.M. ţ!e- — la fete şi Liceului mecanic nr. 2 judeţul Hunedoara : promovarea în gal atunci cînd v-a redus aloca nei probe practice, capacitatea lor
bea şi Cooperativa „Moţul" Brad Petroşani — la băieţi. prima divizie a ţării. ţia de stat pentru un copil de la de a îndeplini sarcinile prevăzute
\ 160 lei la 130 lei lunar. în listele de lucrări necalificate,;
(şah), Metalul Hunedoara (tenis de
RIE \ masă). Traian Tămaş — Bald ovini. Alo Femeile care au copii în vîrstă de'
1
pînă 1a 6 ani, pe care îi îngrijesc,
imine- l T ^ Oala laureaţilor sportului hunedorean caţia de stat se plăteşte numai pot lucra cu 1/2 normă, dacă nul
In cadrul „Cupei tineretului", la
8,08 1 întrecerile de sanie, schi, patine, pentru copiii în vîrstă de pînă la beneficiază de creşe sau cămine
ferată;l şah, tenis de masă şi popice au . . limbată, 10 ianuarie a.c., orele 17, la Casa de cultură a muni 16 ani împliniţi, indiferent dacă timpul cit au fost încadrate în a-i
Avan-i luat parte peste 10 000 de tineri. cipiului Deva, va avea loc un spectacol cultural-sportiv dedicat lau după împlinirea acestei vîrste ur ceste condiţii se consideră, la cald
1
Ştiin- ) Pînă în prezent, peste 42,000 de reaţilor sportului hunedorean ai anului 1975, sportivilor fruntaşi. îşi mează sau nu vreo formă de în- cuiul vechimii în muncă, timp lu-
lagăre- i participanţi s-au întrecut în cadrul dau concursul formaţii instrumentele, coregrafice, solişti vocali, for- văţăimînt. crat cu o nOrmă întreagă.
nr~ competiţiei „Cupa tineretului" — maţii de gimnastică, judo şi lupte din municipiu. Prezentarea spec E. O. — Haţeg. Bunurile dobîn- Francisc Palcău — Călan. Infor-,
tacolului este asigurată, într-o... „formă sportivă", de arhitectul Li-
iiojur- \ ediţia de iarnă. Vom nota însă că viu Oros. dite în timpul căsătoriei, de ori maţrile primite de la consiliul)
ismrnt / care dintre soţi, sînt, de la data popular sînt în conformitate eu
:; 20,301 dobîndirii lor, bunuri comune ale ■prevederile legii.
Muzică (
; 22,00.'
I dan-^ MAT IN TREI MUTĂRI
ştiri ;, e a î e . i i ® s e ® » Q acţiune eficientă, viabilă
5. 1
i. ... ■——■
LRIE S la navetişti acasă
LA MULŢI ANI ! — Berea, ţuica şi..., dar cu măsură.
12) Revelionul în cadrul unui an în Sala căminului cultural din., comu
Ora ^ 4 2 5 4 5 6 I 8 9 t o w e treg — începe urarea tradiţională... na Luncoiu de Jos devenise meincă- sublinia un fapt semnificativ : mino
rii harnici, conştiincioşi în produc
;azinul 1 pătoare. Veniseră toate familiile de ţie, sînt printre primii şi in acţiu
e cu J Vertical : 1) Zile festive — La mineri ce lucrează la IUI. Barza şl nile obşteşti, ei participă cu regula
■preţul 1 rkirhre snairaî petrecere ! 2) Sărbătorit o dată pe locuiesc aici. Minerii, soţiile, copiii ritate la lucrările de înfrumuseţare
! pen-i an... (două cuv.) — Pentru el, tot şi vecinii lor participau ia o acţiu şi gospodărire a comunei, Ia ridica
1. Bu- ' ce zboară... se mănîncă. 3) însoţe ne inedită : Comitetul de partid şi rea unor noi construcţii.
şte petrecerea de revelion — Se ab
Comitetul sindicatului de la X.M. Bar
Minerii Ion Cîmpeanu, Vasile Oncu
; 13,30 1 ţin de la cheltuieli... (fem.). 4) La za, cu sprijinul Comitetului orăşe şi Ion Adamovici au ţinut să vor
vertis- ţ revedere... în noul an — Scriitoare nesc de partid Brad, au iniţiat o bească consătenilor despre munca
20,15 > franaeză (sec. 19) — Bine ! 5) Nopţi de întilnire cu navetiştii şi familiile lor din adîncurl, despre condiţiile tot
10 Ra- î petrecere... Haină festivă (fig.) ' S) din Luncoiu de Jos. Inginerul Nicolae mai bune de lucru ale minerilor ca
ilogic; i Prezentă uneori şi în noaptea de Lungu, directorul tehnic al I.M. Bar re, folosind maşinile şi utilajele mo
revelion — Alt gen de petrecere, ce za, a vorbit despre frumoasele rea deme, şi-au uşurat mult munra, de
ţine toată noaptea... (uneori şi mai lizări ale minerilor printre care la spre cinstirea care se acordă azi
multe 1) — Tudor Muşatescu. 7) loc de cinste se află îndeplinirea cu muncii lor.
Felicitări de Anul nou — Timid, la mult înainte de termen a cincinalu Au fost adresate şl scrisori tutu
început şi la sfîrşit ! 8) De bun Controlul poziţiei. lui 1971—1975, precum şi despre o- ror familiilor de mineri şi consi
gust (fem. pi.) — Literă arabă. 9) biectivele mobilizatoare ce stau în liului popular comunal, în care se
5,4C ' A se săruta — Sare a acidului ace Alb : Rf2, Dc2, NdG, p. g3 faţa colectivului de la I.M. Barza în vorbeşte despre faptele minerilor din
iopro-ţ tic. 10) Dă-, gust bucatelor... — Râu cincinalul 1D7G—1980. Apoi, inginerul Luncoiu de Jos.
la suflet. m>) Obicei străvechi, aşa
Emil David, şeful sectorului II Mu-
întâlnirea cu navetiştii a avut un
mărul} cum este sărbătorirea Anului nou Negru ; Rd4, p. d5, f3 sariu (unde lucrează cei mai mulţi puternic ecou in comună. Minerii
i me- j — Fără valoare. 12) Invitat la sfîr navetişti din Luncoiu de Jos), a vor evidenţiaţi, familiile acestora au trăit
tin de t Orizontal : 1) Deschide petrecerea şit ! — Tradiţională pe masa de bit în cuvinte calde despre nume împreună bucuria care ţi-o dă nu
cialis- > de revelion — A se aşeza la masă... revelion (sing.). REZOLVAREA PROBLEMEI DIN NU roşii mineri, harnici, pricepuţi, mult mai munca făcută cu tragere de ini
cova ; \ 2) In fiecare an (fem. pi.) — Un pa MĂRUL TRECUT apreciaţi de către colectiv şi ortaci, mă. Au fost şi trei mineri care au
Cuvinte iure :
care în fiecare lună se află în frun
?0 A- [ har care şi-a făcut datoria. 3) Val? Ruz, Nata, Ols, Dash, Avn. tea întrecerii : Gheorglie Draia, Ionel trebuit să-şi plece privirile în faţa
soţiilor, în faţa consătenilor. Actele
12,00 ) in Elveţia — Lichid... festiv. 4) Far 1. Ngl — e3 Rh4 — h3 Groza, Petru Guga, Ioan Dan, Cră lor de indisciplină au ajuns cunos
atîlni- i furii (reg.) — Ca fuga timpului... REZOLVAREA CAREULUI DIN NU 2. Ne3 — f2 Rh3 — h2 ciun Crişan, Traian Nandula, Ilca cute şi de cei din comună. Poate
şi in- .' 5) Pronume feminin — Vine cu ră 3. Nf2 — g3 + Nb8:g3 Florea, Ioan Tod, Benea Ioan I., Tro- acum vor reflecta mai serios asupra
ceală... (reg.). 6) Se însoţesc la masă MĂRUL TRECUT
ştiinţa I de calde urări — Rîu în Japonia. 7) 4. a6 — a7 şi albul cîştigă C~^“ fin, Benea Ioan I. Aurel, Adrian felului în care trebuie să-şi facă
irelor; i Special pregătit pentru masa de re 1) Lumina — Munte. 2) Revelion Poicnar şi mulţi alţii şi-au făcut datoria.
întilnirea de la Luncoiu de Jos cn
0 Ra- ) velion — Diminutiv masculin — Ser Ac. 3) Dar — Toasta — O. 4) Arid 1. Ngl — e3 Rh4 — h3 binecunoscut numele in rîndul mi navetiştii de la I.M. Barza s-a în
nerilor. întreaga sală a izbucnit în
ilogic; 1 veşte, te rog ! 8) Toast pe sfirşite ! — Eng — Nsu. 5) Ni — As — Ued 2. Ne3 — f2 h5 — h4 • i aplauze. Familiile lor, consătenii, ii cheiat cu un frumos program cul-
0 An- I — Folosit la desen tehnic. 9) Che — P. 6) S — Oţelar — Tiv. 7) Gr — 3. Nf2 — e3 Rh3 — h2 ----- priveau cu mîndrie pe aceşti bravi tural-artistlc, susţinut de brigada ar
le se- ţ mat la petrecere — Dansează cu el. ■Fericire. 8) Plan — G — L — Nas. 4. Ne3 — f4 + Nb8 :f4 i bărbaţi care în lupta grea cu rocile tistică de agitaţie, soliştii şi taraful
10) Bisa ! Colinde de Anul Nou...fc 9) Rus — Paharele. 10) Ameţiţi — ies întotdeauna învingători. Ei sînt Clubului sindicatelor din Gurabarza.
(sing) 11) Produs porcin... pe masă Arai. 11) Felicitări — I. 5. a6 — a7 şi albul cîştigă ' mîndria comunei, a locuitorilor ei,
-J - J r- Primarul comunei, Petru Hărguş, S. CERBU