Page 11 - Drumul_socialismului_1976_02

DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 6101 • MARŢI, 10 FEBRUARIE 1976 Pag. 3

ÎN ÎNTÎMPINAREA CONGRESULUI Strălucită încununare a unor ani k

EDUCAŢIEI POLITICE Şl AL CULTURII nuci eroică, temelie solidă pentru

Legătură armonioasă Intre producţie şi educaţie înfăptuirea marilor sarcini ale noii etape

(Urmare din pag. 1) va ridica la circa 1 000 miliarde lei,
numărul lucrătorilor din întreprin­
Hotărârea Plenarei C.C.' al P.C.R. gura participarea efectivă a şefilor plă acţiune pentru înfăptuirea a- deri va spori cu încă pe­
din 3—5 noiembrie 1971 privind îm­ de brigadă la munca politică edu­ cestei sarcini. A fost întocmit tm ■ crescut cu 1,2 milioane persoane, ste 1,2 milioane persoane, retri­
bunătăţirea activităţii politico-ideo­ cativă, ne-am străduit să găsim plan de măsuri tehnico-organizato- iar veniturile reale ale populaţiei buţia reală va creşte cu 18—20
au sporit cu 46 la sută.
logice, de educare marxist-leninistă modalitatea potrivită pentru a lărgi rice cuprinzând şi sarcini politico- la sută, iar volumul desfacerilor de
a membrilor de partid, a tuturor cadrul de influenţare pozitivă a şe­ organizatorice. Printre acţiunile Tabloul grandioasei dezvoltări a mărfuri către populaţie se va ri­
oamenilor muncii, a avut larg e- fului de brigadă dincolo de limi­ politice subliniez instruirea temei­ ţării noastre se regăseşte plenar in dica, la sfîrşitul perioadei, la a-
cou în rindul colectivului de la tele strict profesionale, pentru a nică a agitatorilor, a maiştrilor di- puternica emancipare economico- proape 10 000 lei anual pe locuitor.
mina Lonea. In dorinţa de a răs­ oferi acestuia prilejul afirmării lui riginţi, a şefilor de brigadă, pen­ socială a judeţului Hunedoara. In Potrivit vastelor perspective de
punde neîntîrziat prin fapte aces­ depline, ca un conducător multila­ tru a expiica necesitatea trecerii aceşti cinci ani, producţia indus­ muncă şi creaţie deschise de Pro­
tor măreţe deziderate ale edu­ teral pregătit, un autentic militant la noi tehnologii de exploatare — trială a judeţului a crescut cu 5,7 gramul partidului, de Directivele
caţiei, comuniştii de la această ex­ politic, un educator al subalterni­ de la abataje cameră la abataje cu miliarde lei, s-a realizat un volum Congresului al Xl-lea, noul cinci­
ploatare minieră şi-au orientat cău­ lor de la locul său de muncă. front larg cu susţinere metalică, de investiţii de 15,7 miliar­ nal în care am intrat prevede sar­
tările spre iniţierea acelor acţiuni Care este eficienţa acestei ac­ precum şi la armarea mixtă în de lei, au fost construite cini deosebite pentru dezvoltarea
care să răspundă cel mai bine u- ţiuni ? Desigur, imediat după lan­ abatajele cameră. Făcînd un calcul aproape 22 000 apartamente, 800 economico-socială a judeţului Hu­
nui dublu scop ce trebuie atins i sarea ei, nu se putea vorbi de re­ asupra eficienţei măsurilor între­ săli de clasă, peste 10 000 nedoara. Centrul de gravitaţie al
pe de o parte educaţia marxist-le­ zultate spectaculoase. Acum, după prinse rezultă că pe întregul cinci­ metri pătraţi de spaţii comerciale, întregii dezvoltări în aceşti ani îi
ninistă a angajaţilor, pe de altă 4 ani şi jumătate, acestea ne apar nal consumul de material lemnos volumul desfacerii mărfurilor a reprezintă continuarea procesului
parte mobilizarea acestora cu mai ca într-o autentică oglindă a în­ a înregistrat o reducere de 9,8 mc sporit cu 1,1 miliarde lei. Este ca­ de industrializare intensivă. Pînă
multă răspundere la îndeplinirea tregii activităţi politico-ideologice la 1000 tone de cărbune, ceea ce zul să amintim că, datorită efor­ în anul 1980, producţia industria­
exemplară a sarcinilor de plan. şi educative. Dacă înainte, din cele reprezintă o economie de 54,6 mii turilor făcute de stat pentru con­ lă a judeţului va creşte la peste
■Sînt cunoscute suflul nou, clima-' 35 brigăzi, multe nu-şi realizau mc material lemnos. In perioada strucţia de locuinţe, aproape 62 000 29 miliarde lei, ceea ce reprezintă
tul prielnic, frământările şi căută­ sarcinile de plan, în anul 1075 si­ cincinalului trecut, datorită aplică­ de locuitori, mai mult de 12 la suită un spor de peste 42 la sută faţă
rile pe care le-au generat dezba­ tuaţia a fost cu totul alta. A cres­ rii şi generalizării iniţiativei de din populaţia judeţului s-au mu­ de 1975. Sarcini importante, mobi­
terile asupra activităţii politico- cut considerabil numărul brigăzilor care ne ocupăm, au fost şcolari­ tat in apartamente noi în acest in­
ideologice şi educative. care îşi realizează lună de lună terval de timp. lizatoare revin judeţului In dome­
Una din direcţiile principale ale sarcinile de plan. Cu rezultate foar­ zaţi şi calificaţi 180 mineri, 231 a- Facem bilanţul măreţelor reali­ niul dezvoltării intensive *• agri­
activităţii noastre a pornit de la te bune au încheiat anul 1975 bri­ jutori mineri, 161 alte meserii, 13 zări şi victorii dobîndite în primul culturii, a creşterii producţiei o-
maiştri şi şi-au completat studiile
i n d i c a ţ i a tovarăşului Nicolae găzile conduse de Marin Ciubăr, (pînă la 8 clase) 285 oameni, iar cincinal de edificare a societăţii nimaliere, de cereale, legume şj
Ceauşescu, potrivit căreia este ne­ socialiste multilateral dezvoltate în cartofi în unităţile socialiste şi In
cesar ca fiecare cadru de condu­ Traian Molnar, Iosif Bucur, Iosif anul acesta sînt înscrişi alţi 300 condiţiile cînd avem în faţă şi gospodăriile populaţiei. De aseme­
tovarăşi pentru completarea studii­
cere să devină şi un autentic şi Clonda, care au depăşit sarcinile lor. stăpînim perspectivele luminoase nea obiective importante stau da
de plan anuale între i02,5—121 la
competent conducător politic, care ale noii etape istorice în care am faţa invăţămîntului, culturii, In ac­
să participe nemijlocit la activita­ sută. De asemenea, rezultate bu­ Acestea — ca şi alte măsuri şi intrat, înfăţişate cu strălucire în tivitatea edilitar-gospodărească.
tea de formare a unei înalte con­ ne au obţinut brigăzile de la a- acţiuni întreprinse — au condus magistrala expunere a tovarăşului
ştiinţe socialiste în rândul anga­ batajele frontale care au realizat la obţinerea unor rezultate bune, Nicolae Ceauşescu la primul Con­ Toate aceste creşteri şi sarcini
jaţilor. randamente de 9—10 tone/post, fa­ mina fiind evidenţiată în întrece­ gres al consiliilor populare judeţe­ au fost pe larg înfăţişate In lucră­
în acest sens ne apărea cu cla­ ţă de 7,6 cît era planificat. rea socialistă pe ramura minieră în rile conferinţei judeţene a depu­
ritate că fiecărui conducător tehnic Ca rezultat al activităţii desfă­ anul 1974, iar în anul 1975 colecti­ ne şi al preşedinţilor consiliilor taţilor consiliilor populare, In che­
sau administrativ, director, inginer, şurate în cadrul iniţiativei a fost vul nostru a dat peste sarcinile de populare municipale, orăşeneşti şi marea adresată de conferinţă tu­
maistru, economist, şef de briga­ mai bine utilizat fondul de timp. plan 21 000 tone cărbune, producti­ comunale. Aşa după cum se sub­ turor oamenilor muncii de la ora­
dă, alături de sarcinile strict pro­ Ia finele anului 1975 s-au înregis­ vitatea muncii pe exploatare a fost liniază în acest document de o ex­ şe şi sate. Ele trebuie să consti­
fesionale, îi revin importante în­ trat, faţă de 1974, cu 147 om/zile depăşită cu 84 kg/angajat, preţul cepţională însemnătate, cincinalul tuie obiectivele directoare ale în­
datoriri pe linie de educaţie so­ mai puţine absenţe nemotivate şi de cost a fost redus cu 6,98 lei/to- 1976—1980 reprezintă o etapă Iiotâ- tregii activităţi, ale eforturilor ds
cialistă a maselor de oameni al cu 673 om/zile absenţe motivate. Â nă, realizîndu-se pe această bază o rîtoane în realizarea obiectivelor creaţie şi dăruire a muncitorilor,
muncii. Privind rolul şefului de scăzut timpul neutilizat cu o oră economie de peste 8 milioane lei. Programului partidului .şi a hotărî- lucrătorilor de pe ogoare, intelec­
brigadă care, Drin poziţia sa în pe fiecare muncitor productiv, Rezultatele bune la care am a- rilor Congresului al Xl-lea. Creş­ tualilor şi celorlalţi oameni al
muncă este mereu în mijlocul mi­ ceea ce echivalează cu 2 350 ore juns prin extinderea iniţiativelor
nerilor, ne-am gîndit că este, tot­ pe lună sau cu un spor la produc­ noastre proprii, prin aplicarea al­ terile, mutaţiile care vor surveni muncii h’unedoreni.
odată, unul dintre cei mai potri­ tivitatea muncii de 782 tone de tor iniţiative minereşti, ca forme în viaţa economico-socială sînt Rezultatele obţinute în prima lu­
viţi factori care să acţioneze ca a- cărbune. de educare eficientă a angajaţi­ impresionante. în 1980 ţara noas­ nă a anului 1976 sînt bune. De po
gitator şi educator al oamenilor. în In numeroase brigăzi randamen­ lor, ne dau garanţia că şi în anul tră va realiza un produs temelia realizărilor şi experienţa!
concepţia noastră, cînd am lansat tele au crescut în medie cu 100 1976 ne vom îndeplini sarcinile e- social în valoare de 1340 acumulate să facem totul pentru es
iniţiativa „Brigada de producţie şi kg/post, iar la abataje frontale cu conomice şi politice. miliarde lei şi o producţie succesele să se amplifice lună do
educaţie socialistă" am avut în ve­ 500 kg pe post. Plecînd de la indi­ industrială de 988 miliarde lei, cu lună, pentru ca judeţul nostru să
dere atribuţiile brigadierului ca- caţiile conducerii de partid privind ANDREI COLDA peste 411 miliarde mai mult decit se afirme în primele rînduri alo
re-i conferă autoritate, prestigiu, economisirea lemnului de mină, secretarul comitetului de partid marii întreceri declanşate In În­
competenţă. Din dorinţa de a asi­ comitetul de partid a început o am­ de la E.M. Lonea în 1S75 şi de aproape 40 de ori treaga ţară pentru depăşirea sarci­
mai mare decit producţia indus­
trială din 1950 ! In actualul cinci­ nilor primului an al cinclnahilul
nal volumul total al investiţiilor se
revoluţiei tehnico-ştiinţiflce.
Âo început adunările generale ele
organizaţiilor de partid şi de masă pentru
Importante creşteri
dezbaterea activităţii ideologice
In cincinalul 1971-1975
In întregul judeţ au început adunările generale ale organizaţii­ no revin din documentele de partid
lor de partid şi de masă în care au loc ample dezbateri de lucru şi de stat. O realitate care ne anga­
asupra modului în care se înfăptuiesc sarcinile ce le revin din pro- jează şi mai mult, atît pe tărim pro­
fesional — unde avem o mare res­
gramul ideologic al partidului, din hotărîrile Congresului al Xl-lea, ponsabilitate — cît şi în ce priveşte VENITUL NAŢIONAL
din indicaţiile secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae pregătirea politică, întreaga noastră fa
Ceauşescu, cu privire la educaţia socialistă a maselor, pentru aşe­ conduită, participarea Ia viaţa spi­
zarea relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi rituală a comunei.
echităţii socialiste şi comuniste. Comunistul llisie Pasc a sintetizat,
Aflaţi în întreprinderi şi instituţii, în diferite localităţi ale ju­ prin cuvîntul său, gîndurile şl ho-
deţului, reporterii ziarului nostru relatează despre desfăşurarea pri­ tărirea fiecărui membru de partid
prezent la dezbaterile din organiza­
melor adunări de dezbateri. ţia de bază a Staţiunii experimen­ principalii
tale Geoagiu cu privire la îmbună­
tăţirea activităţii politico-ideologice.
IN TOATE ÎMPREJURĂRILE — neexecutarea la timp a praştiei Ia Participanţii la dezbateri au cerut,
ORDINE Şl DISCIPLINĂ cartofi, prin nciutreţinerea culturii iar planul de măsuri a consemnat,
de mentă şi dacă nu se foloseau ca activitatea de cercetare ştiinţifică
braţe de muncă din afara unităţii Ia
Comuniştii din schimbul C — sec­ ferma zootehnică — rezultatele ar să vină mai mult in sprijinul uni­ indicatori
torul II al minei Lupeni au Înţeles fi fost mult îmbunătăţite. Valoarea tăţilor agricole din judeţ. Această
bine sensul adunării la care parti­ unei norme ar fi fost, implicit, mai cerinţă a fost concretizată prin sta­
cipă. Au multe do spus. Şi le spun mare, s-ar fi ridicat la 37 lei. Coo­ bilirea nominală a fiecărui cercetă­
direcl, deschis, fără rezerve. Ca între perativa ar fi înregistrat rezultate tor pe unităţi agricole de producţie
ortaci. superioare, iar cîştigul cooperatori­ din comuna Geoagiu şi din judeţ.
— Eu cred că problema numărul lor ar fi fost sporit. (L. I.ICIU)
unu in munca şi in viaţa noastră Simplu, sugestiv, calculul a subli­
este disciplina — subliniază cu tărie niat pierderile pe care unitatea le-a CONTRIBUŢIA TINERILOR POATE PRODUSUL SOCIAL
maistrul principal miner Alexandru înregistrat din cauza insuficientei . FI MULT MAI RODNICĂ
Dolhăscu. Disciplina privită sub toa­ participări la muncă a cooperatorilor,
te aspectele ci. Adică : să venim la iar adunarea şi-a axat dezbaterile Darea de seamă şi planul de mă­
şut, să muncim cum trebuie, să în­ tocmai pe acest aspect : modul în suri ale organizaţiei de bază U.T.C.
grijim maşinile, să gospodărim cu care comuniştii acţionează pentru de la Spitalul din Păclişa au reuşit
grijă materialele, să ne ajutăm intre creşterea participării la muncă a co­ să prezinte realizările din activitatea
noi, să răspundem la toate acţiunile operatorilor. Căci, în ultima instanţă, politico-ideologică şi cultural-educati­
la care sîntem chemaţi. Iar cînd ple­ întreaga muncă politico-ideologică şi vă, ca şi lipsurile ce s-au manifestat
căm de la lucru, să ne gîndim că cultural-educativă îşi are finalitatea în această muncă de mare însemnă­
acasă ne aşteaptă soţiile, copiii ; să in realizarea exemplară a planului, tate pentru tineri. Au fost nomina­
nu le facem greutăţi, necazuri. in rezultate superioare în producţie. lizate acţiunile întreprinse pe linia
In sprijinul afirmaţiei, vorbitorul Numeroşii participanţi la dezba­ educaţiei permanente a .uleciştilor,
aduce exemple concrete. Asupra ii- teri — cooperatori, mecanizatori, in­ ştiindu-se că la rindul lor au o mare
nuia insistăm mai mult. „Cu tova­ gineri, cadre didactice — au sublini­ răspundere in a educa şi îngriji co­
răşul Costică Ene — absent de la at modalităţile prin care fiecare piii suferinzi ce sînt internaţi aici.
multe acţiuni, de la serviciu, chiar membru de partid trebuie să acţio­ Roadele acestei activităţi se văd în
azi de Ia această adunare, deşi a neze pentru îmbunătăţirea muncii activitatea de zi cu zi a majorităţii
fost anunţat să vină — trebuie să politico-ideologice şi cultural-educa- tinerilor. E tot mal mic numărul de
stăm serios de vorbă. Şi să-l aju­ tive do masă, pentru educarea mem­ absenţe nemotivate de la programul de
tăm...". brilor de partid, a tuturor coope­ lucru, al abaterilor de la regulamentul
Şefii de schimb Vasile Pătrăuş şi ratorilor din organizaţie, în spiritul de ordine interioară, tinerii participă la
Dumitru Boboc sînt doi dintre cei dragostei faţă de muncă, al ataşa­ acţiunile de muncă patriotică, au
mai buni mineri din sector. Dar au mentului faţă de unitatea în care comportări lăudabile in societate, do­
greşit şi ei. Ortacii n-au uitat şi nu-1 lucrează, de localitatea în care tră­ vedesc pasiune şi răspundere în mun­
iartă. Cei doi recunosc, regretă, pro­ iesc şi muncesc. Planul de măsuri că. Au fost nominalizaţi şi cei care
mit că nu se va mai îutîmpla. Iau adoptat constituie un valoros docu­ au săvîrsit abateri, li s-a cerut să-şi
cuvîntul alţi participanţi la adunare ment de lucru la punerea căruia în spună d'escliis părerea în adunarea
— maiştri, mineri. Cuvîntul de or­ aplicare biroul organizaţiei de bază generală. Păcat însă că uneori dis­
dine — disciplina. Disciplina privită trebuie să treacă neîntîrziat. (T. IS- cuţiile, luările de cuvînt au fost mai
sub toate aspectele ei, disciplina ca TRATE). mult pe teme pur profesionale, ca
generator al succeselor, al bucuriilor, înti'ro şedinţă de grupă sindicală. A-
împlinirilor. (D. GHEONEA). VA SPORI RESPONSABILITATEA ceasta, desigur e o scăpare, o vină
a biroului în pregătirea adunării ca
PORNIND DE LA UN CALCUL CERCETĂTORILOR şi a prezidiului, care nu a reuşit să
canalizeze dezbaterile spre subiectul
— Cred că materializarea, transpu­ major aflat la ordinea de zi. Planul
Darea de seamă prezentată în ca­
drul adunării de la organizaţia de nerea consecvent în viaţă a progra­ de măsuri va duce fără îndoială la
bază nr. 3 a C.A.P. Beriu a prezen­ mului de activitate ideologică în ca­ Îmbunătăţirea activităţii politico-ideo­
tat Ia un moment dat un interesant drul colectivului nostru poate fi re­ logice şi educative. Va spori şl con­
calcul. Valoarea unei norme In ca­ levată prin Însuşi modul în care co­ tribuţia tinerilor la continua perfec­
drul cooperativei agricole s-a ridicat ţionare a activităţii din spital. G6 de
muniştii, toţi angajaţii Staţiunii ex­
în 1975 Ia 27 lei. Dar... dacă In ca­ perimentale Geoagiu au participat şi utecişti — asistenţi, surori medicale,
drul cooperativei participarea la educatori, infermieri etc. — sînt o
muncă ar fi fost mai bună — dacă participă la realizarea exemplară a forţă a colectivului. Şi sin! datori
nu se înregistrau unele pierderi prin sarcinilor de majoră răspundere ce s-o dovedească ! ţGH. I. NEGREA).