Page 12 - Drumul_socialismului_1976_02

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr.
Pag. 4

y—-—
mam
S CU PUN
Dc a p r o ’
gazinului să
tâţenii ue
ESTIŢIILE Adunări generale itrol şi o asistenţă tehnică cores­ tlonarei M
Dar nu şi
punzătoare în fiecare secţie de
producţie. înfăptuirea exemplară a
pianului de măsuri tehnico-organi- pretinde ci
nă cu pu
zatorice adoptat va asigura ridica­
Vrei orez ?
Pe platforma Chişoădaga— ale oamenilor muncii rea eficienţei economice a întregii că nu, la
activităţi, reducerea substanţială a
cheltuielilor materiale şi creşterea STRAD,
OBIECTIVELE MINIERE - oordului global, mai buna ouga*- productivităţii muncii, precum şi F
înfăptuirea angajamentului asumat
La Orăşt
FUSE ÎN FUNCŢIUNE
eforturile să fie concentrate LA TERMEN ŞI DE CEA tttzare a muncii, devansarea ter­ lingă blocu
menelor de dare Ia folosinţă «vo-i în întrecere»
dă se nur
MAI BUNĂ CALITATE biectivelor. lui“. Nui
Toate discuţiile an avut ca punct Noi succese strada e pi
de referinţă un obiectiv principal
spre punerea In funcţiune şantierului „Valea dinluî" al al întregii activităţi de investiţii J buie să f;
In cursul anului 1975, colectivul
bordura d<
zii ca si ;
fXLGJML Oltenia (fostă T.C.M.M. obiectivele aă fie puse în funcţiu­ de prestigiu de Insă ci
Petroşani) • a obţinut unele rea­ ne Ia termenele planificate şi de să cunoasc
cea mal bună calitate. Cunoscân-
lizări notabile. Darea de seamă
a obiectivelor care asigura prezentată în adunarea generală a niere, necesitatea sporită de căr­ (Urmare din pag. 1). să o ropai
du-se importanţa obiectivelor mi­
Altfel, nu
tor ?
oamenilor muncii s-a referit în' a-
mănunţime La ele. Dar, atît darea bune pentru economia ţării, con­ tură operatori — programatori, Ion ALO, !■
Licurici, Constantin Bălică şi alţii.
structorii petroşăneni s-au anga­
de 6eamă - cit şi participanţii la
Staţia Mintia a fost dotată de la
materie prime! relevarea greutăţilor şi neajunsu­ jat să-şi îmbunătăţească activita­ începutul anului cu 200 vagoane ■' orice
dezbateri s-au axat, mai ales, pe
tea, să facă din acest prim an al
de marfă, cu descărcare automată,
rilor cu care s-a confruntat şan­ cincinalului revoluţiei tehnico- fabricate la cunoscuta uzină din ui Haţe
ştiinţifice un an de vîrf in rea­
Arad.
tierul, făcînd propuneri pentru îm­ oameni
IN STAŢIA AUREL VLAICU a
Fabrica de ciment şi var prinde centrată estacada. Noi, echipele bunătăţirea activităţii de viitor. lizări, să materializeze plenar in­ fost deschis un şantier al C.M.L.IL de la o
dicaţiile si recomandările cuprin­
tot mai mult conturul unui obiec­ beneficiarului, lucrăm pe bandă cu Asigurarea din timp a documenta­ se în magistrala Expunere a tova­ — C.F. Timişoara, care efectuează
tiv care se apropie de punerea în 40 oameni. Am montat 800 tone ţiilor şi amplasamentelor, exigenţă răşului Nicolae Ceauşescu la re­ înlocuirea traverselor din lemn cu
funcţiune. In luna ianuarie sarci­ de utilaj, am definitivat montajul spqrită în întocmirea proiectelor, centul Congres al consiliilor popu­ traverse din beton, a refracţiei to­
nile de plan au fost depăşite, pe la tronsonul 1—2. Mai sînt însă buna organizare a tuturor frontu­ lare judeţene şi al preşedinţilor tale a liniilor C.F. pe magistrala
ansamblul investiţiei, cu aproape tronsoanele 3—4 şi 4—5, unde lu­ rilor de lucru, aprovizionarea co­ consiliilor populare municipale, o- Curtici — Teiuş şi Simeria — Li-
vezeni. (Constantin Aoanci — co­
6,5 milioane lei. Important este crează formaţiile T.M.U.Ch. Bucu­ respunzătoare cu materiale, meca­ răşeneşti şi comunale. respondent). şi autogar
însă faptul că, după luni de po­ reşti. Pe ultimul tronson nu s-a fă­ nizarea lucrărilor şi utilizarea la STAŢIA PEŞTIŞ deserveşte nu­ să vezi ii
ticneli şi necazuri, s^a reuşit în cut nici o vulcanizare şi necesită parametri optimi a utilajelor, în­ RITMICITATEA SI CALITATEA mai transportul de mărfuri şi pro­ se vede îr
această primă lună a noului cin­ cam 20 de zile numai aceste ope­ tărirea disciplinei muncii sub toate — DEZIDERATE ESENŢIALE duse în şi din marele combinat lungi vorb
cinal să se realizeze şi să se depă­ raţii. aspectele, îmbunătăţirea calităţii siderurgic hunedorean şl I.C.S.H. ţeg dezord
şească prevederile şi ia construc- — Intr-adevăr, trebuie urgenta­ lucrărilor şi predarea lor în ter­ Muncind cu pasiune şi dăruire, dominante
ţii-montaj.' Au lucrat mai bine şi te lucrările de către constructori menele prevăzute — acestea au In spirit de exigenţă şi respon­ colectivul de aici a îndeplinit pla­ tul culmin
constructorii din cadrul şantieru­ la tronsonul 0—1, sublinia şi to- fost problemele principale care au sabilitate muncitorească, reprezen­ nul de transport pe luna ianuarie sanitar. E
cu 4 zile mai devreme, expediind
ţiei pieţei
lui 7, şi montorii de la T.M.U.Ch.B., varăşhl inginer Carol Szabo, direc­ făcut obiectul dezbaterilor. tanţii oamenilor muncii din cadrul suplimentar sarcinilor de plan a- paşi. Nici
T.I.M.B. şi T.I.L.I.B., şi echipele torul întreprinderii de lianţi Deva. Subliniind impotranţa activităţii I.M.M.R. Simeria au reliefat im­ proape 48 000 tone de produse. De parte. Est
beneficiarului. De asemenea, trebuie urgentate lu­ şantierului pentru dezvoltarea şi portantele rezerve existente în pri­ asemenea, timpul de staţionaro la nu văd a»
Datorită eforturilor mai consis­ crările de construcţii la staţiile de modernizarea activităţii de extrac­ vinţa îmbunătăţirii substanţiale a încărcare-descăreare a fost redus blou !
tente făcute, sînt pregătite pentru unghi, îndeosebi staţia nr. 3, pre­ ţie şi prelucrare a cărbunelui, vor­ activităţii economico-financiare în cu 2 ore/vagon, regularitatea cir­ NEGL
probe tehnologice staţia de conca- cum şi montajul la cele trei tron­ bitorii Vasile Boboc, Gheorghe acest an. Asigurarea ritmicităţii culaţiei a fost de 100 Ia sută, nc-
...care ar
sare de la linia I de ciment, in­ soane pe care le executăm noi, Dumitru,' Gheorghe Antonie, Da­ producţiei (în decada a treia a lunii inregistrîndu-sc nici un eveniment deosebit d
de cale ferată sau de N.T.S. (Ion
stalaţiile de extracţie din silozul beneficiarul, şi două pe care le e- niel Droblici, Dumitru Datu s-au ianuarie a.c. s-a realizat peste 45 Jura — corespondent). tre ele sin
de calcar (silozul de primire în fa­ fectuează şantierul T.M.U.Ch.B. referit la necesitatea unei mai la sută din planul lunar — n.n.), tre paznic:
brică), sînt terminate lucrările la Am solicitat şi părerea tovarăşu­ strînse colaborări între construc- este o cerinţă esenţială cu care se PRODUCŢIE SPORITĂ, chioşcul n;
cariera de argilă, inclusiv monta­ lui inginer Vasile Şandor, şeful tor-proieotant-beneficiar, au consi­ confruntă întreg colectivul de mun­ cartierul IV:
rea excavatorului. Este, de aseme­ Şantierului 7 construcţii. derat că se impune mai multă per­ că al întreprinderii. Evident, îm­ MATERIALE ECONOMISITE uitat în pr
nea, pregătită pentru rodaj prima — Avem nişte probleme cu lu­ severenţă şi responsabilitate din plinirea acestui deziderat este con­ liclinica“
geamuri d
Succesele obţinute în anul 1975 de
linie de concasare argilă şi se află crările de sudură pe tronsonul partea diriginţilor de şantiere, mai diţionată de perfecţionarea în con­ către minerii de la raionul — 210 m restaurant
în stadiu avansat banda pentru 0—1. Aceste lucrări se vor termina multă atenţie folosirii utilajelor, tinuare a fluxurilor tehnologice, din cadrul sectorului II Musariu I.C.S.A.P.
argilă în lungime de 1,5 km. pînă la 20 februarie. Staţiile le ter­ ţinînd seama de faptul că în acest precum şi de o mai bună aprovi­ (I.M. Barza) sînt continuate şi în Complexul
Se lucrează intens şi la asigura­ minăm pînă la sfîrşitul lunii. an productivitatea muncii va tre­ zionare cu piese şi materiale (în­ acest an. Sub îndrumarea perma­ deschisă...
rea alimentării cu energie electri­ La ultima operativă săptămînală bui să crească cu 9 la sută faţă deosebi osii, tampoane, cîrlige de nentă a organizaţiei de partid, mi­ dar şi lips
că a diferitelor obiective şi insta­ de pe platforma Chişcădaga con­ de anul trecut. Alţi participanţi la tracţiune, tablă şi altele). nerii de aici înregistrează însem­ ţă de avu
laţii, la automatizări, încălziri. structorii şi montorii au ridicat, in discuţii, printre care Ioan Popa, Noua structură a planului permi­ nate sporuri de producţie şi. toto­ UNA
Ultima noutate de pe platforma mod just, problema trecerii de pe Iosif Gaiţă, Bmilian Burnaz, Nieo- te ca şi calitatea lucrărilor efectua­ dată. apreciabile economii dc materi­
Cbişcădaga este terminarea monta­ acum la efectuarea de recepţii pre­ lae Armaşu, Ion Marinescu, au fă­ te să fie mult îmbunătăţită. în a- ale. Aplicînd iniţiativa „Nici un grant ALTA
jului motorului inelar de 5,5 MW, liminare pe obiective. Este, într-a- cut referiri la gospodărirea chib­ cest sens s-a cerut comitetului oa­ pentru ridicarea rostogoalelor". mi­ Ieri din
care va acţiona moara de făină, devăr, necesar să se ştie ce s-a zuită a materialelor, extinderea a- menilor muncii să asigure un con- nerii de la raionul — 210 m au e- din Deva ■
treprindere
cel mai puternic motor de acest făcut şi ce mai este de făcut, să sc conomisit în perioada amintită 25 meria au
mc de lemn la rostogoale, precum
gen din ţară: regrupeze forţele de muncă şi mij­ şi armături metalice, şine, conduc­ priză u.2 2
Stadiul în care a ajuns fabrica loacele materiale acolo unde tre­ te şi prefabricate din beton în va­ la prograr
impune ca în această lună şi în buie deschis front de montaj, unde convenţie ■
cea viitoare, eforturile principale urmează să se treacă la probe teh­ loare de 15 000 lei. Raionul sc si­ ce la ora
la 7,20,
ale constructorului, montorilor şi nologice. tuează pe primul loc in întrecerea pentru 7,2G
beneficiarului să fie concentrate Din analizele efectuate în ope­ socialistă pe sector, evidenţiindu-se, loc(î). Cil
pentru terminarea lucrărilor şi e- rativă s-a desprins că se lucrează în mod deosebit, echipele conduse de aceste
fectuarea probelor tehnologice la cu destul de multe provizorate (la de Nicolae Blaga, Alexandru Oprea. scamnă cit
obiectivele care vor asigura apro­ alimentarea cu energie electrică, Ion Căpăţînă. Sabin Oprea, Emil dute din
Manea. (Al. Jurca — corespondent).
vizionarea ei cu calcar şi argilă. apă, căldură, la canalizare), se mu­ E FI
Sjnt necesare urgentarea acestor tă utilaje de ici-colo pentru că 10 MILIOANE KWH PESTE PLAN
lucrări, mai ales la banda de ar­ trebuie făcut loc pentru montaj şi Să stai,
gilă, pentru a avea timp de pu­ că nu se stabilesc sarcini suficient Colectivul I.E.C. Deva a păşit cu zul in fri
muica ţa s
nerea lor la punct după efectua­ de fundamentate pentru toţi exe­ succes în cincinalul revoluţiei leh- lucru de
rea rodajului. cutanţii pe perioada următoare. nlco-ştiinţifice. De la începutul a- oameni si
Se lucrează, pe banda de calcar, Aşa apare situaţia că unii condu­ Şi nu ati
dar nu peste tot în ritm susţinut cători spun : „n-am ştiut", „de o nuiui, a fost furnizat sistemului pec tării o
energetic naţional peste 10 milioa­
şi eficient de concertat din punct lună cer şi eu...“, „mîine vom pu­ ne kWh energic electrică în plus de' corecţi
de vedere al asigurării frontului ne lucrările la punct", „mîine tri­ faţă de plan şi s-au obţinut eco­ unor şofei
de lucru, al succesiunii operaţiilor. mit oamenii să vadă ce este de fă­ nomii de circa 1 800 tone combus­ navetiştii
sînt lăsaţi
— Graficul nostru — arăta tova­ cut" etc., etc. de la autc
răşul inginer Gheorghe Stănilă, şe­ In această ordine de idei - este tibil convenţional. Lăcătuşii Virgil au locuri
ful secţiei materii prime — este în necesar ca viitoarea operativă să Tătăhula, Petre Popa şi maiştrii ştiinţa c<
asa-fel întocmit ca în luna martie stabilească exact unde trebuie ac­ şefi de tură Emil Ene, Petru David dăm cîţiv,
să intre banda în funcţiune. In ţionat mai intens pentru ca banda şi Iulian Săvescu sînt doar cîţiva rii auto c
momentul de fată montajul nu îna­ de calcar cu toate accesoriile ei şi dintre cei care, prin respectarea le amintiţi
intează pentru că nu este asigurat cea de argilă să fie terminate şi riguroasă a instrucţiunilor de ex­ 832; 31-HE
în noua hală monobloc de la I.U.M. Petroşani, sînt asigurate con­
frontul necesar. Constructorii mai puse în funcţiune cit mai curînd. diţii optime de lucru. Iar rezultatele sînt pe măsură. Iată o parte din ploatare şi întreţinere a agregate­ zice coi\di
Brâ
au de lucru la tronsonul 0—1, de echipa de lăcătuşi condusă de şeful de schimb Valeriu Suciu, efectuînd lor, şi-au adus contribuţia la ob­
peste 1 000 rnetri, unde nu este I. MIRZA montarea unui troliu de funicular. ţinerea acestor frumoase rezultate.
Fertilizarea terenului In legumicultura în pomiculti
-u Expunerea secretarului gene­ chimice în 6 C.A.P. Rezultatul nu La întrebarea : cum pregătiţi cuvîntul, ne-am concentrat efor­ In livezile pe rod maximă aten­ lucrările am:
ral ai partidului, tovarăşul Nicolae ne statisface. S-ar putea realiza soarta producţiei de legume ? ne turile la realizarea în condiţii ire­ ţie se cere la tăierile pomilor. Du­ avea efect. I
Ceauşescu, la Congresul' consiliilor mai mult dacă ar fi utilizate şi răspund şefii fermelor legumicole proşabile a acţiunilor de sezon, pă o analiză atentă a pomului, se mii, fiind lip
populare judeţene şi al preşedinţi­ mijloacele de transport ale coope­ din 4 C.a:p. în ultima perioadă am administrat execută tăierea „de luminare" a tă mai bine
lor consiliilor popuiare municipale, rativelor agricole". — Avem sarcina să producem îngrăşăminte chimice pe 45 de ha, coroanei, îndepărtîndu-se în primul centraţii ma
orăşeneşti şi comunale se subli­ Iiie Roşu, şeful secţiei de me­ 977 tone legume marfă — ne-a
niază necesitatea de a acţiona e- canizare de la C.A.P. Pricaz i spus mg. Monica Soos, de la iar pentru amenajarea răsadniţe­ rînd ramurile uscate şi cele de In livezile
nergic pentru înfăptuirea exem­ „Noi lucrăm cu 2 greifere şi 8 C.A.P. Dobra. Pregătirile sînt în lor am transportat 450 tone gunoi prisos, care şînt rău plasate şi stin­ rod, la pom
plară a programelor de dezvoltare remorci. Transportăm zilnic peste plină desfăşurare. Pe 2 200 mp vom de grajd. Sînt pregătite pentru se­ gheresc ramurile cu poziţie bună. mală se vor
n agriculturii. în acest sens, un 100 tone gunoi de grajd la grădină produce 1,8 milioane fire de ră­ mănat mai mult de 100 mp răsad­ Aceste tăieri se vor face progre­ tăieri de for
rol hotărî tor în sporirea produc­ niţe. în zilele acestea definitivăm siv pentru a nu dezechilibra po­ fiecare primi
ţiei revine fertilizării terenului. şi pentru sfeclă. Tractoriştii Aurel sad. Pînă acum s-au amenajat şi problemele privind organizarea mul, ele urmînd a se finaliza în ma cîte un
David, Dumitru Orăşan, Vasile peste 200 mp. Sămînţa, îngrăşă-
Iată cîteva aspecte privind stadiul Bota, Ştefan Creţu şi alţii depun min-tele şi erbicidele necesare le muncii in cadrul fermei. 2—3 ani. Concomitent cu lucrarea ramuri bine
şi modul cum se desfăşoară aceas­ eforturi pentru a încheia grabnic avem procurate. Toată suprafaţa e — Vrem să ieşim printre primii respectivă, este necesar ca tere­
tă acţiune în judeţ. lucrarea". amplasată în teren irigat. Canalele cu legume pe piaţă — ne-a decla­ nul să se fertilizeze sub coroana pomii care m
!ng. Li viu Gîrbea, preşedintele sînt în stare corespunzătoare. La rat ing. Paul Govoreanu, de la pomului cu eîte 100—200 kg gunoi mală datorit!
Horia Marcu, Inginer şef la
consiliului intercooperatist Deva : C.A.P. Petreni i „La culturile ce­ fel şi utilajele. Atmosfera de mun­ C.A.P. Aurel Vlaicu. In acest scop de grajd bine putrezit şi cîte 2,5 cu semne d(
„în luna ianuarie a.c., am fertili­ realiere de toamnă am fertilizat că este bună, legumicultorii fiind am însămînţat deja 100 mp răsad­ kg superfosfat, 1 kg azotat de a- se aplică tăi
zat aproape 500 ha, acordind prio­ fazial peste 50 la sută din supra­ stimulaţi prin aplicarea retribuţiei niţe cu tomate şi ardei. Am sta­ re în lemn ■
ritate suprafeţelor destinate legu­ faţă. Acum avem concentrate for­ majorate. bilit să producem răsadul necesar moniu şi 0,5 kg sare potasică. Tă­ unui mugure
ierea de reîntinerire a ramurilor
melor. cartofilor şi sfeclei de za­ — Acţiunea de fertilizare a gră­ atît pentru cei 6 000 mp solarii, bune de un
hăr. în prezent avem constituite ţele la transportul gunoiului de dinii este în curs de încheiere — cit există la C.A.P., precum şi pen­ principale se va face îndepărtând, trunchiului s
patru formaţii de mecanizatori ca­ grajd pe cele 15 ha destinate car­ după caz, 1/4, 1/3 sau chiar mai
tofilor.^ Mecanizatorii din formaţia ne-a relatat ing. Angelica Codrea- tru solariile de curte ale gospo­ mult de 1/2 din lungimea lor so­ noi de graj<
re lucrează la C.A.P. Veţel, Leş- condusă de Vasile Albu s-au an­ nu, şeful_ fermei legumicole de la dăriilor populaţiei. Sînt procurate cotită de la vîrf către bază. superfosfat ş
nic, Şoimuş şi Deva. Urmează ca gajat să încheie lucrarea în aceas­ C.A.P. Sîntandrei. S-a aplicat azo­ seminţele necesare şi s-au fertili­ moniu şi ape
apoi, după grafic, să se deplaseze tă săptămînă". tat şi pe cele 15 ha cultivate cu zat 15 ha cu Îngrăşăminte orga­ In cazul cînd pomii sînt vigu- r>ul trunchiul
la Cristur şi Bîrcea. Pînă in pri­ In fiecare unitate agricolă exis­ legume verdeţuri. In această săp- nice. roşi, au creşteri anuale mari, dar
măvară vom transporta întreaga tămînă facem semănatul pe cei' 250 nu rodesc, se vor face doar uşoa­ Succesul d
cantitate de îngrăşăminte organi­ tă suficiente forţe disponibile şi mp prevăzuţi pentru asigurarea ră­ Realizarea producţiilor planifica­ pomicultură i
te şi a angajamentelor asumate în re tăieri de rărire şi se vor ad­
ce în cîmp. Dintre mecanizatori mijloace de transport care pot a- sadurilor la legumele timpurii. întrecere de către legumicultori organizare a
sigura realizarea în bune condi­
pot fi evidenţiaţi Aurel Cătălina, ţii a fertilizării. Important este ca — Pe zi ce trece, lucrările în necesită o amplă mobilizare a for­ ministra oîte 3 kg superfosfat sub nitate, de in:
Gheorghe Mocanii, Mircea Costi- coroană pentru stimularea formării
3vi. Ion Pescar, Horia Cutean, Pe­ munca să fie temeinic organizată, cadrul fermei cîştigă in intensitate ţelor şi o preocupare susţinută manifestate i
tru Fîorea, Nicolae Lupuţ şi alţii". dar conducerile C.A.P. şi I.A.S. să — ne-a informat ing. Petru Matcc- pentru efectuarea la timp şi de mugurilor de rod. drele tehnice
urmărească îndeaproape materia­ vici, de la C.A.P. Rapoltu Mare. calitate a lucrărilor de fertilizare, O mare importanţă prezintă stro­
big. Vasile Siminie, directorul lizarea acţiunilor cuprinse în pla­ tenţialului pi
R.M.a. Raia de Criş : „Pînă acum nurile de măsuri tehnico-organiza- Ne-am luat angajamentul să depă­ amenajare a răsadniţelor şi însă- pirea sau tratamentele de iarnă
e-au administrat peste 1 500 tone torice în vederea sporirii produc­ şim producţia de 1 300 tone legu­ mînţare a culturilor din prima ur­ ale pomilor contra bolilor , şi in­ Dr. ir
îngrăşăminte organice şi 30 tone ţiei agricole. me marfă. Pentru a ne respecta genţă. sectelor dăunătoare, fără de care Staţiuni