Page 14 - Drumul_socialismului_1976_02

Pcq 6 DRUMUL SOCIALISMULUI 0 Nr. 6101 0 MARŢI, 10 FEBRUARIE 1976

în lunile ie iarnă — intensă

activitate «le efeafie ştiinţifică

în - acest anotimp, îndeobşte cu­ lui Unităţii Socialiste, se află în
noscut sub denumirea de „stagiu­ permanenţă în atenţia comitetului
nea culturală de iarnă", localităţile comunal de partid. Acesta îndru­
rurale hunedorene cunosc o labo­ mă şi analizează cu atenţie aceas­
rioasă activitate de difuzare a cu­ tă activitate. Cu preponderenţă,
noştinţelor ştiinţifice. Pe lingă ma­ cadrele didactice de la şcoala ge­
nifestările artistice curente, prin nerală fac parte din comisia comu­
împletirea manifestărilor de toate nală de difuzare a cunoştinţelor,
genurile, căminul cultural tinde condusă de profesorul Eugen Pă­
deci să devină o adevărată tribu­ dure.
nă a educaţiei multilaterale a ce­ — Depărtarea la care se află lo­
tăţeanului. calitatea noastră faţă de centrele
Despre modul cum se desfăşoa­ urbane, ne-a determinat să acor­
ră această activitate, ne vorbesc dăm o mare atenţie problemelor
astăzi directorii unor aşezăminte de răspîndire a cunoştinţelor în
culturale din ţinutul pădurenilcr. sensul informării prompte, „la zi“
— Pe raza comunei noastre — a cetăţenilor — ne spune Aron
ne spune Aurel Delugramatica, di­ Herban, directorul căminului cul­
rectorul căminului cultural din tural din Bunila. în afară de bri­
Cerbăl — îşi desfăşoară activitatea gada ştiinţifică, serile de expe­
o brigadă ştiinţifică formată în rienţe ştiinţifice, expuneri, filme
majoritate din cadre didactice. documentare, avem o bună expe­
Date fiind condiţiile mai dificile de rienţă în activitatea, cercurilor de
transport, brigada se deplasează de citit. Asemenea cercuri îşi desfă­
La Casa corpului didactic din Deva, sub egida Muzeului judeţean, s-a deschis expoziţia „Evoluţia ce­
două ori pe lună în satele comu­ şoară activtiatea la Alun, Bunila, ramicii pe teritoriul judeţului Hunedoara". Iată cîteva exponate surprinse de fotoreporterul nostru, Virgil
nei. în afară de această modalita­ Onoiu.
te, comisia de difuzare a cunoş­ Cernişoara Florese, Poieniţa Voi-
tinţelor ştiinţifice, condusă de pro­ nii, Vadul Dobrii. Cu rezultate bu­
fesorul Laure'an Cândea, utilizează ne funcţionează în cadrul şcolii „LUNA CĂRŢII LA SATE"
desigur şi celelalte forme consa­ generale şi un cerc ştiinţific al carnet cultural
crate deja în practica culturală. O elevilor. „Zilele cărţii social-politice", din
cadrul celei de a lG-a ediţii a ,,I.linii
mare atenţie acordăm activităţii C. DROZD cărţii la sale", au prilejuit organiza­
bibliotecii, atît manifestărilor cu rea de către bibliotecile comunale
cartea la sediu, cit şi difuzării •Ar hunedorene a numeroase manifestări. ţii de carte social-politică ; iu Văli- ţeană a instructorilor brigăzilor ar­
şoara, Ribiţa, Beriu — călătorii pc
ei în sate. Astfel, in localităţile Baia de Criş, hartă ; interesante concursuri gen tistice de agitaţie. In afara unor in­
teresante comunicări legate de acti­
— Activitatea de răspîndire a cu­ O brigadă ştiinţifică a căminului Beriu, Brănişca, Băiţa, Băcia, Gcoa- „Cine citeşte, cunoaşte" au fost ur­ vitatea în acest domeniu, au evoluat
giu,
Tomeşti,
Sus,
de
Orăştioara
noştinţelor din comuna noastră, cultural din Certej s-a întîlnit du­ Turdaş, Peştişu Mic, au avut loc dez­ mărite de numeroşi spectatori la şi formaţiile de la I.C.S. mărfuri
spune la rîndul ei Salvina Prej- minică cu cetăţenii din satul Hon- bateri pe teme de politică internă Blăjeni, Dobra, Cristur, Pui ; iar la industriale Deva, I.M.C. Bîrcea, Casa
de cultură din Hunedoara, întreprin­
ban, directoarea căminului cultural dol. Au fost abordate cu această şi externă a partidului şi statului Luncoiu de Jos, Buceş ş.a. au fost derea de lianţi Chişcădaga şi cămi­
organizate recitaluri de poezie pa­
din comuna Lunca Cernii, parte ocazie probleme de politică internă nostru, etică şl echitate socialistă şi triotică şi revoluţionară. Cooperaţia nul cultural Bobîlna.
comunistă ; la Beriu, Buceş, Dobra,
Integrantă din ansamblul activită­ şi externă a partidului şi statului Lăpugiu de Jos, Luncoiu de Jos, Ki- de consum, la rindui ei, a deschis
ţii consiliului comunal al Frontu­ nostru, de legislaţie, igienă şa. biţa ş.a. au fost organizate expozi­ în aceste zile numeroase standuri cu SPECTACOL DE SELECŢIE
vinzare.
Duminică, la Casa de cultură din
CENTENAR — Deva, în cadrul consfătuirii judeţene
Faeultalea—centru de InvăţămTnt. laborator de cercetare, uzină de producţia CONSTANTIN 8RÂNCUŞI a instructorilor de teatru, a avut
Ioc şi un spectacol de selecţie a e-
chipelor calificate in faza pe judeţ
Opera sculptorului care a dat Ro­ pentru participarea la faza zonala
mâniei „Coloana infinitului" a fost (ce se va desfăşura in luna martie
Valoarea educativă a unor tema unei reuşite manifestări, orga­ a.c. iri oraşul Victoria). Au evoluat ;
nizate de Şcoala generală nr. 4 Pe­
echipele de teatru de la Casa dc
troşani, cu prilejul omagierii cente­
narului lui Constantin Brâncuşi. Ma­ cultură din Brad („Idee" de Petre
Bârbulescu), Casa de cultură a sin­
realizări de milioane diu în faţa sculpturilor din comple­ dicalelor din Petroşani („Evadarea"
nifestarea a fost întregită de un stu­
xul muzeistic Brâncuşî de la Tg- Jiu. de Leonida Teodorescu), cu căminul
(„Jocul
cultural
focul"
Geoagiu
de Octav Măgureanu,) Casa de cul­
Nu e vorba atît de cele 13 mi­ Valoarea educativă şi practică a zează o susţinere metalică recu­ ÎN ÎNTiMPINAREA ZILE! DE tură Hunedoara („Mansarda" de Dan
lioane pe care Institutul de mine rezultatelor activităţii de integrare perabilă sau mixtă pentru abata­ 16 FEBRUARIE Tărchilâ), căminele culturale din Pui
din Petroşani le-a raportat, recent, cu producţia şi cercetarea este în­ jele cameră din straturile groase. („Idee") şi Teliuc („Navetiştii" dc
ca fiind realizate prin îndeplinirea să mult mai mare. Nu numai pen­ Prin generalizarea acestei susţineri, Ba Termocentrala Mintia s-a des­ ion Băieşu). Primele trei formaţii
şi depăşirea planului de integrare tru că, prin această activitate, pre­ se -va putea economisi, anual, cir­ chis recent o expoziţie documentară s-au calificat pentru faza zonală.
cu producţia şi cercetarea, cît, mai gătirea viitorilor specialişti în mi­ ca 40 000 mc lemn de mină. organizată de către Muzeul judeţean ANIVERSARE
ales, de valoarea educativă şi prac­ nerit capătă noi dimensiuni, ci şi Printr-un contract de cercetare in colaborăre cu Filiala din Deva
tică a acestui merituos rezultat al pentru faptul că, prin efortul de cu Centrala cărbunelui Petroşani, a arhivelor statului, care prezintă Centrul de librării Deva) sărbăto­
şi
ceferiştilor
muncii. O muncă în care s-au în- gîndire şi concepţie al studenţilor colectivul institutului a conceput aspecte ale luptelor ianuarie-februarie reşte 25 dc ani de la înfiinţare. Cu
din
petroliştilor
tîlnit studenţii şi profesorii, cu şi profesorilor, sînt elaborate noi şi realizat un metanometru por­ 1833. Aceeaşi expoziţie va mai fi pre­ această ocazie în ziua de 15 februa­
mintea şi cu efortul, pentru a da metode de lucru. tabil, ataşat lămpii de miner, ali­ zentată la Ilia, Dobra, Brănişca şi rie 197G, în sala mică a Casei de cul­
viaţă unui deziderat major pus de Din acest efort s-au conceput, mentat de la aceeaşi baterie. Un Chişcădaga. tură din Deva, va avea loc festivi­
partid în faţa învăţămîntului în realizat şi experimentat 6 serie de aparat original, bazat pe principii în cadrul manifestărilor prilejuite tatea aniversării a unui sfert dc
general, iar a învăţămîntului teh­ utilaje care permit mecanizarea noi, care ar putea reduce substan­ de împlinirea a 43 de ani dc la eroi­ veac de muncă rodnică pusă in sluj­
ba difuzării cărţii.
cele lupte ale ceferiştilor şi petro­
nic superior în special. complexă a operaţiilor procesului ţial importul unor astfel de apara­ liştilor, biblioteca Clubului sindicate­
Şi dacă activitatea de practică tehnologic de extragere a cărbuni­ te. Studenţii şi profesorii institu­ lor din Simeria a organizat la De­ SPECTACOLE
productivă, efectuată de studenţi lor în abatajele cameră în minele tului petroşănean au mîndria de a poul c.F.It. Simeria un recital de
în unităţile economice din Valea Văii Jiului. Lucrarea, care se rea­ se şti autorii primului metanome­ versuri patriotice. Ansamblul folcloric al Casei do
tru ’ construit la noi în ţară, apa-
Jiului şi din alte centre miniere lizează pe bază de contract cu Tat de mare valoare în securitatea cultură din Deva a prezentat sim-
din ţară, este evaluată la peste 7 Centrala cărbunelui Petroşani, a- DIN ACTIVITATEA BRIGĂZILOR bătă şi duminică spectacole pentru
milioane Iei, efortul în cercetarea duce, pe lingă soluţiile practice de muncii miniere. ARTISTICE DE AGITAŢIE minerii de la exploatările din Uri-
cani şl Lupeni, precum şi pentru lo­
ştiinţifică s-a materializat într-o mecanizare, şi valoroase contribu­ în atelierul de producţie al insti­ cuitorii localităţilor Baru şi Sălaşu
valoare de peste 4,6 milioane lei. ţii teoretice materializate în mai tutului — acolo unde, în anul tre­ Recent s-a inebeiat prima ediţie a de Sus. Au evoluat cu acest prilej
..In cercetarea ştiinţifică, institutul multe brevete de invenţii. Desigur, cut, studenţii au realizat aparate concursului „Brigada are cuvîntul", dansatorii populari, taraful, soliştii
petroşănean a abordat teme din generalizarea noii tehnologii pro­ de cercetare ştiinţifică cu care au manifestare cultural-educativă de vocali Drăgan Munteanu, Sabina Po­
planul de stat nominalizat, teme puse va contribui la o creştere sub­ fost înzestrate peste 200 de uni­ masă, iniţială anul trecut de Uniu­ pa, Maria Olteanu, Ieremia Ştefan,
ce vizează probleme vitale ale ac­ stanţială a productivităţii muncii tăţi de învăţămînt din ţară — vii­ nea sindicatelor din comerţ şi coo­ Nicolae Rad. Momentele vesele au
tivităţii în subteran — mecaniza­ la exploatarea straturilor groase, torii specialişti lucrează la pro.to-^ peraţie. De-a lungul tuturor fazelor fost interpretate de arh. Liviu Oros.
de concurs (etapele de masă, jude­
rea operaţiunilor de perforare şi şi la reducerea efortului fizic. tipuri pentru aparatura care . va‘ ţene şi pe ţară), au fost antrenate
încărcare la săparea galeriilor, re­ Metoda de extragere mecanizată intra în execuţie de serie în 1077. peste 300 de formaţii. La faza finală, „MUREŞANA" ÎN RETEZAT
ducerea consumului şi înlocuirea în abatajele cameră din Valea E anul cînd va fi pus In func­ cinci echipe au primit titlul de „lau­
Ansamblul
lemnului, stabilirea metodelor pen­ Jiului e doar una dintr-un şir de ţiune noul atelier de producţie, ca­ reat al concursului". Printre acestea „Mureşana", de cintece şi dansuri
al
căminului
cultural
tru exploatarea rezervelor imobili­ studii şi realizări aduse de stu­ re va dubla capacitatea celui exis­ se numără şi brigada artistică de a- din Geoagiu, a fost, duminică, oas­
zate de pilierii de cărbune in ba­ denţii şi profesorii Institutului de tent şi va putea pregăti, în mese­ gitaţie a magazinului „Ulpia" din petele îndrăgit al iubitorilor de fol­
Deva (instructor T. Burducea), com­
zinul Văii Jiului şi altele. Cate­ mine Petroşani. Ei şi-au îndreptat rie, studenţii ambelor facultăţi ale clor de Ia poalele Retezatului. Cu un
drele şi-au asumat 61 de teme, în mod deosebit efortul de gîndi­ institutului petroşănean. Pentru că pusă din Marinela Popa, Olga Si­ program frumos alcătuit, membrii
mian, Estera Olah, Lia Bera, Gubrie-
majoritatea fiind contractate. Va­ re spre abatajele cameră, acolo viitorii ingineri mineri trebuie să ia Diirdun, Smaranda Viădescu, Ma­ ansamblului au oferit două specta­
cole pentru muncitorii de pc şantie­
loarea celor 52 de contracte de co­ unde se realizează în prezent mari fie specialişti nu numai în exploa­ riana Toader. rul hidroenergetic Rîu Mare — Rete­
tare, ci şi în concepţie.
laborare tehnico-ştiinţifică se ri­ consumuri de lemn. Studiul în­ In sala mică a Casei de cultură din zat şi pentru locuitorii satului CIo-
dică la peste 5 900 000 lei. dreptat spre aceste probleme vi- L L Deva a avut loc consfătuirea jude­ potiva.
Gcrmisara — un nume străvechi poate fi şi a muncitorului Vaier
dă glas chipului nou al ■aşezării. Efigii socialiste pe străvechi pămînt hunedorean Muntoiu, ce merge, de 15 ani, cu
Şi cită lumină emană acest nou familia la cor, şi a lui Ioan Păcu­
chip ! Vechea comună, legănata rar, vătaful căluşarilor virstnici —
Cle dealuri, înşirată de-a lungul din suita celor 4 generaţii — şi a
văilor potolite, şi-a pus salba, a- soţiei lui, neîntrecută la joc, poa­
nilor noi. Oamenii ei îşi scriu Geoagiu! şi-a descifrat noul destin te fi şi a soţilor Simina şi Ioan
destinul cu împlinirile zilelor lor. Samoilescu, animatori ai activită­
Şi cu fiecare literă rotunjită de ţii artistice a acestei aşezări.
vreme, ei îşi înseamnă pe răbo­ De peste trei decenii, Ioan Gro-
jul prezentului fapte care îşi au comunei. „Că cine altul dacă nu rodului ei. Că m-am legat de pă­ lor blocuri, a drumurilor, la ame­ za e martor înfăptuirilor de fieca­
obîrşia în cuvîntul partidului. Cu- statul nostru socialist a făcut ca mîntul nostru bun şi cu munca, najarea parcurilor şi a zonelor re an. La primăria comunei toate
vint-îndemn ce şi-a pus pecetea numele Geoagiului să aibă faimă şi cu vrerea. De vreo 6. ani în­ verzi — muncă obştească a cărei împlinirile timpului nou le-a con­
pe munca oamenilor, în viata lor, în ţară ! ?“. coace, viaţa îmi e pomicultura. valoare s-a ridicat, numai în 1975, semnat cu grija bunului gospodar
în conştiinfa lor. După ce secole Faimă 1 Da ! l-au dat-o nu Că avem în cooperativă o fermă ! la peste 2 milioane lei. O viaţă, care a trăit şi bucuria primelor
la rînd s-au zbătut să-şi ridice numai apele sale tămăduitoare, in Noi am pus-o, şi-o îngrijim ca pe care oamenii Geoagiului o tră­ licăriri ale electrificării satelor şl
spinarea deasupra plugului de preajma cărora, în anotimpul so­ pe lumina ochilor. Şi toată truda iesc intens în însăşi viaţa cultu­ a construirii primelor case noi,
lemn, ţăranii acestor mănoase a- cialismului, s-au înălţat moderne noastră ne-o stîmpără, primăva­ rală a aşezării. Medalia de aur pe drumuri noi, blocuri noi, şcoli
şezări dau muncii lor ritmul nou complexe balneare şi turistice, nu ra, cîntecul albinelor din flori, iar ţară, cîşligată de echipa de tea­ noi. In aceste zile de februarie,
al mecanizării. Pămîntul, supus numai colecţiile pomologice ce toamna, rodul livezilor ocrotite de tru, ce-şi aniversează două dece­ cînd cei mai buni gospodari ai ţă­
iliior moderne metamorfozări, cu­ cuprind sute de soiuri de măr, noi“. nii de existenţă, medalii de bronz rii se aflau în Capitală, la primul
noaşte încărcătura faptelor crescu­ păr, piersic, prun şi nuc ale sta­ „Ca pe lumina ochilor". Vorbe­ cucerite de formaţiile corale şi de lor mare sfat, Ioan Groza îşi nota
te din munca unită, comună. ţiunii experimentale ce-şi va ani­ le cooperatorului Ioan Girjob sînt căluşari sînt mărturii ale acestei sarcini din luminoasele idei des­
Vestită prin pomicultură, creş­ versa, peste un an, două decenii rupte din fapte, din viaţa lui de ■trăiri. „Ne-am legat cu inima şi prinse din cuvîntarea preşedinte­
terea animalelor şi prin ogoarele de existenţă, ci şi medaliile de fiecare zi. O viaţă pe care oame­ cu viaţa de actul de cultură. Cu lui republicii. „Ne aşteaptă sarcini
sale roditoare, comuna Geoagiu aur şi bronz cucerile de oamenii nii Geoagiului o trăiesc intens, el dăm alte lumini, mai înalte, mari. Trebuie să le facem faţă.
şi-a înălţat fruntea in ţară şi prin comunei la festivalurile artistice pe ogoarele ce au căpătat încăr­
apele sale tămăduitoare, cunoscu­ din ţară şi de peste hotarele ei. cătura nouă a cailor putere, în li­ satului". Mărturisirea septuagena­ In 76 mai ridicăm 109 aparta­
rului Emil Dodea, care de 30 ani
mente, extindem alimentarea cu
te de pe vremea străbunilor daci Faimă ! Da ! O faimă cîştigată vezile staţiunii de cercetări din apă, avem de...“.
şi romani ca Thermae Germisa- prin munca acelora ce şi-au legat care, cu toate greutăţile calami­ îşi păstrează loc de cinste în for­
ra : „Şi-a ridicat frunteaîn ţară de rostul şi viaţa lor, de rosturile şi tăţilor din anul trecut, au livrai maţia corală a satului, poate fi La Geoagiu, viaţa pulsează azi
cînd ţara a ajutat-o să-şi înalţe viaţa comunei. „De 18 ani, de statului aproape 1000 tone de şi a zugravului Nicolae Pera, ce sincronizată la ritmul ascendenţei
urbanistice.
fruntea şi să nu şi-o mai plece cînd am intrat în cooperativă, am fructe şi im sfert de milion de a uimit cu talentul său criticii
nicicînd" — zic, cu fală, oamenii ştiut şi ce-i munca, şi ce-i bucuria pomi altoiţi, la construirea noi­ dramatici la întrecerile paţionale', LUCIA LÎCIU