Page 19 - Drumul_socialismului_1976_02

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 6 102 ® MARTI, 17 FEBRUARIE 1976 Pag. 3

43 de ani de la luptele ceferiştilor şi Tinerii-angajaţi cu toată răspunderea

petroliştilor din ianuarie-februarie 1933 in îndeplinirea sarcinilor economice

Se împlinesc 43 de ani de la Griviţa — grevă înăbuşită în. rilor au fost transformate în am­ „Tineretul — factor activ în rea­ lor de materii prime, materiale,
eroicele .lupte ale ceferiştilor şi sînge de burghezo-moşleorime. A- ple demonstraţii de protest îm­ lizarea cincinalului revoluţiei teh­ combustibili, energie electrică, re­
petroliştilor din ianuarie-febr.ua- flaţi întotdeauna în primele rîn- potriva exploatării capitaliste, nico-ştiinţifice" — este deviza sub introducerea în circuitul productiv
rie 1933. Conduse de Partidul duri, comuniştii au făcut din nou concedierilor în masă, pentru eli­ care au început acest nou an şi a deşeurilor etc. în multe uni­
Comunist Român, luptele ceferiş­ dovada înaltelor lor calităţi re­ berarea tuturor revoluţionarilor cincinal de muncă tinerii din în­ tăţi s-au constituit echipe şi bri­
tilor şi petroliştilor din anii cri­ voluţionare, mulţi dintre ei că- oare au fost arestaţi. Intr-un ra­ treprinderi, exploatări miniere, din găzi tinereşti care acţionează cu
zei 1929—1933 au exprimat în mo­ zînd victimă odioasei represiuni port al ministerului muncii adre­ fabricile şi uzinele judeţului, de pe maximă promptitudine acolo unde
dul cel mai grăitor spiritul com­ armate. sat la 24 februarie 1933 Consiliului şantiere —' ne-a declarat tovară­ procesul muncii o cere, de foarte
bativ al clasei noastre muncitoa­ In iarna anului 1933 greve şi de Miniştri, descriindu-se situa­ şul loan Resiga, şeful sectoru­ multe ori şi după orele de pro­
re, capacitatea partidului comu­ proteste ale maselor muncitoare ţia jalnică a minelor, se preci­ lui tineret muncitoresc al Comite­ gram.
nist de a organiza şi conduce se semnalează în aproape toate za că în orice moment în locali­ tului judeţean al U.T.C. Acţionînd — Vă rugăm să vă referiţi şl
lupta oamenilor muncii pentru centrele ţării. tăţile din Valea Jiului pot izbuc­ în spiritul indicaţiilor date de se­ la alte aspecte din munca tineri­
apărarea drepturilor şi libertăţi­ In judeţul Hunedoara, după cum ni greve. Ridicări la luptă ale cretarul general al partidului, to­ lor, La alte iniţiative tinereşti In
lor muncitoreşti, a independenţei se consemnează în documentele minerilor se semnalează şi la mi­ varăşul Nicolae Ceauşescu, la şe­ muncă.
şi suveranităţii României, împo­ vremii, situaţia la Simeria în 7 nele din zona Bradului, la Ghelar dinţa festivă de deschidere a Con­ — Firesc, iniţiativele mai vechi
triva pericolului fascist. „Luptele februarie era atît de încordată precum şi la Uzinele metalurgice gresului al X-lea al U.T.C., a ho- dar care şi-au dovedit viabilitatea
de clasă din perioada crizei eco­ îneît în orice moment putea iz­ din Hunedoara. tărîrilor adoptate . de Congres, or­
nomice — arată secretarul gene­ bucni greva. Muncitorii de la Evenimentele revoluţionare din ganele şi organizaţiile de tineret şi eficienţa le continuăm şi anul
acesta. Acestora 11 s-au adău­
ral ai partidului nostru, tovarăşul Atelierele C.F.R. din Simeria România anului 1933 — în condi­ îşi orientează întreaga activitate
noi,
valoroase,
gat
iniţiative
NICOLAE CEAUŞESCU — şi mai (alături de cei de la Piatra Olt, ţiile cînd Hitler acaparase pute­ în direcţia angajării active, res­ cum sînt 3 „Clubul inginerilor
ales luptele ceferiştilor şi petro­ Lugoj, Piteşti, Rîmnicu Vîlcea rea în Germania — au răsunat ponsabile a fiecărui tînăr la locul
liştilor din ianuarie—februarie etc.) au refuzat să primească sa­ ca un puternic semnal de alarmă de muncă încredinţat pentru rea­ şi tehnicienilor", „Vitrina cali­
tăţii", „Proces rebuturilor", „Si­
1933 au constituit un moment dc lariul redus, pînă ce nu s-a re­ pentru întreaga Europă împotriva lizarea exemplară a îndatoririlor guranţă şi măiestrie", „Stăpîn pe
o deosebită importanţă în istoria venit asupra acestei măsuri, ame- pericolului fascist. Răsunetul lup­ ce ii revin.
mişcării noastre muncitoreşti, au nintînd conducerea atelierelor cu tei şi sacrificiul greviştilor ro­ — Concret, .cum s-au prezentat volan", „Buna servire", „Politeh­
nici muncitoreşti pentru tineret",
avut o profundă înrîurirc asupra declararea grevei. Printre cefe­ mâni s-au oglindit în puternicul tinerii judeţului la startul noului „Registrul economiilor", „Sfatul o-
vieţii politice şi sociaie din Româ­ riştii de aici au fost răspîndite protest al opiniei publice interna­ an şi cincinal de muncă ? meniei" şi multe altele, care se
nia'" manifeste ale partidului comunist, ţionale faţă de masacru, faţă de — O dată cu stabilirea sarcinilor
înrăutăţirea accentuată a nive­ care demascau politica de fasci­ procesele intentate muncitorilor de plan, a angajamentelor şi obiec­ aplică în funcţie dc specificul pro­
lului de trai, şomajul, reducerea zare a ţării şi în care se arăta că şi conducătorilor grevei. tivelor întrecerii socialiste, organi­ cesului de muncă din fiecare uni­
salariilor au făcut oa . acţiunile cea mai eficace cale pentru apă­ Solidaritatea maselor hunedo- zaţiile U.T.C. şi-au stabilit în adu­ tate economică.
revendicaţii'® ale muncitorilor să rarea intereselor muncitorimii es­ rene cu luptele ceferiştilor şi pe­ nări generale deschise angajamen­ Tinerii care muncesc în agricul­
capete o amploare fără precedent. te organizarea lor pe principiul troliştilor din ianuarie-februarie te şi obiective proprii în muncă, tură au, de asemenea, stabilite
Alături de muncitorii fabricilor luptei de clasă. Manifestele ce­ 1933, puternica influenţă pe care care sînt incluse în angajamente­ reperele unde vor acţiona cu prio­
şi uzinelor au protestat intelectu­ reau ceferiştilor simerieni să lup­ acestea au avut-o pretutindeni, le colectivelor muncitoreşti respec­ ritate. Sub genericul : „Fiecare tl-
nâr al satului — participant activ
alii, ţăranii, funcţionarii, micii te împotriva reducerii salariilor, s-au datorat înrîuririi politice şi tive, cu termene şi responsabili­ la dezvoltarea şi întărirea unită­
meseriaşi, • afectaţi şi ei de criză. pentru reprimirea ceior concediaţi forţei organizatorice a Partidului tăţi precise, angajamente ce se
Masele populare, în frunte cu şi împotriva militarizării C.F.R-- Comunist Român, care, deşi aflat dezbat în adunările oamenilor ţilor agricole" se va munci la re­
darea de noi terenuri în circuitul
clasa muncitoare, erau ferm ho- ului. în adîncă ilegalitate, a pregătit şi muncii. Pentru sporirea contribu­ agricol, la irigaţii, desecări, com­
tărite să se împotrivească cercu- Influenţa luptelor feroviarilor condus cu fermitate lupta pentru ţiei tinerilor la realizarea sarcini­
' ,-ilor conducătoare ce încercau să de la Griviţa şi ale petroliştilor răsturnarea orînduirii capitaliste, lor de producţie în toate organi­ baterea eroziunii solului, sporirea
producţiilor la hectar. In zooteh­
arunce întreaga povară a crizei din Valea Prahovei a pătruns, pentru cucerirea puterii de către zaţiile U.T.C. şi A.S.C. din indus­ nie am Lansat chemarea-întreeere
în spatele celor ce muncesc. Ne­ cum era şi firesc, şi în rîndul clasa muncitoare. trie, construcţii, transporturi, din
mulţumirile au culminat cu ridi­ minerilor din Valea Jiului. La Cu înaltă responsabilitate ^ faţă agricultură, unităţi de cercetare şi „Cel mai bun crescător de anima­
le", ceea ce va duce la perma­
carea pe baricadele luptei revo­ Petroşani, Petrila, Vulcan, Lupeni, dc destinele patriei, ceferiştii de proiectare, şcoli şi facultăţi a fost
luţionare a feroviarilor de la Lonea, Aninoasa, întrunirile mine- astăzi, alături de întregul popor, lansată mişcarea ştiinţă-tehnică- nentizarea tinerilor în acest în­
îşi aduc o însemnată contribuţie produeţie. Organizaţiile U.T.C. din semnat sector de muncă. Avem şi
alte iniţiative şi acţiuni î de mun­
la dezvoltarea României socialis­ C.S.H., I.C.S.H., industria locală, că patriotică, de înfrumuseţare a
to, la transpunerea în viaţă a do­ U.U.M.R. Crişcior, I.E.C. Mintia,
Manifestări consacrate zilei de 16 Februarie cumentelor Congresului al Xl-lea I.M, Barza, E.M. Dîlja, E.M. Uri- localităţilor, concursuri şi olimpia­
al P.C.R. împlinirea idealurilor de, întreceri. Alături şi în deplin
Comemorarea eroicelor lupte ale loc o seară literară intitulată „Ziua cani, E.M. Vulcan, I.U.M. Petro­ consens cu harnicii oameni ai mun­
ceferiştilor şi petroliştilor clin ie- de 16 februarie oglindită in litera­ pentru care s-au jertfit înaintaşii şani, E.M. Lupeni, I.V. Călan, cii hunedoreni, sub îndrumarea or­
bruarie iVTi a prilo'Mit. sîmbâtS. la tura românească contemporană" ; noştri, a năzuinţelor de libertate „Marmura" Simeria, Ţesătoria ganelor şi organizaţiilor de partid,
Casa de cultură din Deva, o aduna­ un medalion „Vasile Roaită", urmat naţională şi dreptate socială ale de mătase Deva, „Vidra" Orăş-
re festivă, organizată de Complexul de un recital dc versuri patriotice întregului popor se reflectă în tie şi altele şi-au stabilit o- tinerii judeţului vor da dovadă de
C.FJî. Deva. In prezenţa unui pu­ şi revoluţionare, s-a desfăşurat la chipul de astăzi al patriei noastre, o, angajare şi disciplină exempla­
blic format din ceferişti şi familiile i.M.M.R. ; in sala de apel a staţiei puternic angajată în mersul îna­ biective şi indicatori pentru re în muncă pentru înfăptuirea cu
acestora, tovarăşul loan Buligan, se­ de călători, prof. Florian Urican a creşterea productivităţii la fie­ cinste a hotărîrilor şi sarcinilor ce
cretarul comitetului de partid pe susţinut expunerea „Noua ordine inte spre înfăptuirea societăţii care loc de muncă, organizarea le avem din Programul Partidului
complexul C.F.R., a evocat lupta economică şi politică internaţională". socialiste multilateral dezvoltate, superioară a producţiei, moderni­ Comunist Român de edificare a so­
înaintaşilor feroviari, care, în fe­ Duminică, formaţiile artistice ale spre comunism. zarea şi înnoirea produselor din
bruarie 1033, au înscris o pagină Clubului sindicatelor din Simeria au fabricaţie, reducerea cheltuielilor cialismului şi comunismului pe pă-
eroică în istoria mişcării muncito­ prezentat spectacolul „Acceleratul Prof. ION FRĂTILÂ mîntul patriei noastre !
reşti din România. Vorbitorul a re­ veseliei" pentru navetişti, la Rădu- directorul Filialei Hunedoara a de producţie, punerea în valoare Convorbire realizată de
levat şi munca plină de dăruire şi leşti şi Lăpuşnic. Ieri, în sala clu­ a noi resurse, găsirea de noi posi­
devotament a angajaţilor Comple­ bului. după adunarea festivă, a ur­ Arhivelor statului bilităţi de reducere a consumuri­ GH. I. NEGREA
xului C.F.R. Deva desfăşurată pen­ mat un spectacol dedicat evenimen­
tru îndeplinirea exemplară a sarci­ tului.
nilor de mare răspundere ce le re­
vin în nouţ cincinal. Adunarea fes­ -fc
tivă a fost întregită-de un montai s Eroi au fost, exol sint încă",
literar-muzical-coregrafic evocator’’ şi „Poporul îşi făureşte Istoria", „Che­
de un spectacol de oîntece şi jocuri marea zilei dc 16 relmtaric", „Să
populare, preeum şi de muzică u- urmăm exemplul lor" — acestea au
şonră la a cărui realizare şi-au dat fost temele unor emoţionante şi e-
concursul formaţiile artistice ale ducative manifestări prin care pio­
complexului C.F.R. şi ale Casei de nierii din detaşamentele claselor
cultură din Deva. III—VI de la Şcoala generală nr. 5
a} Simpozion. Tot slmbătă, Casa Deva au evocat eroismul luptelor
de cultură din Hunedoara a gă2duit petroliştilor şi ceferiştilor din fe­
simpozionul „Buptcle ceferiştilor şi bruarie 1933.
petroliştilor din februarie 1033“. Or­ a Municipiul Hunedoara a găz­
ganizat de casa de cultură şi liceul duit în aceste zile o sultă de întil-
nr. î clin localitate, simpozionul a niri cu ceferiştii — dezbateri, mon­
fost întregit de un recitai de poezie taje muzical-literare închinate eve­
patriotică şi revoluţionară. nimentului istorie din Iarna anului
1933. „Omagiu adus eroilor ceferişti",
Aniversarea celor 43 de ani care „Griviţa ’33“, Flori pentru eroii din
au trecut de la eroicele lupte ale 1933“ sint doar cîteva dintre întîlni-
ceferiştilor din ianuarie-februarie rile cu ceferişti veterani şi manifes­
1933, a prilejuit organizarea la Si­ tările evocatoare organizate de şco­
meria a numeroase manifestări. lile generale nr. l, 3, 4, 5, 6 şl 7
Astfel, la staţia C.F.R. triaj a avut din Hunedoara. Locuinţe noi în mlcroralonul nr. 7 din Hunedoara. Foto : v. ONoro
Cîmp larg Pionieria — scoală
9
de educaţie comunistă
spiritului novator
(Urmare din pag. ij.
ţă cu profundă satisfacţie do ho- ® „Aşa cum părinţii noştri cultural din localitate, un spec­
tărîrea adoptată de reuniunea mi­ (Urmare din pag. 1} ţionarea problemelor cetăţenilor ? răspund prin hărnicie şi succese tacol care a degajat un cald şi
nisterială a ţărilor în curs de — începînd de acum, deputaţii chemării partidului de a înfăptui emoţionant fior patriotic. Cînte-
dezvoltare cu privire la primirea se vor întîlni, lunar, cu cetăţenii cu dragoste şi pasiune obiective­ cele, montajul muzical-literar,
României ca membru al „Grupu­ mâncate, cu masele. Cc măsuri aţi din circumscripţii pentru a ic face le noului plan cincinal, aşa şi fiecare punct din program au fost
lui celor 77“.. Comitetul Politic întreprins în acest scop ? cunoscute hotărîrile, sarcinile ce noi, pionierii, răspundem pre­ o caldă manifestare de dragoste
Executiv a dat o înaltă apreciere le revin, pentru a urmări şi parti­ zent aceleiaşi chemări pregătin- pentru locul natal, pentru patrie
acestui act, considerîndu-1 ca o — In primul rînd am stabilit cipa la rezolvarea problemelor ce du-ne, prin învăţătură şi fapte şi neam. (ANTON ZEFIR).
expresie a relaţiilor tot mai concret toate activităţile de munci se ridică zi de zi. Noi îi instruim, demne de cravata roşie cu trico­ © „Coordonatele prezentului,
strînse, dc solidaritate şi coope­ patriotice pentru acest an, lucrări­ lunar, cu sarcinile ce le revin. lor, pentru ziua de miine cînd va coordonatele viitorului" s-a inti­
rare, existente între România şi le ce vor fi executate la întreţine­ Le-am stabilit carnete de sarcini, trebui să preluăm ştafeta. în tulat întîlnirea pe care pionierii
ţările în curs de dezvoltare, a rea şi. modernizarea străzilor, con­ pe care le completăm cu proble­ aceste zile de februarie, de din Densuş au avut-o, vineri, cu
amplificării raporturilor priete­ struirea de trotuare, drumuri, in­ mele- ce intervin pe parcurs, şi a exemplu — ne scrie pioniera Le- primarul comunei de la care au
neşti cu aceste state, a conlucră­ troduceri de apă, plantaţii de pomi căror realizare o urmărim îndea­ onora Cioară din Deva — noi aflat despre marile obiective pe
rii dintre ele pe arena interna­ ornamentali, tot ceea ce vom în­ dezbatem Statutul organizaţiei care Congresul consiliilor popu­
ţională. treprinde în domeniul gospodăririi proape. Pentru a le stimula acti­ noastre. In detaşamentele clase­ lare judeţene şi al primarilor
„Comitetul Politic Executiv — oraşului. încă în această lună or­ vitatea, ne-am gîndit la realizarea lor II—V de la Şcoala generală le-a pus in faţa ţării. întîlnirea
se spune în comunicat — relevă ganizăm cu comitetele de cetăţeni unui drapel de circumscripţie frun­ nr. 5 Deva, dezbaterile au în­ a fost precedată de o utilă ac­
şi cu acest prilej contribuţia deo­ şi cu deputaţii discuţii, pe margi­ taşă, de stradă fruntaşă," care să semnat îndemn şi angajament la ţiune de deszăpezire a drumului
sebită a tovarăşului Nicolae nea obiectivelor cuprinse în che­ fie transmisibil. o conduită ireproşabilă la învă­ ce leagă satul Peşteniţa de Den­
Ceauşescu în orientarea hotărîtă marea Congresului consiliilor popu­ Pentru creşterea competenţei an­ ţătură şi activitatea pionierească". suş. Pionieri şi utecişli, avînd in
a dezvoltării relaţiilor statului lare, hotărîrile lui, vom arăta con­ gajaţilor consiliului popular, ne o „România pc coordonatele frunte pe unul din dascălii lor,
nostru cu ţările în curs de dez­ cret ce sarcini ne revin, ce avem gîndim in primul rînd la organi­ cincinalului revoluţiei tehnico- au muncit orc în şir la drum
voltare. Convorbirile secretarului de făcut împreună, care trebuie zarea studierii pe bază de program ştiinţifice" a fost titlul unei in­ spre satisfacţia localnicilor şi a
general al partidului nostru cu a legilor, decretelor, a actelor nor­ structive manifestări la care au lor.
şefi de state şi guverne, cu să fie aportul deputaţilor şi al mative şi seminarizarea lor. De a- participat pionieri din munici­ ® „Lumea văzută cu ochii co­
reprezentanţi ai forţelor progre­ cetăţenilor. Ne-am gîndit să orga­ semeneâ, avem in vedere ţinerea piul Deva, prilej cu care cei mici piilor" este tema expoziţiei de
siste şi democratice, ai opiniei nizăm „Ziua gospodarului" — zi unei evidenţe precise a propune­ au aflat despre marile obiective artă plastică deschisă la Şcoala
publice, documentele adoptate cu în care unul din membrii biroului rilor şi sugestiilor oamenilor mun­ care vor împlini peisajul econo­ generală din Urtcani. O expoziţie
ţări din Asia, Africa şi America cii, , şi, în mod deosebit, a modului mic şi social al judeţului Hune­ realizată de copii pentru copii şi
Bahnă au pus o bază trainică co­ executiv stă la sfat cu cetăţenii. în care sînt rezolvate. Aceasta im­ doara şi al ţării în cincinalul părinţi
laborării politice, economice, cul­ Dorim ca aceste manifestări să fie pune mai multă ordine şi discipli­ 197G—1980 La şcolile generale nr. © întilnirc cu poezia. Membrii
turale şi tehnico-ştiinţifice a Ro­ întîlniri în câre oamenii pot veni 1, 2, 3, 4, 5 din Deva s-a des­ cercului literar „Mugurii" de la
mâniei cu aceste state, conlucră­ nă în soluţionarea operativă a pro­ făşurat cu succes concursul i Casa pionierilor din Hunedoara
rii în vederea participării active cu propuneri, cu sugestii care să blemelor. Desigur, măsurile nu se „Sanitarii pricepuţi", faza pe clase, şi ai cenaclului liceului nr. 1 din
la rezolvarea marilor probleme conducă' la îmbunătăţirea activită­ opresc doar la cele enunţate. Spi­ iar şcolile generale nr. 3. şi 4 au localitate s-au întîlnit cu poeţii
ale lumii contemporane". ţii de gospodărire şi la o mai ritul novator, iniţiativa ce carac­ găzduit întreceri sub genericul Gheorghe istrate, Iv Martinovici,
In cursul săptămînii trecute to­ strinsă legătură cu masele. „Cum circulam corect pietoni şi Dan Constantinescu. loan Evu
varăşul NICOLAE CEAUŞESCU terizează pe gospodarii noştri vor biciclişti" şi „Să cunoaştem regu­ şi Valeriu Bârgău. întîlnirea s-a
a primit pe trimisul special al — Ce întreprindeţi pentru creş­ găsi şi în continuare cîmp larg de lile dc circulaţie" (DIANA TRI- soldat cu discuţii fructuoase re­
preşedintelui Mauritaniei, pe mi­ terea răspunderii deputaţilor, a lu­ afirmare pentru ca munca să cu­ EAN, l'LORELA POPA — Clu­ feritoare la rolul şi sarcinile ar­
nistrul sirian al Barajului Eufra­ crătorilor organelor locale ale pu­ bul presei pioniereşti Deva). tei în general şi ale poeziei în spe­
tului, precum şi scrisorile dc a- terii şi administraţiei dc stat ca noască o continuă perfecţionare. s Ansamblul artistic _ pionie­ cial, în etapa edificării noii noas­
crcditare ale ambasadorilor Re­ Convorbire realizată de resc „Plaiuri pădureneşti" al Şco­ tre societăţi. (MONICA TODOR —•
publicii Populare Democratice a ei să manifeste mai multă solici­ lii generale din Cerbăl a oferii subredacţia „Tot înainte" Hune­
Yemenului şi Regatului Lesotho. tudine şi responsabilitate în solu- LUCIA LICIU localnicilor, pe scena căminului doara.)