Page 20 - Drumul_socialismului_1976_02

Pag. '4 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 6 102

Adunări generale ale investiţiile r " cocs mai, mult- şi mail

oamenilor muncii din cărbune de Valea 3
kmmrn termenele ca sa ie
G.S. Hunedoara: (Urmare din pag. 1). ne-a declarat ing.
directorul minei U.
angajăm că ie scurtăm... siunea de a veghea La buna gos­ re, ne-am preciza
podărire a materialelor, la econo­
de acţiune şl rezi
Obiectivele revoluţiei tehnice- misirea lor, a energiei, a combus­ nă acum. bune. A
tibililor. De asemenea, s-a trecut planul celor 45 d<
Punerea în funcţiune a noii fa- probleme cu asigurarea încălzirii mai -intens la recuperarea armă­ mai mult de 1 000
ştiinţifice să se materializeze brici de încălţăminte de la Hu- (care nu se rezolvă intr-o lună, turilor metalice TII, care se re­ şi credem că ne v-
nedoara la termen a ridicat şi va două), cu demararea lucrărilor
condiţionează în subteran şi se tocmai angajamerv
ridica probleme constructive şi de montaj.
sociale. In legătură cu acest obiectiv refolsesc. Da sectorul IV a fost răspuns la chemar
la Vulcan. Adică d
confecţionată o maşină de repa­
focă slin primul an al moralului ceput cu întîrziere din cauza că asigurare a conservării utilajelor rat stîlpi hidraulici, precum şi un nul anual la inve-
Intîi, pentru că lucrarea
de
a
în- mai sînt şi alte
probleme :
stand de probă în subteran, prin mai devreme, de
nu s^a asigurat constructorului sosite sau care vor sosi, de asi- care se asigură folosirea mai ra­ mentar sarcinilor
documentaţia necesară pregătirii gurarea , condiţiilor pentru desfă- ţională a forţei de muncă, redu­ tone de cărbune, c
Trăsătura definitorie a adunării experimentarea şi aplicarea noilor
generale a reprezentanţilor oame- tehnologii. S-a apreciat în aduna- ei din timp. In al doilea rînd, şurarea corespunzătoare a califi- cerea efortului fizic şi operativi­ plus de 400 ml la ;
ritmul de execuţie nu a fost şi cării personalului, pentru utiliza-
nilor muncii din cea mai puter- re că, de exemplu, cercetarea adu- tate în activitatea de susţinere în gătiri, de a oreşt<
nieă unitate industrială a judeţu- ce o contribuţie inconsistentă în nu este cel care caracterizează rea lui după ce s-a calificat şi abatajele frontale. Tot pentru e- muncii cu 8 kg p
în general activitatea I.C.S. Hune- multe altele.. Utilajele stau sub conomisirea muncii şi creşterea în a' „ timp e(
Oui — C.S. Hunedoara — a con- utilizarea păeurii la furnale, coe- doara. Anul trecut s-a acumulat intemperii iar o parte din cele
productivităţii a fost realizată o mc- material lemne
stituit-o încadrarea pe deplin a ficienţii de scoatere la Laminoare o rămînere în urmă de circa o pentru atelierul şcoală au fost instalaţie pentru pregătirea bura- energie electrică,
materialelor prezentate şi dezba- sînt foarte largi, la ajustaje există lună de zile, în decembrie — ia- refuzate pentru că nu s-a elibe- jului din pămînt argilos necesar bustibil convenţion
terilor^ în spiritul exigenţelor şi un personal numeros, colectivul u- nuarie s-a recuperat ceva, dar rat spaţiul unde să fie montate la puşcarea în subteran. Sub aceeaşi elev:
orientărilor directoare cuprinse in j. ei nr. 5 are preocupări încă ti- în februarie — lucrîndu-se în (în clădirea respectivă sînt ocu- Introducerea pe scară largă a — de a da cărbu
Z n
Iiotăririle Congresului al Xl-lea pentru calitate, trebuie peste spaţii deschise — se vor adăuga pate săli cu cîteva lăzi de mere tăierii şi încărcării mecanizate în mai bun pentru i
al partidului, in documenlul-pro- ţ j. ma j f crm acţionat pentru or- ceva zile restanţă. In al treilea şi nuci ale comerţului cu legume, abataje şi galerii şi a tehnologiei — lucrează şi mii
0
gram expus de tovarăşul Nicolae ganizarea ştiinţifică a producţiei şi rînd, de problemele fabricii se deşi s-a cerut ca acesta să le de exploatare sub tavan de rezis­ băteni, în ciuda u
Ceauşescu la primul Congres al a muncii, pentru întărirea disci- ocupă mulţi, dar nu s-a conturat evacueze). tenţă, folosirea in măsură sporită neajunsuri cu car
consiliilor populare. De pe teme- ]i j_ încă un coordonator ferm care să — Am Început cursul de califi- a combinelor PK-7 şi a stîlpilor fruntă. Tovarăşul
p ne
lia cestor minunate şi însufleţi- Lg început de an şi de nou citi­ tragă la răspundere... care cu 120 femei, dar nu putem hidraulici — iată alte argumente giner şef al exph
toare perspective care se reflectă cinal în fa a Termenul de punere în func­ trece la pregătirea practică pen­ tehnice care întăresc certitudinea clairat că întregul
ţ siderurgiştilor hune-
şi în sarcinile combinatului, pen- doreni stă un evantai de sarcini ţiune a fabricii a fost prelungit, tru că este frig in atelier. Fa­ minerilor de la Dupeni că vor hotă-rît să şteargă
tru noua etapă, darea de seamă a prioritare, între care un loc cen-
comitetului oamenilor muncii, fie- tra j jj ^-upă creşterea foarte di- cu asentimentul constructorului şi cem numai cursuri teoretice. De munci mai mult şi mai bine în zărilor de pînă ai
al beneficiarului, apoi constructo­
două săptămîni to-t solicităm la acest an. Această hotărîre au ex­
care vorbitor, apreciind cu mo- nam ică a productivităţii muncii, rul, respectiv şantierul 1 al E.G.C.L. să rezolve încălzirea primat-o şi în cadrul adunării ge­ pas cu celelalte
bazin. Două sînt
destie marile succese obţinute a- acordarea unei atenţii deosebite Î.C.S.H., „analizîndu-şi posibilită- spunea, joia trecută, tovarăşul nerale a oamenilor muncii briga­ pale în care sînt
nul trecut, în întregul cincinal în- pro uc de ţagle din oţeluri a- ţile“ s-a angajat să „devanseze" loan Dumitrescu, maistru instruc- dierii loan Mondoca, de la secto­ preocupările : spre
d ţiei
cheiat, au analizat pe multiple fa- înalt aliate şi inoxidabile, obiectivul eu 15 zile (executanţii ton rul IV, şi Gheorghe Belei, de la radicală a sistemi
ţete ■ au conturat m< acţionat realizarea parametrilor funcţionali direcţi spun că se poale cu vreo ... Pe şantier nu se poate luCra sectorul III, inginerii şefi dc sec­ rii tehnico-materi;
concrete în care trebuie acţionat , , s _ .-. o
ţ m 45 zile). de frig, la cursul de calificare se tor Aurelian Grosu (V) şi Ştefan rarea stilului şi ;
pentru ca rea ponderii cărbunelui indigen în Starea lucrărilor pc şantier nu amină învăţarea practică a me- Iuga (I), ca şi şefii de echipă loan muncă ale organe
n
c nt
sa creasca ®. ° ^'ţ. ţ şarjele de cocs, asigurarea cu pie- prea vădeşte intenţia de a scurta seriei din acelaşi motiv, maşinile Predoşanu şi Matei Dănilă, de la conducere şi îndr
inetal, sa ridice continuu valoarea se de schimb şi subansamble din întreţinere utilaje. activităţi a colect
„f,Kc„,.c„.Kio air,
lui de întrebuinţare şi performan- d ţie oprie> re ducerea con- mai substanţial termenul de pu- Şi utilajele noi vor rugini pentru
a* ■s^sss u-x — Am executat 96 la sută din Beneficiarul _ coordonator stă la fecţionării activităţii productive creşterii produeti'
că stau sub acoperişul... cerului.
nere în funcţiune.
Pe aceleaşi coordonate ale per­
De asemenea, s
eficienţa întregii activităţi, să fie energiilor secundare zidărie ; restul valorilor mari se „Vidra" Orăştie, pentru I.C.S.II. se situează şi colectivele celorlal­ pe ridicarea per-m-
da înălţimea obligaţiilor morale a- ...Un vorbitor, maistrul Cornel vor regăsi în corpul social, în ma ' sfot încă luni în an... Orga- te două exploatări miniere care producţiei, pe org
sumate prin chemarea la întrecere Raţiu spunea : .,be aşteapta mult izolaţia acoperişului. Hala de nele municipale ar trebui să tra- extrag cărbune cocsificabil : Uri- meinică a produci
pe care au adresat-o metalurgişti- de la oţelari". Intr-adevar, econo- fabricaţie va fi închisă, dacă tim- gă mai eficient la răspundere pe cani şi Bărbăleni. „Noi ştim că in rea cu încredere
lor din întreaga ţară. mia naţională aşteapta de La oţe- pul se va îmbunătăţi, în circa cei care încurca lucrurile. acest prim an al cincinalului re­ moderne de extră
Sarcinile ce revin combinatului de la întregul colectiv Erou 20 de zile — arata tovarăşul Con­ voluţiei tehnico-ştiinţifice avem
stantin Pitea, şeful lotului. I. MIRZA sarcini sporite, mobilizatoare — DUMK
Ne exprimăm îndoiala pentru
- mai mari, la puternica organizaţie de partid, exactitatea procentajului de zi­
1976
*
să fie aşa — s-a subliniat în adu­ de la specialiştii hunedoreni o
nare- Realizarea lor necesită ca continuă afirmare între detaşa­ dărie, pentru închiderea opera­
tivă a halei de fabricaţie (deşi
obiectivele revoluţiei tehnico-şti- mentele muncitoreşti de frunte ale s-ar putea face), precum şi faţă Pentru recolte sporite le porumb îsi an
inţifice să se materializeze încă
din primul an al cincinalului la ţării. de alte angajamente. Pentru că
oţelării, la furnale, laminoare, în I. M. pe şantierul fabricii sînt Unităţile agricole din judeţul lucrărilor consfătuirii, tovarăşul e Di fertilizare,
toate secţiile şi uzinele. Adunarea nostru dispun de însemnate rezer­ loachim Moga, prim-secretar al avea in vedere
generală a stabilit, folosind cele ve ce trebuie deplin puse în va­ Comitetului judeţean Hunedoara între azot si fos:
peste 1 000 de propuneri şi suges­ loare pentru sporirea recoltei de al P.C.R., a s u b l i n i a t sar­ 2—2,5 : 1 ;
tii făcute în adunările pe secţii, porumb şi înfăptuirea, pe această cinile ce revin lucrătorilor de o Lucrările de
schimburi uzine oare au prece­ cale, a obiectivelor stabilite de pe. ogoare -— cadrelor de spe­ lui se vor efooti
dat-o, un ansamblu de măsuri pri­ Congresul al Xl-lea al partidului, cialişti, cooperatorilor şi meca­ pentru a asigura
vind aplicarea largă a cuceririlor privind creşterea producţiei de ce­ nizatorilor, pentru înfăptuirea o- formă a plantelor
ştiinţei şi tehnicii : perfecţionarea reale în actualul cincinal. Măsuri­ biectivelor stabilite do- Congresul ® Maximă grij,
utilizării prafurilor exoterme, ex­ le şi acţiunile ce trebuie întreprin­ al Xl-lea în domeniul agriculturii, respectării epocii
perimentarea şi asimilarea mai o- se in acest sens au fost pe larg îndeosebi al sporirii producţiei de ce­
perativă a turnării directe în oţe- dezbătute cu prilejul consfătuirii reale. Vorbitorul a insistat asupra nat, combaterii 1
lării ; producerea fontei prin in- judeţene privind cultura porumbu­ necesităţii ca atenţia maximă să fie lorilor, precum şi
suflarea de aer îmbogăţit cu oxi­ lui, care a avut loc săptămîna tre­ acordată realizării suprafeţelor pla­ tu rii.
gen la furnalele mari şi utilizarea cută la Deva. nificate pentru cultura porumbu­
păeurii la furnalele mijlocii ; ex­ Producţiile de 3 100—4 800 kg boa­ lui, amplasării judicioase a aces­
perimentarea industrială în acest be la hectar obţinute în anul tre­ teia, folosirii eficiente a îngrăşă­
cut de către C.A.P. Deva, Orăştie, mintelor şi erbicidolor, calităţii lu­
an a cocsificării huilei energetice Tîmpa şi Haţeg evidenţiază faptul crărilor la pregătirea terenului, se­ Succese
şi slab cocsificabile ; utilizarea
tehnicii de calcul electronic în că prin aplicarea tehnologiilor îna­ mănat şi întreţinere, asigurării den­
conducerea, planificarea, progra­ intate şi utilizarea eficientă a ba­ sităţii optime şi organizării temei­ eci
marea şi urmărirea producţiei. zei tehnico-materiale existente este nice a muncii în cadrul fiecărei
posibil să crească simţitor nivelul formaţii de lucru.
[Ridicarea activităţii la nivelul recoltelor medii, asigurînd astfel
în programul de măsuri adoptat
caracteristicilor revoluţiei teh- o contribuţie mai mare a unităţilor de consfătuire, se prevede, între
nico-ştiinţiflce impune — aşa la constituirea fondului centralizat altele :
după cum arătau tovarăşii Ni­ . .. ' . ...' l ' al statului.
© Pînă la 1 martie a.c., în fie­
colae Mărculescu, Cornel Dehelea- : : Prin generalizarea experienţei care unitate să se întocmească pla­ (Urmare di
nu, Mihai Zinc, Remus Păţari, Ni­ Cu sprijinul acordat de C.A.P. Crislur, cetăţeanul l-'urca Feri Balazs unităţilor fruntaşe şl transpunerea nul de amplasare şi tehnologiile
colae Găvănesou, Năstase Sava, şi-a construit un solar de curte de 66 mp in gospodăria personală. Pre­ în practică a programului de mă­ de lucru, diferenţiat de la o turla ţinut v. -I ? iSmnati
ţul de . ,si la e
Petru Lazăr, Viorel Cărmăzan, gătirile pentru producerea legumelor timpurii din solar se găsesc intr-o suri adoptat, participanţii la con­ la aii ta ( reducerea -i portul
Constantin Popescu şi alţi vorbi­ fază avansată. S-a procurat lolia dc polietilenă necesară acoperirii, este sfătuire s-au angajat să depăşeas­ o Se va stabili, pe baza rezul­ dă. Printre munc:
tori — înlăturarea lipsurilor exis­ adus gunoiul de grajd şi s-a organizat producerea răsadului ce va II că produţiile planificate, să ocupe tatelor de producţie obţinute, o mare contribuţie
tente în diferitele compartimente planiat. Tot cu sprijinul C.A.P., se mai construieşte un alt solar de a un loc cit mai bun în întrecerea structură corespunzătoare a hibri­ se numără con
cărui producţie se ocupă şcoala din localitate. Acţiunile întreprinse deno­
ale procesului de producţie şi creş­ tă că gospodarii din Cristur se vor situa printre primii producători de socialistă. zilor, asigurînd o bună eşalonare Năstase, Nicolae i
Florca şi alţii.
terea operativităţii în studierea, legume timpurii din judeţul nostru. Luînd ouvîntul în încheierea la recoltat ;
6C0 000 LE! -
SUPLIM
La ordinea zilei pentru lucratorii ogoarelor fost fructuoasă p
Perioada
scurs,
Cooperativei meşK
nou“ din Hunedo-
îmbunătăţiri fundare Fertilizarea ogoarelor In grădinile de legume Priorităţi îr zootehnie croitorie de scrie
depăşit sarcinile i
oadei aferente cu
In chemarea Conferinţei judeţene Din prevederile planului de fer­ s! sola rii Congresul consiliilor populare Ici. în fruntea în
se situează lucrate
a deputaţilor consiliilor .populare tilizare a ogoarelor cu îngrăşămin­ » judeţene şi al preşedinţilor consi­ botă, Elena IacoL’
municipale, orăşeneşti şl comunale te organice (aferent lunilor ianua­ Acţiunile ce se întreprind în a- Stadiul lucrărilor în livezi de­ liilor populare municipale, orăşe­ l’lorica Croitoru. •
ItAŞ, corespondent
se subliniază necesitatea unei mo­ rie şi februarie a.c.) s-au îndepli­ ceste zile sînt hotăritoare pentru notă că pomicultorii nu şi-au mo­ neşti şi comunale a adresat oame­
bilizări largi a tuturor cetăţenilor nit mai puţin de 75 la sută în soarta producţiei de legume. Iată bilizat toate forţele la realizarea nilor muncii din agricultură che­ LAPTE LiVPJ
la realizarea obiectivelor cuprinse C.A.P. şi I.A.S. In ceea ce priveşte de ce apar neexplicabile neajunsu­ acţiunilor de sezon. Ca dovadă, marea de a munci neobosit, cu pa­
în programul de îmbunătăţiri fun­ aplicarea îngrăşămintelor chimice, rile ce se mai întîlnesc in activi­ peste 1 500 ha livezi aşteaptă să siune şi spirit gospodăresc, pentru Lucrătorii clin e
ciare adoptat pentru acest cincinal. în cooperativele agricole lucrarea tatea unor ferme. Din verificările fie fertilizate cu îngrăşăminte dezvoltarea zootehniei şi obţinerea vaci ale I.A.S. di
— In comuna Sîntămărie-Orlea — s-a făcut pe mai mult de 10 000 ha făcute de organele agricole, s-a chimice, tăierile nu s-au efec­ unor producţii sporite în acest sec­ să acumuleze o
ne-a spus primarul loan Dumitru iar în fermele agricole de stat re­ constatat că sînt rămîneri în urmă tuat nici pe 25 la sută din su­ tor. In acest sens, pe primul plan sire a graficului c
— s-au întreprins lucrări pentru alizările se situează undeva la ju­ la fertilizarea terenului destinat prafeţele planificate, iar primul al preocupărilor trebuie să se si­ clucţiei de lapte.
:*.r. ei au predat
înlăturarea excesului de umiditate mătatea prevederilor. culturii legumelor (C.A.P. Simeria tratament fitosanitar s-a realizat tueze realizarea exemplară, din bl. Menţinînd un
de pe 31 ha, din 150 planificate. Există posibilităţi ca atît în şi Geoagiu), asigurarea suprafeţe­ in proporţie de aproape 60 la primele luni ale anului, a efecti­ producţiei, datorit
Sarcinile sînt repartizate pe coo­ C.A.P., cit şi în I.A.S. să fie sub­ lor de răsadniţe planificate (C.A.P. sută. Restanţe s-au acumulat a- velor în fiecare unitate. condiţii bune de
peratori şi crescători de animale stanţial depăşite sarcinile prin uti­ Deva, Geoagiu, Rapolt ş.a.), procu­ proape în toate unităţile agricole. re a animalelor,
(avînd şi de curăţat aproape 700 lizarea zilnică la întreaga capaci­ rarea seminţelor etc. Serioase sem­ Amintim însă pe cele din Totcşti, Prin respectarea cu stricteţe a ca în această Iun
mentară să ajungS
ha păşuni şi fînaţuri). Nc-am sta­ tate a mijloaelor de încărcare şi ne de întrebare se ridică în faţa Geoagiu, Romoşel, Răduleşli ş.a., programului zilnic de lucru în fer­ în fruntea întrece
bilit ca in luna februarie a.c. să transport, precum şi a forţelor dis­ preşedinţilor, inginerilor şefi şi şe­ care au suprafeţe mai mari ocu­ me, asigurînd o bună furajare şi rrătorii cîe la fer
realizăm cel puţin 60 la sută din ponibile din unităţi. Acest lucru filor de ferme de la C.A.P. Deva, pate cu livezi. îngrijire a animalelor, este posi­ ale I.A.S. Simeria
prevederile planului anual de îm­ este dovedit de rezultatele înregis­ Dobra, Simeria şi Pricaz, unde în _în afară de finalizarea grabni­ bil să se înregistreze creşteri Ia sc livrează o can
bunătăţiri funciare. acest an trebuie extinse suprafe­ că a acestor lucrări, pe agenda producţia de lapte marfă. Iată de peste două ori ma
— Cunoaştem obiectivele ce le trate de I.A.S. Simeria si de coo­ ţele de solarii cu cîte 0,5 ha. Ac­ pomicultorilor se află şi alte ac­ ce se cere preşedinţilor, ingineri­ predată în aceeaşi
avem de înfăptuit — ne-a relatat perativele agricole din raza S.M.A. ţiunile iniţiate în acest scop pînă ţiuni de mare importanţă pentru lor şefi şi şefilor de fermă de la lui trecut.
Cîrneşti, Geoagiu, Haţeg şi Orăş­
primarul comunei Sălaşu de Sus, acum sînt destul de palide, la u- creşterea randamentului livezilor. C.A.P. Vaidei, Romos, Pricaz, Je- COOPERATORI C
Fetru Itu. Lucrările nu au început tie, care au transportat in cîmp nele unităţi neschiţîndu-se nici un Este vorba despre aplicarea com­ ledinţi, Ilia, Pui, Rîu Alb — să PREDĂRI
deoarece zăpada este mare. cele mai mari cantităţi de îngrăşă­ gest pentru a organiza temeinic plexului de măsuri stabilite în amintim doar cîteva exemple —,
Argumentul nu este pe deplin minte organice. Ou importante ră- producerea legumelor timpurii. vederea modernizării plantaţiilor. să se preocupe cu întreaga răs­ Cooperativa agri
întemeiat. Unele acţiuni (defrişări) mîneri în urmă se situează coope­ Rămîneri în urmă se semnalează De pe acum se impun măsuri e- pundere de buna organizare şi co­ Sirbi a contractat
pe cele 500 ha de pajişti se pot rativele agricole din cadrul consi­ şi în privinţa extinderii solariilor nergice în scopul îndesirii live­ ordonare a activităţii în ferme. tolitrl de lapte p<
întreprinde. liilor dntercooperatiste Hunedoara, de curte la gospodăriile populaţiei. zilor, continuării lucrărilor de De asemenea, aducem în atenţia ianuarie — 10 feb
La C.A.P. Unirea sînt curăţate Ilia şi Dabra, unde suprafeţele fer­ Iată de ce se impune cu acuitate imobilizare a solului în plantaţii, primarilor comunelor Băcia, Bur- ceasta dată C.A.î
100 ha păşuni din 200 stabilite, dar tilizate nu depăşesc 50—350 ha. De ca primarii din fiecare comună să precum şi înfiinţării noilor livezi juc, Baru, Vaţa de Jos, Bulzeşti, stalului 82 liectolit)
Cu sarcinile de
la C.A.P. Silva,ş s-au desfundat asemenea, este de aşteptat să fie privească cu întreaga răspundere planificate în C.A.P. din cadrul Sarmizegetusa, Zam şi Cerbăl, pro­ află şi C.A.P. Br<
canalele pentru înlăturarea excesu­ impulsionată lucrarea la I.A.S. realizarea sarcinilor ce sînt stabi­ consiliului intercooperalist To- blema impulsionării acţiunii de C.A.P. Ilia care :
lui de umiditate de pc 40 de ha. Mintia şi Haţeg. lite în acest scop. teşti. contractare a animalelor. respectiv, 91 hectt