Page 22 - Drumul_socialismului_1976_02

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 6 102 • MARŢI, 17 FEBRUARIE 1976

VOCAŢIA EPOPEII

'„Istoria — scriau Marx şl Engels or a fost cu strălucire ilustrată de
în Sfinta Familie — nu este altce­ nume fără prihană. E greu să
va decît activitatea omului care citezi cîteva dintre aceste nume
îşi urmăreşte ţelurile lui". In cazul fără a Ie nedreptăţi pe celelalte,
nostru, activitatea dintotdeauna a multe, dar dacă voi spune Emi-
omului acestui pămînt s-a definit ncscu, cred că voi spune totul, el
prin statornicia şi omenia ţelurilor fiind de acum simbol şi . expresie
Sale : păstrarea rădăcinilor, a fi­ a tot ce se cheamă desâvîrsire în
inţei etnice şi a personalităţii in­ arta românească. Noi, cei de azi,
discutabil neolatine a limbii sale. avem datoria să continuam efortul
Ţelurile noastre n-au fost nlcicînd început de înaintaşi. S-o facem în­
îndreptate împotriva semenului : deosebi iluminaţi do luciditatea şi
n-am jinduit ia binele şl la bunul răspunderea rostirii adevărului, la
nimănui. „Noi n-am asuprit nicio­ înălţimea memorabilului şi lapida­
dată", spune un fericit vers din rului, îndemn al tovarăşului Nicotae
lirica noastră actuală. Noi ne-am Cetutşescu însuşi : „Trebuie să
apărat doar cind n-am avut înco­ redăm istoria aşa cum este ea —
tro şi ne vom mai apăra de va şi din aceasta nu avem decît de
Păstrăm rodiri de glorii peste vreme, mai fi nevoie. Toate eforturile cîştigat I Să facem ca oamenii să
noastre de-a lungul veacurilor au
imn hunedorean Şi-n ochi păstrăm al răzvrătirii foc fost însă îndreptate înspre unicul cunoască şi să înţeleagă facem
cum
S-o
istoria".
trebuie
Robia ne-a pîndit sub alte steme scop al propăşirii demne şi libere cu conştiinţa că Epopeea Naţiona­
Aici în armonii mai aspru bate Şi jale, răni şi lacrimi la un loc. a acestui neam. întreaga noastră lă este încununarea în expresie
eternitatea fiecărei zi, istorie este o impunătoare epopee artistică pe care un popor — cu
Sub steaguri de ninsoare pe cetate Facem de strajă de două mii de ani a cărei curgere se împleteşte din nimic mai prejos deeit altele — o
aspiraţiile,
jertfele,
prin
merită
zvicneşte roşul flăcărilor vii. Cu inima şi braţul la Carpaţi — luminile solemne ale jertfelor şi şi demnitatea sa. S-o
izbînzii. O epopee de care nu ne victoriile
Aici rodesc amurguri, trandafirul, Val după val am îngropat duşmani ruşinăm şi pe care n-avem de ce facem cu conştiinţa că efortul fie­
ţişnind spre umeri tineri sub armuri, Ce s-au visat ai lumii împăraţi. s-o ascundem sub penibile păien­ căruia este doar o parte insepa­
jenişuri de tăcere. O epopee pe rabilă din efortul unanim - al arliş- ,Ş
şi-n sarea din cămăşi sclipeşte firul care se cade s-o cunoască o lume tilor români înspre acest obi( V
de aur al iubirii. Din păduri, In cronici vechi stă Decebal viteazul; şi care trebuie să devină o com­ a cărui împlinire se măsoară- u.ţ
apropiate in sărut de nuntă, Şi-alăturea — mulţime voievozi ; ponentă inseparabilă a prestigiului generaţii.
Greşit şi limitativ insă ar fi să
mereu ascendent al României în
se-aşterne lin legenda pe oraş. Pe-aceste nume ne-am clădit destinul lumea contemporană. A da expre­ considerăm că elaborarea Epopeii
Iubesc pe frunze pulberea măruntă Trudit de opincari şi de rapsozi. sie artistică acestei Epopei Naţio­ Naţionale s-ar reduce doar la cre­
opere
inspirate
din
area
unor
a soarelui şi strigătul trufaş nale. operă, vastă şi de mare com­ trecutul istoric mai mult sau mai
dc
înaltă
al vieţii pâtrunzind prin mîini deschise Istoria ni-e scrisă în pâmint, plexitate, şi este sarcina răspundere puţin îndepărtat. Epopeice sînt şi
copleşitoare
nobleţe
in ramurul din inimi arborat, In holda—leagăn, în cetăţi şi datini pe care partidul o pune azi în faţa faptele lui Ştefan. Mihai sau Avram
la masa ţârii intr-un timp bogat. Păstrate pentru noi cu legămînt tuturor oamenilor de artă. Mai lancu, dar şi cele ale milioanelor
de muncitori din România socia­
mult încă : comandamentele aces­
Firesc, poemul astfel împreună De bunii basarabi şi de muşatini. tei nobile misiuni au pătruns şi listă de azi, cu aspiraţia lor co­
adincuri cu lumină, cer şi lut, în cenaclurile literare, adică în tidiana şi consecventa înspre mai
bine. Temele pe care le oferă acest
Luceferi smulşi din albia străbună Că bate-n inimi tonic şi inalt acele ateliere în care se precizea­ monumental edificiu artistic sînt
ză talentele şi se conturează ex­
răsar prin noi, în marele sărut... perienţa artistică. Poate nu e lip­ generoase şi deschise oricărui stil.
Partidului chemare temerară, oricărui temperament artistic : ele
EUGEN EVU Muţind un neam in veacul celălalt sit de semnificaţie a aminti aici
I Al comunistei înnoiri de ţară. că cenaclu] „Ritmuri" din Deva a nu impun limite ale unor anumi­
te specii sau ale unor anumite pe­
şedinţă
lucru
de
într-o
dezbătut
raţiunile şi tematica Epopeii Na­
Cronică Mereu sub soare priveghind Carpaţii ţionale. manifestîndu-şi deplina rioade de timp. Elaborarea Epo­
peii Naţionale nu este o campa­
nie, ci o operă aflată înlr-o per­
adeziune la o asemenea generoasă
Urmaşi de basarabi şi de muşatini, Va trece falnic zimbrul spre izvoare, solicitare. manentă, dialectică înălţare. Uni­
tatea de măsură a duratei ei este
Obiectivul nu este nou. Vocaţia
poporul
inceput-o
A
generaţia.
In vrerea noastră paloşul se fringe, Iar cronica va consemna bărbaţii epopeică şi patriotică a literaturii acum două mii de ani şi va dura
Câ-n cele pravili de la rădăcini Zidind o Românie viitoare. noastre este evidentă încă dc pe cît va dăinui acest popor pe ale
Numele nostru e înscris cu singe. NICOLAE GASTONE vremea cînd, la lumina focurilor cărui flamuri stă scris unire şi
de veghe de pe culmi, creatorul statornicie.
anonim plăsmuia baladele neamu­
lui românesc. Vocaţie care ulteri­ RADU CIOBANU
O vizită a scriitorului Panait
Isfrati la Lupani în anul 1929
O pagină glorioasă din trecutul că, cordonul militar însă l-a împie­
de luptă al muncitorimii liunedo- dicat la aceasta şi zadarnic avea
rene conduse de Partidul Comunist permisul Ministerului de Interne,
Român o constituie eroica grevă nu i-au dat voie să se apropie,
a minerilor din Lupeni, din 6 au­ aşa că scriitorul a privit de pe o
gust 1929 — una dintre cele mai Culme apropiată tristul loc unde a-
însemnate bătălii de clasă ale pro­ tît. de mulţi şi-au găsit moartea...".
letariatului român. Printre martori, scriitorul a as-
Represiunea sîngeroasă împotriva cultat-o şi pe văduva Golcea caro
greviştilor care au cerut dreptul i-a spus că „tocţnai ducea^ mîncare
la o viaţă demnă, omenească, a re­ bărbatului ei c.are.stătea lingă dîn-
voltat opinia publică românească, sa cînd au început împuşcăturile.
pe marii scriitori ai vremii. A fost rănit uşor şi ea a păşib
în acest context, consemnăm un acolo să-r bandajeze rana soţului
aspect mai puţin cunoscut al vieţii ei. Soldatul într-aceea a împins-o
şi activităţii scriitorului român si cu baioneta a împuns în spate
Panait Istrati şi anume cel referitor pe nenorocitul muncitor care a
la interesul său pentru greva de murit pe loc".
la Lupeni. în continuare, este descrisă vi­
Relatarea vizitei lui Panait Istrati zita lui Panait Istrati la spitalul
în judeţul nostru a fost pe larg din Lupeni unde erau internaţi în
consemnată în ziarul maghiar „Ke- acel moment nouă muncitori. Scrii­
leti Ujsâg" (1919—1944). După rela­ torul s-a interesat îndeaproape de
tarea ziarului, primul popas Panait întreaga desfăşurare a grevei, a
Istrati îl face la Deva, în ziua de strîns date privind felul cum s-a
13 septembrie 1929, în scopul de desfăşurat ancheta ; l-a scandalizat
a-i vizila pe minerii arestaţi şi de­ faptul că nu a fost ascultat nici
ţinuţi la Deva. „Această voinţă — un miner ; a văzut curtea centralei
Aspect de la „parada căluşarilor" desfăşurată pe străzile Hunedoarei. scrie ziarul — a fost însă zădăr­ electrice, locul masacrului, listele
nicită de autorităţi, cu toate că a de plată de dinaintea grevei.
Vizita scriitorului Panait Istrati
A Vll-a ediţie a festivalului Snterjudeţean avut un permis special dc la Mi­ la Lupeni a durat .două zile şi,
nisterul de Interne. ...Autorităţile
nu au luat aceasta în considerare după sublinierea ziarului clujean,
şi nu au dat voie să ia contact cu a fost înconjurat cu dragoste
muncitori şi văduvele celor ucişi,
cei arestaţi".
„Căluşarul transilvănean" avocatul apărării muncitorilor, Au- care l-au rugat să se întoarcă pen­
De la Deva, scriitorul, însoţit de
tru a asista la proces. Panait Is­
gustin Almăşan, pleacă la Hune­ trati le-a promis că, în Franţa,
unde va pleca peste puţin timp,
Faza interjudeţeană a celei de a şarilor din Budila, judeţul Braşov, De o ţinută scenică deosebită, doara şi, după ce vizitează Caste­ va iniţia o colectă pentru ei şi se
VH-a ediţii a festivalului. „Călu­ şi Boşorod, judeţul Hunedoara ; spectacolele de la Hunedoara şi lul Corvineştilor şi Uzinele de fier, va întoarce negreşit în ţară pen­
şarul transilvănean" a debutat sîm- „Premiul pentru cea mai autentică Deva au fost urmărite şi aplaudate se îndreaptă spre Lupeni. tru a lua parte la dezbaterea pro­
bătă, 14 februarie a.c. la Homos şi dinamioă prezenţă scenică" — de un numeros public. La Lupeni, Panait Istrati a luat cesului. (Din „Documente hunedo-
cu o sesiune de comunicări ştiin­ căluşarilor din Dineu Mare, ju­ contact cu martorii oculari ai în- rene din istoria mişcării revoluţio­
ţifice, la care au participat Sever deţul Hunedoara, şi Vinerea, ju­ PETRIŞOR CIOROBEA tîmplării sîngeroase, a vizitat ră­ nare, 1920—1944“, publicate de Ion
Tita, maestru coregraf la Institu­ deţul Alba : „Premiul special al instructor la Centrul de îndrumare niţii din spital, a intrat în cîteva Frăţilă şi Nicolae Wardegger, de
tul de cercetări etnologice şi dia- generaţiilor" — căluşarilor din a creaţiei populare şi a mişcării mine şi a avut convorbiri la di­ la Arhivele statului Deva).
lectologice Bucureşti, Iosif Herţea, Geoagiu şi Bucium, judeţul Hune­ artistice de masă al judeţului recţia minelor. „A vrut să vadă
cercetător ştiinţific la aceeaşi in­ doara ; „Premiul pentru cel mai Hunedoara şi locul sîngeros, centrala electri­ CAROL DROZD
stituţie, Ioan Pumnea, maestru co­ frumos ,şi educativ obicei călu.şă-
regraf din Braşov, Eugen Burza resc" — căluşarilor din Romos, ju­
!— instructor la Consiliul judeţean deţul Hunedoara ; „Premiul pentru avut loc un interesant dialog po­
al Organizaţiei pionierilor cel mai autentic costum popular litic şi cultural între organizaţiile
Duminică, pe scenele caselor de culuşăresc" •— căluşarilor din Mă- carnet cultural U.T.C. din Dobra şi Ilia sub ge­
cultură din municipiile Hunedoara rişelu, judeţul Bistriţa-Năsăud ; nericul „File din istoria U.T.C.".
şi Deva şi-au etalat măiestria in­ „PremiuL pentru cea mai izbutită a Duminică sala căminului cultu­
terpretativă, după o reuşită paradă îmbinare muzical-coregrafică" — ral din Bulzeştii de Sus a devenit
a portului popular desfăşurată pe căluşarilor din Musariu, judeţul a 70 000 dc titluri, intr-un tiraj drian Cristea. a La recenta şedin­ neîncăpătoare. Sute dc cetăţeni
au venit să asiste la spectacolul
străzile celor două municipii, for­ Hunedoara, şi Pelriş, judeţul Arad; de 45 milioane exemplare, 15 mii ţă a cenaclului devean „Ritmuri" Ansamblului folcloric „Ţarina" al
maţii de căluşari clin judeţele Hu­ „Premiul pentru ţinută şi prezen­ de acţiuni — expoziţii, standuri la a citit din creaţiile sale Eugen Bur- căminului cultural din comuna
za. o Cu cîteva zile în urmă, cu­
nedoara, Bistriţa-Năsăud, Braşov, ţă scenică deosebită" —• căluşarilor locurile de muncă, recenzii, dez­ noscutul poet hunedorean Necu- Luncoi. Spectacolul de cîntece şi
Timiş, Arad şi Alba. Casei de cultură din Năsăud, ju­ bateri, seri literare. întîlniri cu lai Chirica a fost primit în rîndu- dansuri prezentat s-a bucurat de
scriitorii ş.a. — sînt doar cîteva
In urma vizionării spectacolelor deţul Bistriţa-Năsăud ; „Premiul rile membrilor Uniunii Scriitorilor o deosebită apreciere. Intîlnirea
cifre statistice care ilustrează de
din cele două centre, juriul, alcă­ pentru cea mai reuşită transpu­ fapt munca harnică şi perseveren­ din R.S.R. ! a Manifestările cultu- cu artişti amatori din Luncoi a
tuit din maeştri coregrafi şi cer­ nere scenică a obiceiului eălu.şă- tă a lucrătorilor librari din cele rai-educative prilejuite de „Luna constituit pentru cetăţenii comunei
cetători ştiinţifici din domeniul resc" — căluşarilor din Curtea, 4!) de librării de pe întinsul jude­ Cărţii la sate" au continuat şl în Bulzeşti un preţios schimb de ex­
activităţii
perienţă
în
domeniul
folclorului, precum şi activişti ai judeţul Timiş. ţelor Hunedoara şi Alba, şi care cea de a doua săptămînă cu
In
Din partea Comitetului judeţean
Comitetului judeţean ’ de cultură şi al U.T.C. s-a acordat „Premiul au încheiat cincinalul trecut cu „Zilele cărţii agrozootehnice". eultural-artistice. cultural aceeaşi Bul­ zi
căminul
la
din
sînt
amintit
de
educaţie socialistă, Comitetului ju­ pentru cea mai constantă şi reve­ cinci luni mai devreme. Am con­ Dintre acestea expoziţiile organi­ zeştii de Sus s-a organizat
şi
dezbaterile
deoarece,
deţean al U.T.C., Consiliului jude­ latoare activitate artistică a gene­ semnat toate acestea Casa de zate la Burjuc, Zam, Toteşti, Geoa­ o „audientă colectivă" în cadrul
duminică
la
dimineaţa,
căreia lectori ai Comitetului jude­
ţean al Organizaţiei pionierilor şl raţiei tinere", căluşarilor din Bu­ cultură din Deva, a avut loc o a- giu, Rapolt, serile literare de la ţean de partid au dat răspunsuri
cium şi Geoagiu, judeţul Hune­
Inspectoratului şcolar judeţean, a- doara. dunare festivă prilejuită de împli­ Cîrjiţi, Lunca Cernii, Unirea, la unele întrebări puse de cetăţe­
vlnd ca preşedinte pe maestrul co­ Consiliul judeţean al Organiza­ nirea a 25 de ani de la înfiinţa­ • Zdrapţi ş.a. • Formaţiile corale nii comunei, o La Clubul sindica­
librării.
Centrului
rea
de
telor din Simeria a avut loc o re­
regraf Tita Sever, a decernat ur­ ţiei pionierilor a oferit căluşarilor Noul cenaclu literar „Izvoare", pioniereşti din Valea Jiului, cîşti- uşită seară cultural-educativă, dedi­
gătoare ale primelor locuri la fa­
Societăţii
lllerar-
mătoarele premii ! „Premiul spe­ copii, din Boiu, judeţul Hunedoa­ din cadrul tineretului („Poesis") za pe localităţi, s-au întîlnit dumi­ cată tinerilor muncitori de la
a
artistice
cial al juriului pentru complexita­ ra „Premiul pentru cea mai bună din Hunedoara şi-a ţinut prima nică la Casa de cultură a sindi­ I.M.M.R. Au prezentat dansuri
activitate de prelucrare şi valori­
catelor din Petroşani în etapa mu­
tea elementelor calitative" : călu­ ficare scenică a căluşarului", iar întrunire de lucru. Au citit ver­ nicipală a tradiţionalului concurs populare, melodii de muzică popu­
lară echipele do dansuri şi soliştii
şarilor din Boiu şi Orăştioara de formaţiilor de căluşari-copii din suri Rodica Buta şi Mihai Marcu, „Copiii cîntă patria, partidul". • Casei de cultură din Haţeg şl co­
Sus, judeţul Hunedoara ; „Premiul Orăştioara de Sus, Geoagiu, Musa­ a eîntat muzică folk Dan Bunea La căminul cultural din Ilia a operativei „Retezatul".
pentru cele mal valoroase elemente riu, Bucium, Romos, Boşorod, şi au recitat Steluţa Crişan şi A-
Curtea, Vinerea, Mărişelu, diplome
pe linia tradiţie-inovaţie" — călu­ de participare şi trofee.