Page 25 - Drumul_socialismului_1976_02

ANUL XXVIII

Nr. 6 103

MARŢI,
24 FEBRUARIE
1976

8 PAGINI - 50 BANI

OMAGIU MUNCII CEFERIŞTILOR
Primăvar a toţi lucrătorii din acest comparti­ MESAJUL TOVARĂŞULUI
ceferiştilor,
Zilei
cinstea
în
bate a uşă ment de pe raza judeţului Hune­ NICOLAE CEAUSESCU
l
doara au obţinut realizări de sea­
mă în muncă. învingînd cu dăruire
şi curaj vitregiile acestei ierni, cel
care lucrează „la calea ferată" în V
Valea Jiului au înscris fapte de
vrednicie demne de menţionat. Ast­
Cum v-aţi pregătit pentru începerea fel, printr-o activitate energică, adresat revistei „Korunk“, cu prilejul
susţinută, lucrătorii din staţia
C.F.R. Petroşani au reuşit să redu­
campaniei agricole, lucrători ai ogoarelor ? că media zilnică de staţionare a împlinirii a 50 de ani de la apariţii
vagoanelor la încărcare-descărcare
cu mai mult de o jumătate de oră
Acum, cînd a mai rămas o pe­ cerile C.A.P. şi specialiştii trebuie faţă de media planificată. Aceasta Dragi tovarăşi,
rioadă scurtă pînă la declanşarea să ia măsuri urgente pentru trans­ le-a permis realizarea unei econo­
mii de peste 13 000 lei. In acelaşi
însă lînţărilor de primăvară, hotă- portul gunoiului de grajd pe cîmp Cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la apariţia, la Cluj, a revistei
rîtoare pentru soarta recoltei este şi împră.ştierea lui, săparea şanţu­ timp, planul la tone expediate a „Korunk", adresez cele mai calde felicitări colectivului redacţional, tu­
trecerea neîntîrziată la transpune­ rilor de scurgere a apelor care turor colaboratorilor şi cititorilor acestei importante publicaţii din ' ţara
rea în practică a măsurilor adop­ băltesc, pregătirea răsadniţelor şi noastră. Totodată, în acest moment sărbătoresc, doresc să aduc un
gumelor timpurii în solarii, procu­ Succese de prestigiu
tate în fiecare unitate agricolă de însămînţarea lor, însărrtînţarea le­
către adunările generale. .Reparti­ fierbinte omagiu fondatorilor revistei „Korunk" — prestigioşi oameni
zarea concretă a suprafeţelor şi a rarea seminţelor pentru grădinile de artă şi cultură de formaţie marxistă din ţara noastră, in rîndul
planului pe formaţii de lucru, cu­ de legume. Se constată că într-o în economia cărora un rol principal a avut marele scriitor şi publicist Gaăl Găbor,
noaşterea acestora şi a programe­ seamă de unităţi (C.A.P. Aurel figură luminoasă a intelectualităţii revoluţionare din România, care a
lor de culturi de către toţi coope­ Vlaicu, lila, Hărău, Simeria) or­ militat cu înflăcărare pentru idealurile nobile ale dreptăţii sociale şi
ratorii şi mecanizatorii, stabilirea ganizaţiile de partid, conducerile hunedoreană naţionale, pentru frăţia dintre poporul român şi naţionalităţile con­
sarcinilor zilnice ce trebuie înde­ C.A.P. şi specialiştii privesc cu locuitoare.
plinite de către fiecare echipă or­ superficialitate sarcina realizării
ganizată în acord global reprezin­ planului în legumicultură, întîrzi- încă de la primele numere, cu o jumătate de secol în urmă, revista
tă condiţii decisive pentru succesul ind nepermis lucrările pregătitoa­ fost depăşit cu circa 500 tone, iar „Korunk" — aflată sub directa îndrumare a Partidului Comunist Român
deplin al întregului volum de lu­ re. Cum justifică tovarăşii din con­ tonajul pe tren de marfă a fost — a desfăşurat o intensă şi valoroasă activitate, minţind consecvent
crări agricole, de la pregătirea te­ ducerea C.A.P. Hărău faptul că depăşit zilnic cu 50 tone pe tren. pentru promovarea concepţiei ştiinţifice despre lume şi societate a cla­
renului şi pînă la recoltat. Pentru nici pînă acum nu au ridicat în Rezultate bune au fost obţinute sei noastre muncitoare, a umanismului revoluţionar, pentru înfăptuirea
a împlini asemenea deziderate, or­ totalitate sămînţa de ardei repar­ de către lucrătorii de la partizele aspiraţiilor vitale ale oamenilor muncii, pentru o societate nouă, mai
ganizaţiile de partid sînt chemate tizată ? de manevră I şi III, din compar­ democratică şi mai echitabilă. Situîndu-se ferm pe poziţiile ideologiei şi
să se preocupe cu întreaga răs­ Unele rămîneri în urmă se con­ timentele de mişcare şi centrali­ politicii marxist-leniniste a partidului nostru, revista a combătut cu
pundere de organizarea şi desfă­ stată şl la preluarea cantităţilor de zare, din ramura pentru întreţine­
şurarea lucrărilor din campania de seminţe pentru cultura mare. Spre rea aparatelor de cale, de la re­ consecvenţă curentele de gîndire şi mentalităţile burgheze retrograde,
primăvară, acţionînd prin toate exemplu, din 250 tone porumb, pînă vizia de vagoane şi de la remiza a luat atitudine hotărî tă împotriva şovinismului, a politicii de învrăj­
formele muncii politico-educalive ieri, nu s-au ridicat nici 50, la de locomotive. bire naţională promovate de clasele exploatatoare, a acţionat cu energie
în scopul întăririi rolului echipe­ sfeclă furajeră din 19 tone s-au La rîndul lor, ceferiştii de la Lu- şi pasiune pentru frăţia şi solidaritatea tuturor oamenilor muncii din
lor şi aplicării tehnologiilor înain­ preluat abia 3, iar din 60 tone o- peni au depăşit sarcina de plan la patria noastră, fără deosebire de naţionalitate. Revista a adus, de ase­
tate în fiecare sector de producţie. văz nu s-a livrat nici o tonă (!). încărcare-descărcare, de la începu­
Ca prioritare pe agenda coope­ O situaţie necorespunzătoare se tul anului, cu peste 3 000 tone. menea, o contribuţie preţioasă la stimularea vieţii culturale progresiste
ratorilor şi a mecanizatorilor se constată în cazul C.A.P. Bîrsău, din ţara noastră, a creaţiei literar-artistice inspirate din lupta maselor
înscriu acţiunile de verificare a Şoimuş, Peşti.şu Mare, Boz, Rapol- 500 000 LEI ECONOMII muncitoare pentru răsturnarea dominaţiei şi asupririi burghezo-moşie-
stării de funcţionare a tractoarelor tu Mare, Ţebea, Bretea Română, Organizîndu-şi temeinic munca, reşti, pătrunse de nobilele idealuri ale libertăţii şi demnităţii omului.
şi maşinilor agricole, trecerea la Lăsău şi Pe.ştişu Mic, care nu au secţia cuptoare industriale din ca­ Interzicerea publicaţiei, după Dictatul de la Viena,’în anul 1940, de că­
pregătirea terenului pe suprafeţele trimis încă seminţele la deeuscu- drul C.S. Hunedoara a înregistrat tre autorităţile horthyste, demonstrează elocvent poziţiile sociale si na­
ce urinează să fie însămînţatc în tare. De asemenea, se cere insistat succese de seamă de la începutul ţionale înaintate pe care se situa revista „Korunk", rolul important pe
prima urgenţă, continuarea fertili­ pentru primirea seminţelor repar­ anului. Astfel, la cuptoarele de la
zărilor, procurarea întregii canti­ tizate din alte judeţe. 0. 5.M. II, timpul de reparaţii a care ea îl juca în lupta antifascistă, organizată şi condusă de Partidul
tăţi de seminţe necesare, impulsio­ Situînd în centrul atenţiei preo­ fost redus în medie cu cîte 30 de Comunist Român, în unirea şi mobilizarea intelectualităţii progresiste
narea lucrărilor în legumicultura, cuparea pentru buna organizare şi ore, ceea ce le-a permis oţelari- din Transilvania împotriva reacţiunii şi a războiului.
pomicultură şi a celor de îmbu­ desfăşurare a lucrărilor din cam­ lor de aici să realizeze suplimen­ După eliberarea României de sub jugul fascist, revista „Korunk"
nătăţiri funciare. pania agricolă de primăvară, aeţio- tar peste 1 000 tone de oţel de cea şi-a reluat activitatea, aducînd o contribuţie preţioasă la întreaga luptă
în mod deosebit, organizaţiile de dusă de partidul nostru pentru democratizarea ţării, pentru înfăptuirea,
partid, consiliile populare, condu­ (Continuare în pag. 4-5) mai bună calitate. Totodată au reu­ victorioasă a revoluţiei socialiste şi transformarea revoluţionară a so­
şit să recupereze cărămizi refrac­
tare în valoare de aproape 500 000 cietăţii pe calea luminoasă a socialismului. Dăm o înaltă apreciere
lei, depăşind u-şi sensibil angaja­ aportului publicaţiei la înfăptuirea politicii naţionale, maxist-leninisle
mentul asumat pe această perioa­ a Partidului Comunist Român, la cimentarea prieteniei şi unităţii in­
dă. In această acţiune de econo­
misire a materialelor s-au remar­ destructibile a oamenilor muncii români, maghiari şi de alte naţiona­
cat zidarii Grigore Bocănete, Cor­ lităţi, în munca şi lupta comună pentru înflorirea patriei, pentru edi­
nel Albu, Roman Ilis, Vasile Ple- ficarea noii orînduiri sociale pe pămîntul României.
toianu, Nieolae Florescu, precum Istoricele hotărîri ale Congresului al Xl-lea, Programul partidului
şi mulţi alţii. (VASILE GRIGORAŞ — care au trasat perspectiva făuririi societăţii socialiste multilateral
— corespondent). dezvoltate şi înaintării ţării noastre spre comunism — pun în faţa tu­
MINEREU IN PLUS turor oamenilor muncii, deci şi în faţa intelectualităţii, a publiciştilor,
Şl DE BUNĂ CALITATE a oamenilor de cultură şi artă, sarcini şi îndatoriri de cea mai mare
răspundere. în acest cadru trebuie să se înscrie şi programul de viitor,
De la începutul anului şi pînă obiectivele şi direcţiile principale ale activităţii revistei „Korunk". Con-
în prezent, colectivul de muncă al
raionului Brădişor, din cadrul tinuînd bogatele sale tradiţii revoluţionare, dezvoltîndu-şi continuu ca­
1. M. Barza, a obţinut frumoase re­ racterul militant, revista „Korunk" este chemată să pună permanent în
alizări : depăşirea planului la me­ centrul preocupărilor lupta pentru înfăptuirea politicii generale a parti­
tal total în proporţie de 108,2 la dului şi statului nostru, educarea oamenilor muncii în spiritul con-,
sută, la minereu extras — în pro­ cepţiei materialismului dialectic şi istoric, al învăţăturii marxist-leni­
cent de 105,6 la sută, avînd extra­ niste, al patriotismului şi internaţionalismului proletar, al devotamen­
să o producţie suplimentară de mi­ tului neclintit faţă de patria noastră socialistă, faţă de cauza bună­
nereu de peste 380 tone. De re­ stării şi fericirii întregului popor.
marcat că întreaga producţie de
minereu dată peste plan a fost de La această aniversare sărbătorească, urez colectivului redacţional,
cea mai bună calitate. Eforturile tuturor colaboratorilor revistei succese cît mai mari In îndeplinirea
minerilor de la Brădişor sînt în­ acestei nobile misiuni încredinţate de partid şi popor, în activitatea
dreptate, de asemenea, spre redu­ consacrată triumfului socialismului şi comunismului pe pămîntul patriei
cerea cheltuielilor materiale, capi­
I.a ferma legumicolii a C.A.P. Deva se lucrează intens la pregă­ noastre, prosperităţii şi măreţiei Republicii Socialiste România.
tirea a 1 100 mp răsadniţe. Pentru producerea răsadurilor de legume tol la care au înregistrat, de la
timpurii s-au însăminţat peste 540 mp. Printre cooperatorii evidenţiaţi începutul anului, o economie de
se situează Elena Gros, Ileana Bojan, Aurelia Crişan, Vichcnte Lugo- 70 000 lei. (AL. JURCA — cores­
jan, Pascu Bălan, Anghcl Gros, Ana Gheţi şi alţii. pondent). actualitatea politică
□ □□□□□
Ieri a plecat din Capitală şi a Ceauşescu şi tovarăşul Alvaro
sosit la Moscova delegaţia Parti­ Cunhal au avut loc convorbiri ca­
„mina-şcoală", cu Aurel Birlea, se­ dului Comunist Român condusă de re s-au desfăşurat într-o ambianţă
efigii socialiste pe străvechi cretar al comitetului orăşenesc tovarăşul NICOLAE CEAU.ŞESCU, tovărăşească, de prietenie şi cor­
de partid, cu Petru Barbu, primarul secretar general al Partidului dialitate ce caracterizează relaţiile
pămînt hunedorean oraşului, şi acest „la noi“ îî simţi Comunist Român, care va lua dintre cele două partide.
în vorbele lor ca un laitmotiv de o
In cadrul dejunului oferit în o-
caldă frumuseţe. E adevărat să parte la lucrările celui de-al noarea înaltului oaspete, tovarăşul
XXV-lea Congres al P, C. U. S.
simţi aşa, cind faţa stenică şi se­ Din delegaţie fac parte tovarăşii Nieolae Ceauşescu sublinia, între
Vulcan —oraşul ce iradiază meaţă a oraşului iradiază o nedez­ Manea Mănescu, membru al Comi­ altele î „Aş don să exprim con­
minţită tinereţe şi prospeţime, cînd
tetului Politic Executiv al C.C. al
* industria pămîntului şi a subpămin- P.C.R., prim-ministru al guvernului vingerea că relaţiile dintre parti­
dele noastre se vor dezvolta con­
tului de aici configurează, într-o R.S. România, Ştefan Andrei, mem­ tinuu, că ele vor contribui totoda­
tinereţe şi prospeţime covîrşitoare armonie, farmecul unei bru supleant al Comitetului Poli­ tă Ia o cooperare tot mai activă
mari geneze, cind — implantate cu
forţa unei istorii dinamice — coor­ tic Executiv, secretar al C.C. al între popoarele român şi portu­
ghez, că această colaborare serveş­
P.C.R., Miu Dobrescu, membru su­
Expresia atit de familiară şt în­ fie altul mai frumos“ ; „La noi în donatele socialismului trăiesc la pleant al Comitetului Politic Exe­ te cauzei generale a socialismului
cărcată de nuanţele mindriei „la abataj, acolo la ort, să vedeţi oa­ Vulcan o neîntreruptă împlinire. cutiv, prim-secretar al Comitetului şi păcii".
noi", pe care o rostim ori de cita menii !“ ; „La noi e cel mai mo­ — E firesc — ne completează gin- judeţean de partid Suceava, La sfîrşitul convorbirilor a fost
ori vorbim despre meleagurile noas­ dern liceu !“ ; „Păi, aici, la noi, tot durile primarul Petru Barbu. Ca Gheorghc Badrus, membru al C.C. dat publicităţii un Comunicat, do­
tre, despre locul unde muncim şi oraşu-i o mindreţe !“ ; „Cum să nu pondere industrială, Vulcanul a al al P.C.R., ambasadorul României cument care consemnează cu satis­
casa in care trăim, are, la Vulcan, ne străduim cind de la noi a pornit treilea oraş din judeţ. Se înscrie în U.R.S.S. facţie că între Partidul Comunist
rezonanţe aparte. Oamenii de aici chemarea către toate minele din în producţia globală industrială cu La invitaţia C.C. tkl P.C.R., a to­ Român şi Partidul Comunist Por­
'— deşi o rostesg simplu, firesc — tară". valori ie miliarde. Peisajul econo­ varăşului NICOLAE CEAUŞESCU, tughez s-au statornicit raporturi
ît dau acea încărcătură de afectivi­ Dialogăm cu minerii Mihai Du- mic s-a împlinit în ultimii ani cu în cursul săptămânii trecute, to­ de strânsă prietenie, cooperare şi
tate care te emoţionează, te cople­ descu, Vespasian Cătană, Dumitru obiective importante, dintre care varăşul ALVABO CUNHAL, secre­ solidaritate militantă, iar pe de al-
şeşte. „Vedeţi cum e la noi, pă­ Sabău, cu inginera Olivia Appel, cu tar general ăl Partidului Comunist)
mîntul parcă e aşezat anume ca o- maiştrii 1. SchulschL 1. Gircsis, cu Portughez, a făcut o vizită în ţara
raşul să se înalţe în trepte, sa nu pionierii veniţi Ut mitilnirea de la (Continuare in pag. a 3-a) noastră. Intra tovarăşul Nlcolae (Urmaro din pag. a 3-a).