Page 26 - Drumul_socialismului_1976_02
P. 26
DRUMUL SOCIALISMULUI @
Pag. 2
Marti
l
5,00 Buleti
intlmpinarea Congresului educaţiei politice şi al culturii dioprogramu
mărul prese
Din activitatea comisiilor de femei melodia pre:
spiritul legii
12,05 Intîlnir
Activitate intensă, susţinută, pentru însuşirea „FEMEIA — PREZENŢĂ VIE, In cinstea „Zilei femeii", biblio Iară şi intei
Ştiinţa la zi
teca orăşenească, organizează în relor; 13,00
Clubul curie
ACTIVĂ fN VIAŢA ROMÂNIEI mai multe unităţi montajul lite nai; 16,25
de către fiecare om al muncii a principiilor SOCIALISTE" rar „Chipul femeii oglindit în li românesc; 1
porane; 17,4<
teratura noastră contemporană",
In această perioadă premergă urmat de un recital de versuri trlei; 18,00 <
toare zilei de 8 Martie, „Ziua intitulat „Omagiu mamei". zică populai
oră;
l,45—5,i
politicii intern® şi eiterne a partidului femeii", activitatea tuturor comi-i EMILIA CHIRIŢA ^ Miercu
siilor de femei din oraşul nostru
s-a intensificat. Mai întîi aş sub
linia că la cooperativele meşte secretară a Comitetului orăşenesc
al femeilor Haţeg
însuşirea temeinică, aprofundată, seminarii ; dispunem de 49 de Preparaţia Petrila şi altele. Nu în şugăreşti „Haţegana" (preşedinta 6,00 Radio
cunoaşterea şi aplicarea de către cabinete de ştiinţe sociale şi aceeaşi măsură reuşesc s-o facă comisiei de femei tovarăşa Vetu- 8,00 Sumarul
mei
crofon,
fiecare comunist, de către fiecare puncte de informare şi documen încă organizaţiile de partid de la ţa Armioni) şi „Retezatul" (pre LA MUNCĂ PATRIOTICĂ Orchestre d
om al muncii a principiilor poli tare a căror funcţionalitate a E.M. Lonea, E.M. Dîlja, Liceul din şedintă Miria Balintoni), in car 10,30 Din tă:
ticii interne şi externe a partidu crescut şi s-a întărit mult în Petrila, Liceul mecanic nr. 1 Pe tierul 3 (preşedintă Floare Urban) Şl ARTISTICĂ
lui constituie o sarcină primor ultima vreme. Aproape 4 000. de troşani şi altele cîteva. şi C.A.P. (preşedintă Sofia Pe-
dială, de cea mai mare însemnă oameni frecventează cu regularita In activitatea desfăşurată de or trescu) au avut loc fructuoase în şirul acţiunilor organizate în
tate, pentru toate organele şi or te şi folos cele 79 de cursuri din ganele şi organizaţiile noastre de dezbateri asupra activităţii poli- întîmpinarea zilei de 8 Martie
se înscrie şi activitatea întreprin
ganizaţiile de partid. cadrul universităţilor populare, partid pentru însuşirea şi aplica tico-ideologice şi cultural-educa să de comisia de femei de la
Pregătirea politică a comuniştilor, peste 8 000 sînt abonaţi la „Scîn- rea de către toţi oamenii a poli tive. S-a analizat îndeosebi con C.A.P. Romos. Miercuri, sub un
înarmarea lor cu întreaga bogăţie teia“, peste 3 700 la „Era socialis ticii partidului, nu am făcut, de tribuţia femeilor la creşterea şi ouLECŢIUNI
femeilor soare care a înmuiat gerul, co
a
copiilor,
educarea
tă" şi „Munca de partid", sînt sigur, totul. Loc pentru mai bine
de idei a politicii partidului, cu casnice, a ţărănoilor cooperatoare misia de femei a participat cu
sensurile şi semnificaţiile majore mii de abonaţi la alte publicaţii. se găseşte încă destul. Am în ve şi meşteşugarelor. S-a insistat a- hărnicie la curăţarea păşunii de \ taje din U.I
ale acesteia — este o permanenţă Şi am mai făcut un calcul : cel al dere aici necesitatea îmbunătăţirii supra unor aspecte legate de mai pe dealul Măriuţi. La ciclul pri i 10,45 Mugur,
şi în munca de zi cu zi a organi dinamicii pătrunderii cărţii social- şi perfecţionării formelor şi mij buna gospodărire a cartierelor şi mar al şcolii generale din loca I cintece pop
politice. In medie, în 1974, fiecare loacelor muncii politice o mai mare
zaţiei municipale de partid Pe litate, sub conducerea învăţătoa 4 cu melodia
troşani, o permanenţă ce nu cu locuitor al Văii Jiului . a cumpărat operativitate în difuzarea docu unităţilor economice respective, 1 tul preferat
menţinerea ordinii şi curăţeniei rei Estera Drăgan, a luat fiinţă
i 12,35 Revista
noaşte, nu trebuie să cunoască ră carte social-politică în valoare de mentelor şi hotărîrilor, un control 1 la 1 la 3; 1
gaz.' Acţionăm cu perseverenţă 16,70 lei ; anul trecut valoarea a mai concret şi eficient asupra mo în oraş şi în aceste unităţi, pro o formaţie corală al cărei reper l 16,25 Odă li
pentru ca răspândirea Ideologiei crescut la 18,40 lei. Saltul nu-i dului cum se desfăşoară această bleme Ta a căror rezolvare femei toriu cuprinde piese de un cald ' Jocuri popul
partidului în mase, înţelegerea şi spectaculos, dar spune multe, es importantă activitate. le îşi pot aduce o contribuţie tot mesaj patriotic. Primul spectacol ] 20,30 La nc
explicarea politicii sale să devină te încărcat de semnificaţii. Luînd O seamă de neajunsuri ale mun mai însemnată. Comisia de femei al tinerei formaţii va fi dedicat l Muzică pe
preocupare ştatornică, responsabi separat localitatea Petroşani, va cii noastre sînt scoase la iveală de la F.I.L. Haţeg este în frun Zilei femeii. (VALERIA BASA- ) tră; 22,00 O
lă, în toate organizaţiile de partid. loarea cărţii social-politice cumpă şi în adunările generale consacra tea acţiunii de colectare a deşeu RAB, preşedinta Comitetului co
rilor metalice şi de hîrtie, sticle
rate în medie de un locuitor este
Respectăm întocmai indicaţia da de 32,40 lei în 1975. De fapt, in te dezbaterilor ideologice, care şi borcane, alături de comisiile munal al femeilor — Romos). Joi,
tă de secretarul general al parti tr-un an, se vinde carte social- sînt în curs de desfăşurare. Mem din cartierul 3, fabrica de con
dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, politică în valoare de peste brii de partid dezbat cu exigenţă serve şi cooperativa „Retezatul". j 5,05 Româi
ca la baza întregii activităţi teore 2 500 000 lei. muncitorească, cu, combativitate La aceste acţiuni patriotice se re „OMAGIU MAMEI" 1 8,00 Sumarul
tice, politice, cultural-educative să partinică, revoluţionară, specific marcă în mod deosebit Victoria ) crolon, meii
stea Programul Partidului Comu Toate organizaţiile noastre de minerească, aspectele muncii poli- Todoni, Sidonia Mureşan, Maria l Buletin de
nist Român, documentele partidu partid dispun de microbiblioteci tico-ideologice şi ale educaţiei co Gal şi altele. Cei mai mici elevi de la Şcoa 1 de muzică
j folcloric ; 11
lui nostru, care au un caracter politice, gazete de perete, panouri, muniste. Se fac totodată propu la generală din satul Balşa au 1 mă pornit •
marxist-leninist creator, exprimând planşe, grafice. Organizăm cu re neri pentru a ridica pe o nouă în cadrul universităţii popu început pregătirile pentru a oferi l de corul Uz
concepţia revoluţionară a materia gularitate întîlniri cu membri de treaptă, calitativ superioară, în lare s-au dezbătut temele : „Fe mamelor de ziua lor un gingaş 1 lan şi corul
lismului dialectic şi istoric, legită partid primiţi în ultima vreme. treaga muncă de pregătire politi meia — prezenţă vie, activă în dar : un montaj muzical-literar l Giurgiu ; 12,
ţile generale, universal valabile a- De 3—4 ori pe an ne întîlnim cu că a membrilor de partid. viaţa României socialiste", „Fe pe care l-au intitulat „Omagiu 1 dia populari
plicate la condiţiile istorice, soci colectivele redacţionale ale gaze Prin toată această muncă în meia — în lumina Codului eticii mamei". In fiecare sat al comu- l rat ; 12,30 Ş
ale, naţionale concrete din ţara telor de perete. dreptată spre însuşirea principii si echităţii socialiste" şi „Figuri i\ei, în cadrul cercurilor de edu / visla slagări
\ 3 ; 15,00 Te
noastră. In toate aceste acţiuni punem lor politicii Partidului Comunist de luptătoare pentru libertate şi caţie socialistă cu femeile, au / neu ; 17,45 '
întreaga muncă de educaţie po accentul pe pregătirea fiecărui om, Român urmărim conştientizarea oa dreptate socială, viaţa şi lupta avut loc expuneri cu privire la \ Maria Lătăi
Ecaterinei Teodoroiu". Acţiunea a „rolul femeii în dezvoltarea mul
litică, de însuşire a direcţiilor şi pe studiul dirijat, condus şi con menilor, înţelegerea de către ei a continuat cu un montaj literar / rii ; 20,00
semnificaţiilor politicii interne şi trolat cu pricepere şi competenţă, sensurilor majore din documentele „Eroina de pe Jii“, un recital de tilaterală a satului" şi „rolul ma V populară ct
sabeta Ticuţ
externe a partidului este îndrep pe buna pregătire a lectorilor şi de partid, sensuri care vizează pro cintece patriotice, iar în înche mei în educarea şi formarea co l Simion şi
tată spre mobilizarea minerilor, a propagandiştilor, a agitatorilor, a păşirea patriei, fericirea fiecăruia iere s-a citit un fragment din piilor". (FLOAREA NOJA, pre / 20,30 Panori
celorlalţi oameni ai muncii la în conducătorilor proceselor de mun dintre noi. Dorim ca roadele a- cartea • „Fata cu arma" de N. şedinta Comitetului comunal al \ Muzică pe
făptuirea exemplară a sarcinilor că, şi mai cu seamă pe înţelege cestei munci să se reflecte în în Tăutu. femeilor — Balşa). ij tră ; 22,00 C
rea sensurilor politicii promovate
economice ce le avem, creşterea de partid, în strânsă legătură cu tărirea hotărîrii. oamenilor de a
conştiinţei socialiste a oamenilor, activitatea practică, specifică fie participa mai activ şi mai efectiv S Vineri
făurirea unei atitudini înaintate în la transpunerea în viaţă a acestei
muncă, ■ dar şi în viaţă, în societa cărui domeniu.' Bine acţionează în politici. rubrica tineretului 6,00 Radio
te, în familie. ; acest sens organizaţiile de partid 8,08 La mic
Avem, de pildă, la diferitele for de la E.M. Petrila, E.M. Lupeni, VASILE OROS - t rată ; 9,05 i
me ale învăţămîntului 'politico- Liceul mecanic nr. 2 Petroşani, secretar al Comitetului municipal TÎNĂRUL COMUNIST MEREU muncă. Nu uită niciodată să spu > tistice de a
10,45
i tea ;
ideologic 452 de cursuri şi 47 de IJVI. Petroşani, E.M. Aninoasa, de partid Petroşani FRUNTAŞ IN MUNCĂ nă că datorează mult meseriaşilor ţ Intilnire cu
vîrstnici, comuniştilor ca Petru / interpretul
In toamna anului 1959, tînărul Cozmescu, Kraszka Iosif II, Ionel \ fa la zi ; 12
Ioan Beraru se prezenta în faţa Hodorog şi alţii, care s-au ocupat l 13,00 De la
) club ;
16,25
Dezbateri ideologice io organizaţiile sie partid comisiei de examen cu dorinţa de cu răbdare, cu tact şi pricepere 1 serii ; 20,00
a intra la şcoala profesională din de formarea lui.
) Maria Corni
Călan, să înveţe meseria de tur l deaiui ; 20,1
nător. După trecerea cu bine a lOSfF CRAŞCA 1 tchnico-ştiin;
corespondent
i pe adresa
Esenţială este acum lărgirea ariei muncii de educaţie examenului reuşeşte să termine ’ O zi într-
perioada de ucenicie numai cu
note bune şi foarte bune. Mese
riaşii mai vîrstnici, comuniştii pre CEI MAI SUN! \
Cîţiva dintre comuniştii care lua făşoară activitatea, se află oamenii, eficienţă din ceea ce întreprinde. i Sîmbâl
seră cuvîntul în adunarea organiza comuniştii. Adunarea a criticat, pe bună drep vedeau în el un viitor bun tur
ţiei de bază din schimbul B de la Pe prim plan în analiză a stat, tate, unele scăderi ale biroului in nător, un om de nădejde. Şi previ Adunarea activului comitetului
oţelăria nr. 1 a Combinatului side firesc, activitatea biroului, iniţiativa această direcţie. De pildă, colecti ziunile lor s-au adeverit întru totul. U.T.C. din C.S. Hunedoara a ana 1 8,00 Sumai
rurgic Hunedoara sesizaseră cu lui, capacitatea de cuprindere a pro vul gazetei de perete luase la un La turnătoria de fontă a I.V. Că lizat, zilele trecute, rezultatele ob l microfon,
justeţe ceea ce este esenţial de acum blemelor şi locurilor de muncă, per moment dat iniţiativa de a publica lan, la sortimentul de mare pre ţinute in întrecerea socialistă de ' 9,05 Din cel
înainte în munca de educaţie. severenţa de a duce pînă la capăt Codul principiilor şi normelor mun către organizaţiile de tineret din ( lodii popula
Iată ce spunea, între altele, sub- unele acţiuni politico-educative. cii şi vieţii comuniştilor pe artico tenţie al pieselor de schimb, lu » ral ; 10,50
inginerul Oliviu Ilie, şeful schim Principala concluzie este aceea că le, însorind aspecte concrete din crează de ani buni unul dintre secţii şi sectoare, în anul 1975. In l 12,05 Intllnii
bului : activitatea de educare comunistă, activitatea colectivului. Au fost pu cei mai apreciaţi specialişti tur urma evaluării atente a indicatori ? Iară şi intei
—- Biroul organizaţiei de bază a desfăşurată pe baza programului blicate 5 ediţii cu această proble nători — Ioan Beraru. Acum 10 lor obţinuţi, conform obiectivelor l Ştiinţa la 2
1 gărelor ; 13,(
întreprins Ln ultimii ani multe ac partidului, a dat rezultate bune. S-a matică, după pare acţiunea a fost ani comuniştii l-au primit în rân întrecerii, premiul I şi drapelul i Meridian-clu
ţiuni care să facă activitatea de schimbat mult atitudinea oamenilor abandonată. Ea ar fi fost de mare durile lor. Intre timp a terminat de „Fruntaşă în întrecerea socia .] ding ; 18,00
educaţie mai eficientă. Au fost re faţă de muncă. A crescut considera folos în munca de educaţie. şi cursurile liceului seral, a câşti listă" pe anul 1975 a fost acordşt ~ nţe pe
partizaţi comuniştii in mod raţional bil ponderea angajării şi răspunderii In al dolea rînd, adunarea a a- gat locul I pe ţară la concursul organizaţiei U.T.C. de la căile fe'- l «buc şi
pe locuri de muncă şi pe probleme. oamenilor în îndeplinirea sarcinilor. tras atenţia asupra altui aspect ca rate uzinale, premiul II — orga 1 în Roi
Dar, eu consider că numai această Aşa se explică de ce schimbul B a re vizează activitatea biroului pe o „Cel mai bun turnător". In cinci nizaţiei de la secţia a II-a furna J pe adresa
repartizare nu este suficientă; tre ocupat între anii 1972—1974 primul perioadă îndelungată, anume ca nalul de curînd încheiat a fost 1 Dans non
buie să vedem şi cum muncesc ei Ioc în întrecerea pe schimburi, iar munca de educaţie comunistă să lună de lună declarat fruntaş în le, iar premiul III organizaţiei de
acolo unde au fost repartizaţi, ce în 1975 — locul doi. S-au realizat în fie extinsă cu mai multă hotărîre muncă. A început foarte bine noul la O.S.M. 2. Premianţii, ca şi cei
rezultate se obţin de pe urnia a- condiţii bune şi alţi indicatori ai asupra întregului colectiv al schim an şi cincinal, depăşindu-şi sarci lalţi tineri siderurgişti s-au an \ Dumini
cestei repartiţii! Avem şi invăţămînt planului. bului; să nu se rezume doar la nile la zi, în medie cu 1,5 la sută. gajat solemn să obţină şi în acest
politico-ideologic care se desfăşoară Dezbaterea trebuie considerată membri de partid. Şi, în strînsă le an rezultate de prestigiu in mun
de la an la an mai bine. Şi agita fructuoasă şi prin aceea că a des gătură cu aceasta — să se pună un Este şi propagandist la un curs al că. \ (pr°g
torii lucrează mai bine şi gazeta de prins unele concluzii care vizează accent mai marc pe educaţia com învăţămîntului politico-ideologic de 1 7,00 Radio
perete are uneori activitate mai ales activitatea de viitor. portamentului in societate şi fami partid, intr-un cuvînt, un om de VALERIU BÂRGĂU l sci ; 8,00 Vi
corespunzătoare. Sînt şi alte forme In primul rînd, s-a conturat ideea lie. ba~ză în secţie, în colectivul de corespondent 1 azi ; 8,10
de muncă de la care se aşteaptă că biroul organizaţiei de bază nu Ca un reflex al acestor cerinţe, l 9,00 Ora sa
eficienţă. trebuie să se mulţumească cu sta biroul a reorganizat colectivul de ' lirică. Pârtii
agitatori şi l-a supus aprobării a-
Pe bună dreptate se sublinia în bilirea măsurilor, cu iniţierea acţiu dunării generale. A fost adoptat un \ 11,00 Radii
nilor, ci să acţioneze cu fermitate
adunare faptul, elementar dar ade şi perseverenţă pentru materializa plan de măsuri cuprinzător, care ; 11,30 Intilnii
vărat, că în spatele tuturor meto rea lor, să îmbine formele muncii materializat, va duce la Îmbunătă dicţionar politico-eeonomie \ Iară şi
delor, mijloacelor şi formelor, prin politico-educative cu cele organiza ţirea muncii în direcţiile vizate. 12,00 De to
care organizaţia de partid îşi des torice pentru a obţine maximum de CORNEL ARMEANU \ Radiojurnal
, 15,00 Diverti
ŞOMAJ, fenomen specific societă formă foarte răspîndită în perioada \ jurnal ; 20,1
ţii capitaliste, constînd în starea de actuală, care, în acelaşi timp, apare i 22,00 Radioj
iniţiative, propuneri, sugestii inactivitate a unei părţi a populaţi ca o formă mascată de şomaj ce es ţ mic sportiv
tompează proporţiile reale ale aces
ei apte de muncă ce nu-şi găseşte
de lucru, fiind supranumerară in tuia, deoarece şomajul parţial nu ^ nocturnă.
raport cu necesităţile de valorifica este în întregime .înregistrat de sta
o Pentru sporirea aportului în a A fost lansată o chemare la în vă în sprijinul producţiei ; re a capitalului. Şomajul este lega*
tistica burgheză. Neputind nega e- !
văţătorilor şi profesorilor la trecere patriotică către toate or a luminarea insignei de fruntaş de procesul acumulării capitaliste, xistenţa şomajului in societatea ca Lu
munca politico-ideologieă şl cultu- ganizaţiile de tineret din secţie. în întrecerea socialistă pe cinci in decursul căruia creşte compoziţia pitalistă, economiştii burghezi afir \ (prog
ral-educativă din comuna Romos, (Valeriu Bârgău, corespondent). nalul 1971—1975 să aibă Ioc in ca organică a capitalului şi scade în mă că noţiunea de folosire deplină
în adunarea de dezbatere a acti drul iniţiativei „La navetişti a- mod relativ partea variabilă a a-
vităţii ideologice cu cadrele di în ADUNAREA ORGANIZAŢIEI casă“, adică in localităţile in care cestuia, ceea ce duce la crearea u- a forţei de muncă nu se confundă I 6,00 Radio
dactice, acestea au propus să se DE BAZA DE LA REVIRUL ELEC locuiesc. (ALEXANDRU JURCA. nor disponibilităţi de forţă de mun cu situaţia economică în care nu 1 8,00 Sumari
această
un
că
şomer,
nici
există
organizeze în colective la nivelul TROMECANIC — MUSARIU AL membru al biroului organizaţiei că. Şomajul creează o situaţie de ne noţiune este compatibilă cu un a- 1 crofon, me
celor patru cooperative agricole I.M. BARZA comuniştii au făcut de bază din revirul electromecanic siguranţa muncitorilor activi, exer numit procent de şomaj rezultat din l Buletin de
de producţie din Romos, Romoşel, mai multe propuneri, intre care : — Musariu al I.M. Barza). cită o presiune asupra salariilor fa- anumite aspecte alb structurii eco I rară radio ;
Pişchinţi. şi Vaidei, colective care • extinderea autocontrolului Ia a Dezbaterile ce au avut loc în vorizînd reducerea lor, contribuie nomice şt prezentindu-se sub forma l 10,30 Din ţă
să contribuie la întărirea muncii întreţinerea şi repararea utilajelor ADUNAREA GENERALA A ORGA la intensificarea exploatării şi înră I ne de la r
de propagandă la nivelul C.A.P. şi şi instalaţiilor, astfel incit fiecare NIZAŢIEI DE PARTID DIN CO utăţirea situaţiei clasei muncitoare în şomajului sezonier şi şomajului frac- \ de ştiri ; 1;
ţional — inactivitatea momentană a / dio-TV. ; 11
să întreprindă acţiuni educative echipă şi muncitor să răspundă de MUNA BATRlNA s-au finalizat general. In perioada crizei generale lucrătorului durînd cîteva zile, cu
concrete la locurile de muncă ale calitatea lucrărilor executate : prin adoptarea unui plan concret a capitalismului, şomajul devine cro prinse între momentul rezilierii con l 12,00 Buleti
cooperatorilor. • biroul organizaţiei de bază să de măsuri în care, printre altele, nic, masa de şomeri nefiind absor tractului de muncă şi momentul gă / tîlnire cu r
controleze lunar modul tn care se se prevede : bită în întregime în producţie ntci sirii unui nou ioc de muncă. Eco t terpretul pi
în cadrul adunării organizaţiei desfăşoară invăţămîntul politico- o constituirea imediată a co în perioadele de‘ avint; aceasta ca nomia politică burgheză caută cau l zi ; 12,35 Ri
U.T.c. pe schimbul D al lami ideologic ; lectivului de lectori şi ţinerea cu zele şomajului in afara relaţiilor Ce \ De la 1 la
norului de profile mici din C.S.H. o să sporească numărul agitato regularitate a unor expuneri pe urmare a nefolosirii cronice a unei producţie burgheze. O astfel de ca / lescenţilor ;
s-au conturat mai multe propu rilor, astfel incit la fiecare loc de teme ale politicii interne şi externe părţi din capacitatea de producţie şi a uză este considerată progresul teh ) 16,25 Ediţie
neri, între care : a înfiinţarea u- muncă să se asigure desfăşurarea a partidului nostru, privind educa procesului accentuat de proletariza nic, întrucît el determină desfiinţa i letin de şti
nei gazete de perete a tineretului, unei susţinute munci politice de ţia şi îndatoririle ce revin cetăţenilor re a micilor producători. Şomajul rea anumitor focuri de muncă şi în ţ retului ; 18
cu numele „Finisalorul" ; « Pe la om la om ; în Îndeplinirea sarcinilor econo poate fi: total, atunci cînd lucrăto anumite cazuri duce chiar la dispa l Teatru radi
riodic. tinerii din secţie să se în- o tinerii care provin din şcoli mice ; rii sînt eliberaţi complet J în decursul riţia unor meserii. Acest şomaj im I nări ; 21,40
tîlnească cu membrii cenaclului li profesionale şi de calificare să fie • Ia propunerea comuniştilor, anului din procesul de producţie şi putabil progresului tehnic este nu ( dumneavoa:
terar „Flacăra", tn cadrul unor repartizaţi pe lingă muncitori mai s-a format o brigadă ştiinţifică parţial, în cazul în care aceştia lu mit şomaj tehnologic. In realitate, j oră ; 23,00 ]
seri de literatură ; • S-a constituit experimentaţi ; care să-şi aducă contribuţia la crează numai o parte din ziua sau şomajul este o consecinţă inevitabi ţ Estrada no
•
emisiunile staţiilor de radio- formarea, in rîndul tuturor cetă
pe 10c o „Brigadă de muncă şi ficare de la gurile de mină să-şi ţenilor, a concepţiei ştiinţifice des săptămîna legală de lucru, primind lă nu a progresului tehnic în ge ^ de ştiri.
relaţiilor
de
producţie
cl
neral
a
educaţie comunistă a tineretului- ; extindă tematica politico-educati pre viaţă şi societate. In mod corespunzător un salariu re capitaliste şi utilizării capitaliste a
dus. Şomajul parţial reprezintă o progresului tehnic. L-------------------