Page 29 - Drumul_socialismului_1976_02

1U3 V MARŢI, 24 FEBRUARIE 1976 Pag. 5

GOSPODARII ?
:easta a nins a-
în Valea Jiului.
!i a -dat de furcă
Dar in Pctro-
s-au prea omorît Cum răspund cerinţelor actuale
»tu ar ele din drep-
or, unităţilor co- etica noastră—etica muncii
îitare etc. sînt' şi
.i un gheţuş. Nu anumite profile de prestări
nimeni. Lucrăto- J
nităţi au uitat să i
opeţile, ■ _ se pare. '
periferice ogaşele \ de servicii la sate?
învins. Gospoda- / Meseriaşi buni, dar si oameni adevăraţi
însă tare anevo- I
il pe semne că, /
îăvara va veni o \ U.U.M.R. Crişcior este una dintre uzinele cunos­ seriaşii buni au „şlefuit" numeroase caractere, me­ Evoluţia rapidă în cererea de cînd vine el nu sînt clienţi, iar
dezgheţa. « cute de multe Întreprinderi şi exploatări miniere din seriaşi harnici şi pricepuţi. Dar nu întotdeauna e prestări de servicii la sate, dato­ cînd sînt clienţi nu vine frizerul, i
judeţ şi din ţară. Aproape 500 dintre muncitorii care uşor. Sînt şi tineri care cred că munca ce o fac nu rată creşterii nivelului de viaţă al După cum ne spune tovarăşul. A-,
DE CHILIPIR i lucrează aici sînt tineri, membri ai U.T.C. Formarea este pentru ei, că au posibilităţi mai mari în alte locuitorilor din mediul rural, a fă­ drian Costa, primarul comunei, în j
teau că materia- / la toţi tinerii a concepţiei ştiinţifice despre viaţă părţi, că se pot afirma mai uşor, fără prea multă cut să apară şi în aceste localităţi unităţile prestatoare de servicii din|
muncă.
şi societate, a unei atitudini înaintate faţă de mun­
le cumpărau de I că, a pasiunii şi respectului faţă de meseria aleasă, Facem cunoştinţă cu un caz. Tînărul Zaharia unităţi asemănătoare celor din o- comună se simte lipsa bunei orga­
i Tarta şi Anton a răspunderii şi simţului de ordine şi disciplină, este Bulzesc fusese angajat la uzină ca muncitor necali- raşe. Aşa au apărut atelierul de nizări a activităţii. In meseriile de.
de la şantierul 1 în atenţia permanentă a organizaţiilor de partid şi depanare a aparaturii de uz cas­
i din Brad — la / ale U.T.C. Se acţionează pentru ca toţi să devină ficat. Trimis Ia calificare, a revenit la turnătorie. zidari, zugravi, cizmari — servicii'
După aproape un an a luat brusc hotărîrea de a
intajos" sînt pro- ţ meseriaşi buni, dar şi oameni în adevăratul sens al pleca în ţară în căutarea „unui serviciu mai bun". nic, a aparaturii electronice, uni­ mult solicitate, nu sînt organizate
irt din avutul ob- < cuvîntului. Locuri de muncă a găsit, dar „ceva" lot îl chema tatea de coafură, alături de multe activităţi. Se caută multe justifi­
iii M. Golcea, S. ţ — Toate organizaţiile de partid din secţii desfăşoa­ înapoi. Şi s-a reîntors. A fost repartizat la debitări. altele „tradiţionale". P.entru modul cări din partea cooperaţiei de con­
Ioaneş nu au dat i ră o susţinută şi variată activitate în scopul educă­ nou de viaţă al populaţiei de la sum — organizatoarea prestărilor
Comunistul Virgil Sida s-a ocupat îndeaproape de
„norocului “ ce a ) rii tinerilor meseriaşi în spirit muncitoresc, comunist tînărul rătăcitor care avea o mare dorinţă să se sate aceste unităţi prezintă o im­ de servicii de aici — în special;
Numai că hoţia i — ne spunea Ştefan Graţian, locţiitorul secretarului reîntoarcă la turnătorie. Mereu îl întreba pe fostul portanţă deosebită şi se cer trata­
iperită. Acum se ) comitetului de partid de la U.U.M.R. Crişcior. Se ştie, în dificultăţile legate de recruta­
ii şi amatorii de l tinerii, deseori vin bine pregătiţi teoretic de la şcoli. său maistru cînd îl ia înapoi. te cu atenţie. Am analizat în scur­ rea forţei de muncă. Se preferă
— Dovedeşte aici, la debitare, că eşti muncitor
Fc,"' ■'ttocî.mite do- ' Mai puţin pregătiţi sînt însă pentru viaţă, pentru harnic, că îţi place munca adevărată, bărbătească, ta noastră anchetă cîteva profile meseriaşi vechi — puţini la nu­
iten 1 judecată. ^ înfruntarea cu inerentele greutăţi. In această direc­ că atunci cînd ai plecat a fost doar un accident. Pe de prestări din două sate, centre măr — şi nu se trimit tineri la-
ţie acţionează organizaţiile de partid şi sînt îndru­ urmă vom vedea... de comună, cu perspective de ur­ calificare. Doritori ar fi destui. O
UL A TRECUT, i mate s-o facă şi organizaţiile U.T.C. Tînărul nu s-a lăsat. A muncit, a dovedit că banizare — Dobra şi Ilia. De la altă cauză a deficienţelor în pres­
.E SE ŢIN LANŢ ’ Intr-adevăr, tinerii meseriaşi de aici participă la poate mult, că priveşte cu alţi ochi meseria. Acum început se constată că, alături de tările de servicii este legată de
numeroase activităţi educative. Periodic au loc ex­ se află din nou între „ai săi". realizări, în organizarea şi func­
de zile, un uti- r puneri, informări despre politica internă şi externă — Cum se comportă Zaharie Bulzesc? — am adresat slaba aprovizionare a acestor uni­
trebuinţă pentru i ţionarea acestor unităţi prestatoa­ tăţi cu materialele şi sculele ne­
r.F. Dobra — un ) a partidului nostru, despre necesitatea respectării le­ întrebarea maistrului Constantin Achim. re de servicii se strecoară şi unele cesare. Aprovizionarea, fie că se
galităţii socialiste, despre acţiunile şi iniţiativele Româ­
■— E un tînăr mult schimbat. Va fi un bun me­
ze la atelierul de niei pe plan mondial, evenimentele ce au Ioc pe plan seriaş, un bun turnător. Este harnic, conştiincios. imperfecţiuni. face neritmic, fie că nu este sa­
U.M.T.F. Haţeg.
extern. Deseori se organizează întîlniri cu cei mai Avem încredere în el. Cred că şi-a însuşit etica mun­ Centrul, civic al comunei Dobra tisfăcătoare.
destoinici muncitori, cu activişti de partid care le cii, spiritul muncitoresc, responsabilitatea faţă de prinde contur. Aici, pe lingă ma­ La ilia am avut' în atenţie ate­
vorbesc despre frumuseţea şi satisfacţia muncii cin­ meserie... gazinele comerciale care au pri­
stite, despre prevederile codului etic comunist. Mujt Desigur, in cîteva fraze nu se poate descrie cît lierul de reparat radio şi televi­
apreciate sînt şi concursurile pe teme de' meserii. Dar, şi cum s-a muncit pentru aducerea unui tînăr pe mit un spaţiu adecvat, se numără zoare. Depanatorilor din ilia le-au
aşa cum remarcau interlocutorii noştri, ing. Fabian drumul cel' bun. Important este să se muncească in­ şi unităţile prestatoare de servicii, fost date în sarcină toate repara­
Oprinesc, secretarul comitetului U.T.C. şi locţiitorul mult solicitate de cetăţeni. Atelie­ ţiile în termenul de garanţie din
lici pentru rena- i său, Cornel Ştefan, deosebit de eficiente sînt „luă­ dividual cu fiecare tînăr în parte. Fiecare om are rele de reparat obiecte de uz cas­ zonă.
laraţii nu se fac rile sub patronaj" de către comunişti a unor tineri ceva bun, ceva aparte, care prelucrat, dezvoltat, poa­ nic, radio-tv., ceasornice, de vul­
te trezi ambiţia, dorinţa de a deveni la fel cu cei
: însă promi- • care se integrează mai greu în viaţa colectivului. — în această situaţie nu mai pu­
a aceasta aştep- t — La noi în uzină, în toate secţiile, comuniştii din jurul lui — comuniştii, oameni întregi, de înaltă canizare au condiţii să desfăşoare tem face faţă şi la poşt-garanţii —
ţintită morală şi probitate profesională.
uns ferm din ? primesc sarcină de a se ocupa de cîte . un tînăr. o activitate bună. Dar cetăţenii cu spunea şeful de atelier Iosif Igreţ.
a cerii U.M.T.F. 1 Acţiunea educativă directă, care se desfăşoară în Am relatat doar un exemplu. Dar tot aşa de bine care am stat de vorbă nu s-au a-
timpul programului de lucru, dar şi în afara lui, putem vorbi despre munca altor comunişti cu tinerii rătat prea mulţumiţi de servirea La posibilităţile actuale ale ate­
este deosebit de eficientă — susţinea comunistul Con­ Gheorghe Croitorii — forjor, Ionel Chiş —* lăcătuş ce se face în aceste unităţi. Fri­ lierului, trebuie să recunoască ori­
\Z LA CAZ... I stantin Achim, maistru la secţia turnătorie. Tînărul şi cu alţii, care în prezent se numără printre mun­ zeria e mai mult închisă. Frizerul cine, sarcinile sînt destul de mari.
Ana Stoicescu ) are lingă el un meseriaş bun, apreciat pentru price­ citorii buni, apreciaţi de întregul colectiv. Aşa stînd lucrurile, aparatele cu
l în dispoziţiile t perea sa, dar şi pentru calităţile morale. „Modelul" locuind la Zam, nu se prea omoa­ defecte post-garanţie îşi găsesc mai
călătorilor. In- j este treptat însuşit de către tinăr. De multe ori, me­ SABIN CERBU ră cu firea. Se întîmplă. astfel i
ele trecute în i greu „rînd" la depanare. Este cert
ID 2031 pe ruta 1 că activitatea atelierului trebuie
lan, s-a urcat i dezvoltată. Poate ar trebui mai alt­
o raniţă în ca- ) În relaţia asociaţie —locatari —■ I.J.G.C.L. fel gîndită cointeresarea lucrători­
x cartofi, 2 kg 4 lor. Dar mai mult decît atit, în
iini. Taxatoarea > zonă trebuie dată altă rezolvare
îă n-a scos tot ( problemei depanării în garanţie.
plătească taxa »
Mare ne-a fost i Ea se mai complică şi din punct
cînd o „doam- îngrijirea fondului locativ - o sarcină prioritară de vedere al transportului — la şi
os din autobuz i de la atelier — al televizoarelor.
!) în care avea / Iri certificatul de garanţie se spe­
insa nu a fost \ In lunile ianuarie şi februarie turilor comune. La blocul 3 C, sca­ cesteia, tovarăşa Cornelia Sînbu. « Lucrările de remediere a unor
Tălăban, Hune- cifică obligativitatea unităţii depa­
au avut loc adunări de dări de ra a 2-a, str. Progresului, nr. 5, De fapt, asociaţia a ocupat locul defecţiuni de exploatare vor fi fă­ natoare de a suporta costul trans­
seamă, în care asociaţiile de loca­ locatarii au lăsat uşa de la intrare II pe municipiu şi a obţinut dra­ cute la timp dacă locatarii anunţă portului aparatelor peste o anumi­
■LA CHEREMUL ( tari, comitetele acestora au făcut deschisă, caloriferul de la casa scă­ pelul de fruntaşă în întrecerea de imediat împuterniciţii ; tă greutate. Decontarea acestor
ÎULUI? I bilanţul activităţii lor de-a lungul rilor a îngheţat şi s-a spart. bună gospodărire şi înfrumuseţare. • Relaţia asociaţie—I.J.G.C.L. — cheltuieli practic nu se face. d ir
;ri se Inregis- ; unui an. Probleme în dezbatere : Am intrat şi prin cîteva blocuri Relaţiile cu locatarii sînt din cele să funcţioneze la timpul prezent ; chiar dacă s-ar fac-e, pentru popu­
r Bîrcea din ca- \ este bine gospodărit fondul loca­ din cartierul „Patria", aflate în mai bune şi roadele se observă. La a Restanţierii să nu aştepte zi­
ce se ivesc 1 tiv dat în folosinţa cetăţenilor ? ; raza de activitate a asociaţiei de adunarea generală ce a avut loc, laţie problema ar fi rezolvată doar
în comun. In- \ acţionează asociaţiile de locatari locatari nr. 1. Preocuparea pentru cetăţenii au venit cu propuneri noi, lele calde pentru plata costurilor parţial. Trebuie neîntîrziat studia­
autobuzului 31 i în acest scop, îşi îndeplinesc ro­ comune. tă posibilitatea creării mai multor
:at de la gară \ curăţenie şi ordine se vede, iar as­ pentru ca lucrurile să meargă şi Fondul locativ dat spre folosinţă puncte de reparare în termenul de
) minute întîr- i lul şi sarcinile ce le revin ? Ase­ pectul blocurilor îţi spune că oa­ mai bine şi micile nemulţumiri să este bun comun. Noi, locatarii, să
)c. să meargă ) menea întrebări ne-au canalizat menii sînt gospodari şi se preo­ nu mai existe. S-a introdus ilumi­ ne transformăm în apărători ai lui, garanţie.
dus acasă, în i investigaţiile şi în raidul întreprins cupă de înfrumuseţarea casei în natul temporizat, s-au înlocuit Am supus atenţiei cîteva pro­
’u a-si duce ] prin cîteva cartiere de locuinţe care trăiesc. împuternicitul asocia­ geamurile sparte şi perdelele, care să nu permitem nimănui să abu­
ui aşteptat de- 1 din municipiul Deva. ţiei, tovarăşul Dumitru Bîrlogeanu, de _• la aproape toate scările „fac zeze de el sau să-l deterioreze. bleme ale prestărilor de servicii
>Tntr-o altă zi, j picioare", s-au instalat amortizoa- din două zone rurale. Aşteptăm re­
ristur de ora i In cartierul „Progresul", la aso­ ne-a comunicat doar cîteva din ac­ VIORICA CiORBAGIU zolvări de la U.J.C.C. şi U.J.C.M.
deloc, iar cel j ciaţia de locatari nr. 3, l-am avut ţiunile întreprinse în acest scop. r_e de zgomot, au fost făcute izo­
plecat cu mare l ca interlocutor pe tovarăşul Corio- S-au instalat automate electrice pe lări parţiale la acoperişurile blo­
ceeaşi zi. din î lan Gomboşiu, împuternicitul aso­ casa scărilor, s-au reparat şi înlo­ curilor D 3, D 4, E 10, M 2, M 3, O 1
i convenţie de 1 ciaţiei. cuit bateriile de apă caldă şi rece şi 0 2. A început desfundarea ca­
plecat doar u- 1 ia uscătoriile blocurilor 2 şi 4, s-au nalelor tehnice, care va fi urma­
oameni au în- 4 — Am încercat pe cît posibil să tă de dezinfectare. Casele scărilor
•viciu. Şirul e- » ne .facem datoria, astfel încît oa­ înlocuit perdelele la uşile blocuri­
mlea continua. 1 menii să fie mulţumiţi şi să nu lor 4 A şi El, s-au reparat uşile de la blocurile M 1, M 2, M 3, E 9,
ce va răspun- » avem reclamaţii. Zona aceasta a stricate. La blocurile 4 A şi F s-au E 10 şi O 2 vor fi zugrăvite. Am
i, Bîrcea). \ fost inundată şi am avut multe zugrăvit toate cele 8 scări şi s-a mai mtîlnit şi aici oameni certaţi * *
ETAJUL 10 ^ necazuri. Au plecat locatari şi nu vopsit în ulei partea de jos a pe­ cu ordinea şi care uită că mai au
reţilor pentru a fi curăţată mai u- şi'obligaţii. Mai sînt şi restunţieri,
n nr. 12 din i şi-au achitat costurile, alţii n-au şor. S-au alcătuit echipe de son­ printre care am aminti pe David
se face ffim- \ plătit fondul de rulment etc. Ne­
ml. o practi- mulţumiri mai sînt, dar tot loca­ daj, care au trecut prin fiecare a- Rusu, din blocul M 2. ap. 1.1, Ot-
, şi cel ce nu tarii şi le fac. Uită robinetele des­ partament să vadă cum este între­ vosi Dionisie, din E 13, Aurel Co-
fac cu aviz... chise, nu folosesc bine instalaţiile ţinut. Cu toate rezultatele bune, ţa, din O 2, Gyorfi Ioan, din O 1
sa ace'ora ca­ sanitare, trîntesc uşile sau le lasă' mai sînt şi aici cetăţeni care, prin şi alţii.
linii. de clnd neglijenţă, contribuie la deteriora­ „Ne oprim aici cu constatările, nu
n “oîiisinţil — deschise. în blocul 1 A din strada rea fondului locativ (Matei Leoni- fără_ unele concluzii ce se impun,
5 - greutăţi Progresului, apartamentul nr. 16 da şi Ioan Lăptucă). urmînd ca în viitor să avem în
ici • şi copiii este dat spre folosinţă clubului Asociaţia de locatari nr. 9 cuprinde vedere şi alte cartiere :
să urce şDsă sportiv „Mureşul" Deva. Am avut
8—9—10 etaje, cîteva blocuri din cartierul „Goj- o Asociaţiile de locatari îşi des­
urilor pentru necazuri repetate i s-au produs du“. Am stat de vorbă cu locatarii făşoară activitatea în bune condiţii
tiune a liftu- daune fondului locativ (inundaţii acestor blocuri, care s-au declarat şi sînt eficiente atîta timp cît este In unele locuri (lin judeţ, drumurile au devenit numai gropi — a-
ou. Să nu se de la robinete — n.n.) şi, pe dea­ mulţumiţi de activitatea asociaţiei o colaborare perfectă între -ele şi devărate obstacole pentru autovehicule. La intrarea în Deva, inainte
mal? ^
acest semnal? supra, sînt şi restanţe la plata cos­ şi în special a împuternicitului a- locatari. de cartierul „Viile noi", gropile mari, adinei sînt, cit se poate, ocolite
cu greu de autovehicule, ceea ce îngreunează mult circulaţia.
irogram de mă- spunea dînsuf. Am arătat mai sus
nătăţirea apro- în lumina programului de mmm privind îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cîţeva dintre acestea.
i populaţiei, e- Să încercăm însă a privi activi­
ul Politic Exe- tatea cantinei şi dincolo de mo­
.C.R., atenţia a mentul servirii mesei. Magazia e
Ireptată asupra cam sărăcuţă, însilozări astă toam­
de activitate în e bun, şl nisa senilă pe şantier pute fi k caiitale nă nu s-au făcut şi din această
producţia de cauză acele meniuri săptămînale
tare şi alte bu- despre care vorbeşte conducerea
epartizarea şi grupului de cantine nu se întoc­
.erviciile prin pe şantier. Se servesc zilnic, di­ trate într-o încăpere pe unde tre­ de cantine al T.C.I. Timişoara ca bucătăreasă) că cetăţeanul care m-a mesc, neexistînd garanţia că vor
folosinţa popu- mineaţa, la prlnz şi seara meniuri ce conducta de aer cald de lâ in- răspuns la o sesizare anterioară reclamat nici nu are abonament. fi livrate alimentele de care e ne­
orin prisma ne- variate, la un preţ convenabil — jectorul de păcură. E drept, în ziar. „în urma sesizării dv., Mănîncă foarte mulţi la cantină voie pentru meniul dinainte plani­
;rn, pornind de 12 lei pe zi. La prînz o masă costă cantina din Brad primeşte de Grupul de cantine a luat o serie fără să-şi scoată abonament. ficat. Şantierul are gospodărie
i a satisfacerii 6 lei. Preţurile, cum am spus, sînt la cea din Deva cartofi, rădă- de măsuri pentru buna deservire Era oarecare adevăr în spusele anexă care ar putea contribui
ndiţii a acestor convenabile. Constructorii cu care cinoase, ceapă etc., dar livrarea ca şi pentru diversificarea meniu­ bucătăresei că „servesc mulţi ma­ la îmbunătăţirea calităţii mîncării,
am discutat aveau părere că micul nu este ritmică. O săptămînă în­ rilor, pregătirea lor într-o stare sa la cantină fără să scoată abona­ dar conducerea cantinei are greu­
amplu program, dejun e cam „subţire". Prînzul şi cheiată bucătăria cantinei din Brad corespunzătoare de igienă". Ur­ ment". în ziua de 1-8 februarie se tăţi cu ea, greutăţi pe care le-ar
a fost în mod cina erau apreciate de ei ca des­ nu a avut nici. un morcov. în bu­ mează măsurile s înlocuirea respon- preparaseră 200 de porţii pentru putea înlătura foarte uşor condu­
i asupra can-ti- tul de consistente, doar că ar pu­ cătărie, la injectoare se foloseşte bilei de cantină Ana Olteanu, în­ felul al doilea de la prînz. Ser- cerea şantierului, dacă s-ar preo-
incintă ca for- tea fi ceva mai gustoase. drept combustibil ulei ars. Dar a- tocmirea de meniuri săptămînale * viseră masa 196 de oameni dar... cuna mai mult...
eparare şi ser- Responsabila cantinei, Elisabeta cesta curge din abundenţă pe lin­ diversţficate, instruirea bucătarilor, mai rămăseseră cel puţin 30 de De curînd a luat fiinţă comite­
nzînd deopotri- Faur, susţinea că, la preţul la care gă conductă, astfel că bucătăreasa măsura ca „servirea mesei să se porţii. „Ştiţi — se scuză din nou tul de cantină. „Dacă acest comi­
naţilor şi, indi- se pregăteşte, masa e convenabilă. şi ajutoarele sale trebuie să cu­ facă în mod civilizat şi între orele bucătăreasa — nu putem calcula tet îşi va îndeplini îndatoririle,
iucţiei. Cantine Sînt însă cîteva greutăţi care-şi reţe mereu uleiul de pe jos. Nu 12—-13“. în mod normal, asemenea la fix cîte alimente introducem _în multe dintre nereguli ar putea fi
ui programului, lasă „amprenta" asupra calităţii e nici igienic, nici practic. măsuri trebuiau să ducă la înlă­ cazan". Oare ? între altele arătăm înlăturate. „Eu, în orice caz. am
ganizare şi ca- mesei constructorilor din Brad. Calitatea mesei şi a servirii la turarea oricăror nemulţumiri ale că această cantină are 20 de an­ foarte mare nevoie de sprijinul
ucură de apre- Cînd s-a construit cantina, proiec­ cantina constructorilor de pe şan­ abonaţilor. Iată însă că tovarăşul gajaţi, cheltuielile de regie repre- său" — afirma Arghir Balica, noul
ixistă multe la tantul a „uitat", iar constructorul tierul de la Chişcădaga a făcut de Eugen Baciu ne scrie din nou de­ zentînd circa 20 ,1a sută din costul responsabil al cantinei. Sîntem şi
şi-a găsit ma­ n-a insistat să se construiască şi spre unele aspecte privitoare ia unei mese de prînz. Asocierea a- noi de părere că ia orice cantină
lul de îmbună- un beci pentru însilozări, în care mai multe ori obiectul unor 'inter­ calitatea şi cantitatea mîncării, la ceasta nu am făcut-o decît pentru comitetul poate juca un rol de sea­
venţii ale ziarului. De fiecare da­
ării şi servirii cantina să se poată gospodări mai tă s-au luat măsuri de îmbunătă­ igiena servirii şi solicitudinea per­ a lua cunoştinţă de ea comitetul mă în îmbunătăţirea servirii ; da-
i cantine ale bine cu un fond de marfă achizi­ sonalului. în ancheta noastră am de cantină despre care vom mai că-şi îndeplineşte atribuţiile, aşa
ructori ?- Vom ţionat din vreme şi păstrat în bu­ ţire. Dacă e nevoie de intervenţia avut în vedere şi această sesiza­ vorbi. cum se aşteaptă şi de la cel al can­
ce urmează, ne condiţii. In această situaţie nu noastră şi acum, aceasta se dato- re. Am căutat-o ia cantină pe bu­ Am discutat şi cu tovarăşul Eu­ tinei constructorilor de la Chişcă­
îp constructorii poate fi vorba despre conservarea reşte faptului că măsurile, avînd cătăreasa Florica Ciulean, cea de­ gen Baciu. fierar beionist de trei daga. Nu comitetul rezolvă însă
Brad al T.C.H. unor produse atît de necesare la caracter vremelnic, de suprafaţă, spre care se spune în sesizare că ani pe acest şantier, timp în care problemele de fond. Conducerea e-
cantină nouă. întocmirea meniurilor iarna. Se sînt repede anihilate de modul de­ a servit masa numai la cantină, conomică a oricărei cantine, de
. abonaţii s-au cunoaşte importanţa pentru orice fectuos cum îşi îndeplinesc înda­ foloseşte un vocabular urît în dis­
cuţiile cu abonaţii şi nu respectă fiind abonatul acesteia. „Nu m-am şantier sau altfel, are această o-
noua sală de gospodărie a conservării de toam­ ţinut niciodată de reclamaţii, dar bligaţie.
nt pe măsura na a unor legume, murături etc. La toririle anumiţi oameni. O mostră gramajul porţiilor. C. SANDU
Aici servesc cantina din Brad, din lipsa acelui despre greutatea măsurilor luate — Să ştiţi — se apără bucătă­ se petrec la cantina noastră cîteva I. CIOCLEI
instructorii de beci, butoaiele cu varză sînt păs­ ne serveşte conducerea Grupului reasa — (care nu e calificată ca lucruri care nu sînt in regulă" —