Page 30 - Drumul_socialismului_1976_02

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 6 103 © MARŢI, 24 FEBRUARIE 1976

A
8 fiecare şcoală cu plan de producţie, In aşteptare de soluţii salvatoare Din anul 1954, cînd a venit în
satul Hărţăgani, învăţătorul Vio-
f fiecărui elev un loc de muncă • •• rel Demian desfăşoară 0 stator­
nică activitate culturală ca in­
terpret şi instructor. Formaţiile
Răspund atelierele-şcoală pentru utilizarea unor spatii culturale de dansuri, de teatru şi grupul
vocal au devenit prezenţe nota­
bile nu numai pe scenele comu-
Principala misiune a unui club min cultural aflat într-o ciudată
spesifionioi localităţii î muncitoresc este de a desfăşura o stare letargică, să vedem ce se în-
tlmplă şi cu cel din Deva. O dată
activitate cultural-artistică multi­
laterală, în aşa fel incit oamenii cu înfiinţarea casei de cultură, ca­ Profil
— Profilul atelîerelor-şcoală, în competenţa profesională a maiştri- să-şi poată petrece timpul liber cît re în scurtă vreme a început să
care elevii îşi desfăşoară activi­ lor-instructori, oi şi cea pedagogi­ mai plăcut şi în acelaşi timp edu­ polarizeze «ttivitatea cultural-edu-
tatea practică, răspunde specificu­ că. Cred că nişte cursuri de per­ cativ. Dar la Clubul din Călan se cativă din municipiu, la căminul
lui muncii Văii Jiului ? întrebarea fecţionare, organizate în acest scop, pare că în ultima vreme ponderea menţionat a devenit din ce în ce
am adresat-o maistrului-instructor ne-ar fi de un real folos. o deţine partea „plăcutului" în de­ mai dificilă organizarea unor ma­ învăţătorul din
Ioan Petzl, de la Liceul real-uman Atelierul-şcoală este nu numai trimentul celuilalt aspect, al edu­ nifestări. Maria Lăsconi, instructor
din Petrila. un loc de practică, de producţie, caţiei. al casei de cultură, care răspunde
— Noi beneficiem de un atelier ci — şi aceasta în primul rînd — De exemplu, în această lună, pla­ de cămin, ne spunea că publicul
Interşcolar, dotat corespunzător, este şi un laborator de educare a nul de activităţi prevede doar o
unde pregătim elevii în profile ca elevilor prin şi pentru muncă. Aici singură manifestare cu caracter şi artiştii amatori ai căminului se
lăcătuşerie, electricitate, sudură. rolul maistrului, modul in care ştiinţific, şi aceea organizată de mută la casa de cultură (echipa
Avînd în vedere eă în Vaiea Jiu­ ştie să se apropie de elev, să-i in­ biblioteca clubului (o prezentare de dansuri populare maghiare face nei Băiţa, dar şi in cadrul ma­
lui funcţionează două grupuri şco­ sufle dragostea şi pasiunea pentru repetiţii la casa de cultură, joia nifestărilor artistice judeţene.
lare care au secţii cu asemenea muncă, e deosebit de important. de carte). Chiar dacă acest dome­ tineretului se desfăşoară tot aici). Stau mărturie atestatele primite
profile, iar la toate exploatările Noţiunile muncii, ale meseriei cîş- niu este lăsat în seama Comitetu­ Numai biblioteca îşi are abonaţii ei de-a lungul anilor — premii,
miniere există ateliere de acest fel, tigate aici, pot fi de bun augur lui orăşenesc pentru cultură şi e- plachete, diplome, medalii.
consider că o astfel de pregătire pentru viitoarele brăţări de aur ducaţie socialistă — după cum a- statornici. Ghizela Hanke, directo­
practică îşi găseşte rostul în şcoa­ ale elevilor. Virgil Mărgulescu, din firma A. Chiriţă, directorul clu­ rul căminului, sugera că acesta ar Nu de mult, grupul vocal, cu-
la noastră. Iniţierea în meserie, anul IV, Ioan Clamba, din anul II bului — totuşi este cam puţin pen­ deveni mult mai eficient dacă i prinzind iubitori, ai cîntecului
pe care o facem atît în ateliere, şi Nicolae Socoliuc, din anul I, ne tru oraşul Călan. Brigada ştiinţifică s-ar da o altă destinaţie — cămin popular, tineri şi virstnici, a
cît şi în cadrul exploatării minie­ vorbesc despre aceste noţiuni cîş- pentru copii, sală de sport pentru evoluat chiar in Capitala ţării,
re Lonea, îi ajută chiar şi pe acei tigate în şcoală, nu declarativ, ci existentă, despre care am auzit fru­ elevii liceului nr. 2, cinematograf cele trei spectacole primind una­
elevi care vor continua studiile în ca ceva ce şi-au însuşit pentru a moase aprecieri, deserveşte în spe­ nime aprecieri pentru inedita
învăţămîntul tehnic superior din le fi de folos in viaţă. Practica cial localităţile învecinate. Prin de cartier (un cinematograf după interpretare a străvechiului obi­
toate regulile, nu ca cel care func­
Petroşani. Atelierul de lăcătuşerie şi-o efectuează în atelierele minei, urmare, cui dacă nu clubului îi cei „Cununa griului'.
e prevăzut cu bancuri de lucru, acolo unde lucrează pe bază de revine această sarcină ? ţionează la ora actuală aici). Pasiunea sa pentru arta Apu­
asigurînd, pe schimb, 22 locuri de plan, unde şi-au asumat sarcini la Nici căminul cultural din Călan, Deci, dacă la Călan se aşteaptă senilor, neostenita activitate de
muncă, cu maşini de găurit, un care răspund faptic şi se familiari­ aflat în nomenclatorul localităţii o viitoare casă de cultură, la Deva peste două decenii a comunistu­
strung şi un polizor, atelierul e- zează şi cu disciplina muncitoreas­ Streisîngeorgiu, nu-şi face simţită lui Vio rel Demian pentru ani­
lectric e în organizare, iar cel de că. se aşteaptă o soluţie <■ salvatoare, marea vieţii cultural-educative
sudură dispune de două transfor­ La ora vizitei noastre, în atelie­ prezenţa. Se aşteaptă totul de la o între timp, spaţii culturale consi­ I din Hărţăgani au făcut ca aces­
matoare pentru sudură, de o masă rul interşcolar n-u era zi de prac­ viitoare casă de cultură. Dar pînă derabile stau neutilizate... ta să se bucure de stima şi pre­
specială, realizată cu ventilaţie tică. Dar elevii Vasile Roman şi atunci ? ţuirea concetăţenilor săi.
conform normelor în vigoare, pre­ losif Barabaş — copii de-o şchioa­ Şi pentru că am amintit de un că- C. DROZD
cum şi de material de. protecţie, pă, din clasa a VII-a — se aflau
în aceste ateliere îşi efectuează „în schimb". Unui lucra la strun­
practica elevii claselor a VII-a şi gul mai înalt decît el, celălalt su­ SPECTACOL DE GALA
a Vlll-a. Aici fac mai ales ope­ da suporturile viitoarelor scaune
raţii de îndreptare, trasare, gău- de laborator. „Voi ce căutaţi aici, carnet cultural , Ieri seara, la cinematografele ,,Si-
rire, pitire, sudură şi, învăţînd a- cînd afară e timp de sanie ?“. Sco- derurgistul" din Hunedoara, „Patria"
din Deva şi casa de cultură din De­
cestea, realizează şi piese pentru ţîndu-şi ochelarii de protecţie de va a avut loc premiera de gală a
autodotarea laboratoarelor. Elevii pe ochii mari, albaştri, Vasile re­ MANIFESTĂR1 CONSACRATE ZILEI nierilor, şcoala generală nr. 3, ma­ filmului românesc „Patima". Au fost
din anii I—IV ai liceului efectuea­ plică : „La strung e mai grozav CEFERIŞTILOR nifestările — constind din întîlniri prezenţi, cu acest prilej, regizorul
ză orele de practică în atelierele iar maistrul Crăciuneseu ne arată • „1933 — anul marilor bătălii de cu ceferişti, expuneri, recitaluri de George Cornea, operatorul Mircea
E.M. Lonea, cu care avem contract piesele executate de „copil" şi ne clasă, afirmare viguroasă a proleta­ versuri şi montaje muzieal-literare Mladin, actorii Ovidiu " ” i Moldovan
şi unde realizăm cea mai mare vorbeşte despre timpul liber pe riatului român pe plan intern şi in­ — s-au bucurat de o largă audienţă şi Mircea Coian.
(Maria Vlad — Hunedoara).
parte a planului de producţie al care îl petrec în atelier mulţi e- ternaţional" a fost tema expunerii • Staţia C.F.R. Deva a găzduit o LANSAREA ROMANULUI
şcolii. Orele de practică la mină levi. susţinute la căminul cultural din caldă manifestare prilejuită de
sînt organizate in aşa fel incit sâ La Petrila, profilul atelierului Plopi, în cadrul unei manifestări or­ sărbătorirea Zilei ceferiştilor. Sute „NEMURITORUL ALBASTRU"
nu stingherim activitatea pro­ interşcolar, ca şi practica produc­ ganizate cu prilejul Zilei ceferiştilor, de pionieri din municipiul Deva au o Lansarea romanului „Nemuri­
ductivă a .întreprinderii, iar elevii tivă efectuată în cadrul exploatării de către Comitetul comunal de par­ întimpinat cu flori trenurile sosite torul albastru" al scriitorului Radu
librăria
tid Ghelar.
să beneficieze şi de locuri de mun­ miniere, răspund specificului aşe­ • „Sirena Iui Roaită", „Eroicele în staţie şi personalul de bord al • Clobanu va avea loc din la Deva în
Eminescu"
„Mihai
acestora, au aflat noutăţi din mun­
că, şi de utilaje, şi de îndrumare zării. Dar mai mult interes, pentru lupte ale ceferiştilor şi petroliştilor ca lucrătorilor Complexului C.F.R. ziua de 1 martie, ora 18, iar la Brad
tehnică şi să şi producă. încheierea lucrărilor de amenajare din februarie 1933“, „Eroicele zile Deva. dăruind cu acest prilej săr­ în ziua de 2 martie, aceeaşi oră. Va
— Orientarea spre producţie a a atelierelor şi de gospodărire a de la Grivlţa" sint citeva din titlu­ bătoriţilor scurte programe artistice prezenta Bogdan Bădulescu, redac­
(Constanţa Ispas
invăţămmtului e relevată de însăşi lor se cere- ca urgenţa numărul unu. rile manifestărilor găzduite, in a- pioniereşti. Deva). — Clubul presei tor la Editura Eminescu.
ceste zile, de oraşul Hunedoara. Or­
ponderea pe care practica o deţine ganizate de casa pionierilor, consi­ a Trenul personal nr. 312S pe ru­ IN AŞEZÂMINTELE DE CULTURA
în cadrul obiectivelor de studiu. LUCIA LIC1U liul municipal al organizaţiei pio­ ta Arad — Brad a fost întimpinat în
E materia cu cele mai multe ore cele patru staţii ale comunei Vata că, • Spectacole. Simbătă şi dumini­
folcloric
ansamblul
al
„Rusca",
pe săptămînă. Profilul atelierelor de Jos (Ocişor, Ociu, Vaţa de Jos studenţilor Institutului de subingi-
cred că răspunde zonei în care şi Birtin) cu multe flori. dăruite neri din Hunedoara a prezentat pe
funcţionează şcoala, pentru că, e- cu drag ceferiştilor de către pionie­ scena casei municipale de cultura
rii de la Şcoala generală din Vaţa
lemente de lăcătuşerie şi electrici­ de Jos. In încheierea manifestării, spectacolul de cîntece şi dansuri
tate stau la baza multor profesii pionierii au prezentat montajul lite- „Cununa griului". Cu acest prilej co­
din industria minieră. Ceea ce cred rar-muzieal „De la comuniştii cefe­ rul institutului a susţinut un recital
însă că ne-ar ajuta mai mult în rişti învăţăm cutezanţă" (prof. Ni­ de cîntece patriotice şi revoluţiona­
re. Spectacolul studenţilor, care se
pregătirea practică — e de părere colae Crislca — Vaţa de Jos). pregătesc pentru participarea la
Cabinetul de ştiinţe sociale al
•
prof. .Maria Lăpăduş, director ad­ Comitetului orăşenesc de partid Brad Festivalul naţional al artei studen­
junct al liceului — ăr fi nu numai a organizat două mese rotunde pe ţeşti, s-a bucurat de succes.
tema „Locul şi rolul luptelor cefe­ Joi seara, la întreprinderea de
riştilor şi petroliştilor din Ianuarie- lianţi Chişcâdaga, ansamblul artistic
de amatori al Casei de cultură din
februarie 1933 In procesul de matu­
Poşta elevilor Sub egida Con rizare politică a mişcării comuniste Deva a evoluat intr-un amplu spec­
siliului judeţea şi muncitoreşti din România". Acţi­ tacol folcloric.
al Organizaţit unile s-au desfăşurat la staţia de o Brigăzile ştiinţifice în mijlocul
o Liviu Mitizan — Hunedoara: pionierilor, vi căi ferate din localitate şi la labo­ sătenilor. Un număr de patru bri­
Şcoala postliceală de impiegaţi de nori, la Şcoal ratorul central al I.M. Barza. găzi ştiinţifice din Deva s-au
mişcare funcţionează la Centrul de generală nr. CENTENARUL BRÂNCUŞ! deplasat recent in localităţile
calificare C.F.R. Timişoara, str. I.E. din Deva s-, Tarniţa, Grohoţele, Fintoag şi
Răduleseu 2. Durata — un an. Re­ deschis o expo Cu prilejul împlinirii a o sută de Teiu, iar brigada ştiinţifică din
crutările se fac prin staţiile C.F.R. ziţie itinerant ani de la naşterea marelui sculptor Ilia s-a deplasat în satul Valea
de domiciliu (în cazul dv. —' lă Hu­ cuprinzînd re român Constantin Brâncuşi, în Lungă.
nedoara). Se primesc absolvenţi de produceri din o cadrul medalionului organizat la a Expoziţie. La Casa de cultură
liceu cu sau fără diplomă de baca­ pera lui Con Casa de cultură din Hunedoa­ din Hunedoara s-a deschis o inte­
laureat, cu stagiul militar satisfăcut. stantin Brâncuşi ra despre viaţa şi opera artis­ resantă expoziţie de ceramică. Ex­
Concurs de admitere se dă la lim­ tului a vorbit prof. Lucia Niţă, pun membrii cercului de ceramică
ba română si matematica (scris şl iar poeţii Neculai Chirica şi Lucia David. Dumitru Ruget si
oral). Dan Constantinescu au citit din Cornel Judeu.
® llafila Jianu — Haţeg: Planul creaţia lor dedicată unor opere ale a „Căutătorii de comori". O nouă
de şcolarizare pe noul an de învă- lui Brâncuşi. fază de zonă a ştafetei cultural-
ţămînt la liceul de arte plastice în­ La Şcoala generală din Călan, cu educative „Căutătorii de comori"
că nu se cunoaşte. Pentru concursul jocazia deschiderii expoziţiei de artă s-a desfăşurat la Hunedoara. S-au
de admitere se dau numai probe plastică aparţinind elevilor, prof. întrecut pe aceeaşi scenă artiştii
de aptitudini (care sînt eliminato­ Lucia Olleanu şi Silviu Guga au din Ghelar, Ruda, Teliuc, Cinciş şi
rii). La obiecte de cultură genera­ vorbit despre person£yitatea şi ope­ Casa de cultură Hunedoara. Tot la
lă nu se susţine concurs. Absolven­ ra marelui artist roman. Casa de cultură s-a desfăşurat şi
concursul soliştilor de muzică popu­
ţii liceului de arte plastice pot can­ O expoziţie de fotografii cuprin-
dida la concursul de admitere în zînd operele marelui sculptor s-a lară „Stelele Hunedoarei". Pe pri­
învăţămîntul superior de specialita­ deschis şi la Casa de cultură din mele locuri s-au clasat Elena Szabo,
te. Deva. Victoria Drăgulescu şi Elena Mateş.
Apariţia celei de-a 6-a cărţi a urmează să o continue la alte ves­
scriitorului Radu Ciobanu — ro­ Un nou roman al scriitorului Radu Ciobanu: tite ctitorii.
manul „Nemuritorul albastru" (edi­ Impresionează deosebit in aceas­
tura Eminescu) — constituie, fără tă carte bogăţia de idei care rezul­
îndoială, un eveniment editorial tă din confruntarea dintre Toma
de excepţie. Pentru valoarea de „Nemuritorul albastru" şi Vodă, cuplul de eroi principali
excepţie a acestei cărţi pledează ai cărţii, înaltul patriotism arborat
nu în cuvinte meşteşugite, ci prin
tematica abordată, veridicitatea şi
puternicul colorit al atmosferei de fapte de adevăraţi ziditori ai isto­
riei. Impresionează in aceeaşi mă­
epocă, soliditatea construcţiei epi­ scrisoare de acreditare către ce­ .ani de ucenicie la maeştrii itali­ bisericii mînăstirii Humorului, are sură atmosfera de epocă, sugestiv
ce în centrul căreia este situat un tatea Bistriţei, in care este pome­ eni, „magister in diversis artibus". loc un semnificativ dialog intre
personaj de o nobilă şi măreaţă nit un anume Toma, zugrav din Şapte ani in care desăvîrşirea ar­ Vodă şi meşterul Toma : creată de autorul cărţii, epocă ce
frumuseţe ; pledează, de aseme­ Suceava şi familiar al iui Vodă. tistică i-a fost însă permanent du­ ,,— Mi s-a spus că e o lucrare îşi pune pregnant amprenta asu­
pra gîndurilor şi faptelor persona­
nea, pentru valoarea de excepţie A reconstitui literar viaţa unui blată de dragostea şi dorul pentru cu totul deosebită, care nu seamă­
a acestei cărţi sensurile ei contem­ asemenea personaj, plecind de la Moldova, de tuşul lui Toma, deve­ nă nici cu cele ale apusului, nici jelor, cu ceea ce avea ea îndrăz­
neţ, novator, dar şi prin tributul
porane, actualitatea ei. atît de puţine date, constituie un nit suprem ideal artistic, de a zi­ cu cele din răsărit. Cum se face 7 plătit înapoierii feudale.
„Nemuritorul albastru" reconsti­ act deosebit de temerar, pe care di şi picta o biserică in care să — E firesc, Măria Ta, pentru că Limba cărţii este limba literară
tuie viaţa prezumtivă a unuia autorul cărţii l-a împlinit cu o se regăsească tot sufletul Moldo­ am vrut să zugrăvesc aici sufletul, de astăzi, în care au fost incluse,
din pictorii, în mare parte ano­ rivnă încununată de deplin succes. vei. nostru. Iar noi nu sintera nici ai cu grijă pentru evitarea striden­
nimi, ai mînăstirilor bucovinene — Numai un adevărat maestru pu­ Toma părăseşte Veneţia şi, după apusului, nici ai răsăritului, ci ai ţelor, unele arhaisme. Pentru cu­
capodopere de artă populară. ce tea să dea chip miraculoaselor un lung şi anevoios drum se În­ pamîntuluî, ai văzduhului şi ai a- loare locală, autorul alege din gra­
situează şi astăzi nordul Moldovei fresce ale bisericilor din nordul toarce în patria Moldovei, alături pelor şi ai codrilor dintre aceste iul moldovenesc citeva cuvinte
în centrul atenţiei oamenilor de Moldovei. Acceptînd împreună cu de un Vodă luminat, receptiv fa­ hotare între care vieţuim. Am specifice cu care punctează dialo­
artă şi iubitorilor ele frumos din autorul cărţii această prezumţie, ţă de ideile renascentiste cu care învăţat meşteşug şi de la meşterii gurile.
întreaga Europă şi de pretutindeni. iată-ne în plină Veneţie a seco­ Toma venise din „laguna artelor". apusului şi de la cei din răsărit, Cartea nu este un roman istoric,
Culorile Humorului şl ale Voro- lului al XVI-lea, perioadă în care Toma şi Vodă (probabil Petru Ra- dar am zugrăvit cu sufletul meu cum s-ar părea, ci o carte de de­
neţului, realitate de la care derivă se aflau în cetatea dogilor foarte reş) constituie pe întreg parcursul care e al acestui pămlnt". osebită actualitate. Prin tot ceea
şi titlul romanului, constituie pen­ mulţi români, cum afirmă Nicolae cărţii un cuplu de nedespărţit. ' în final, cînd Vodă este nevoit ce face, Toma îşi deşăvîrşeşte me-
tru prozator un generos punct de Iorga. Frămîntata Veneţie artistică Vodă este şi el un ziditor : face să părăsească domnia, Toma îl ,nirea de a se dărui patriei sale.
plecare. Generos, prin elanul în- a acestei epoci realiza „comuniu­ să renască gloria şi hotarele Mol­ urmează, părăsind şi ei Moldova. Prin aceasta Toma este adtual,
sufletitor al unui asemenea punct nea momentană a spiritului antic dovei, aşa cum fuseseră făurite de Dar lasă în urma sa ucenici demni aparţine şi epocii noastre.
de plecare, dar, totodată, foarte şi a spiritului modern, a lumii ştefan cel Mare. Lui Toma, Vodă de pana maestrului, cărora acesta „Nemuritorul albastru" este o
sumar. Se ştiu foarte puţine lu­ musulmane şi a lumii creştine, a îi încredinţează misiunea de a zi­ le-a încredinţat taina nemuritoru­ reuşită . deplină a prozei noastre
cruri despre zugravii mînăstirilor indiferenţei asiatice şi a optimis­ di şi zugrăvi, în ctitoria de la actuale, o contribuţie notabilă ia
din nord, iar despre Toma, eroul mului occidental (Elie Faure). Humor, spiritul acestei epoci. Iar lui albastru spre a picta Vorone- crearea vastei epopei naţionale.
acestei cărţi, există doar incrip- 11 întîlnim aici pe Toma, zugrav spre sfirşitul cărţii, cînd este ter­ ţul şi celelalte mînăstiri. Misiunea
ţia de pe fresca Humorului şi o moldovean, devenit, după şapte minată şi zugrăvirea exterioară a lui Toma se încheiase, discipolii T. ISTRATE