Page 4 - Drumul_socialismului_1976_02
P. 4
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI © Mft
\ PENE Ş
i
’ Iarna, cu
ţ ci, îngreuni
i portul in
In întrecerea socialistă I să laşi în
t lui, în fri;
.’ 70—80 de o
Ţ te. Aşa a
i Ghedea, cu
(Urmare din pag. 1} creşterea productivităţii muncii, de plan la metal au fost depăşite i 887, mai z
reducerea consumurilor specifice ou 3,8 la sută, iar economiile ob i lingă faptu
PRODUCŢIE iN PLUS CU ECONOMI! şi recuperarea materialelor din ţinute prin recuperarea materia } Visca cu pi
' DE MATERIALE lucrările vechi, înlocuirea lemnu lelor se ridică la aproape 50 000 1 tîrzierc, în
lui de mină, întărirea ordinii şi lei. l rămas maş
disciplinei — toate cu scopul re i de tot. Er;
Organizaţia de partid şi colecti Colectivele cu cele mai bune re
vul sectorului X Musariu de la alizării şi depăşirii planului in zultate sînt cele de la raioanele 1 ger şi zăpi
condiţii de eficienţă sporită- De
I.M. Barza au ca preocupări, la — 150 şi — 160 m, din rîmdul că l să stai în c
început de nou an şi cincinal, Ia începutul anului, prevederile rora se evidenţiază comuniştii \ cei 70—80
Aurel Martin, Lazăr Vălean, Pe 1 jaţi în Del
tru Groza, Nicolae Dud, Sabin i Ia program
Costina, Petru Pîrvu şi alţii (losif I se întîmplă
Toma, secr6tarul comitetului de ca — llia
partid al sectorului I Musariu). 1 ruta Boz —
l va. O „pai
l demult... p
Din indicaţia conducerii de par Dezbaterile din consfătuirea de TRANSPORTUL DIRIJAT DE LA t corespondei
tid si de stat, Comitetul executiv lucru au conturat cu claritate cine DISTANŢĂ
ai Consiliului popular judeţean a sl de ce se race .vjsavâî pen&ru a- 1
organizat la început de cincinal, baterfle calitative. Beneficiarii nu Prinlr-o inovaţie, pusă în apli
sub îndrumarea biroului Comite asigură întotdeauna în timp util care de electricienii şi lăcătuşii \
tului judeţean de partid, un con pregătirea investiţiilor, nu pun la Aurel Mihăilă, Ovidiu Magda, \
trol complex privind calitatea lo dispoziţia proiectantului toate de loan Gale, Cornel Fenişer, Gheor-
cuinţelor şi a dotărilor edilitar- taliile necesare. Proiectantul nu ghe Munteanu şi Gheorghe Toma,
gospodăreşti, sub toate aspectele . ţine seama, de multe ori, de posi la sectorul de expediţie al carierei i.* GliEU
calitatea proiectelor, a materiale bilităţile reale de execuţie ale de calcar siderurgic Crăciuneşti
lor întrebuinţate, respectarea teh constructorilor, întîrzie mult re a fost dat recent în funcţiune un Cetăţcam
nologiilor de execuţie, durabilita zolvarea observaţiilor făcute de sistem de semnalizare care per \ Hunedoara,
II. blocul
tea, funcţionalitatea, confortul no aceştia şi exercită un control insu mite mişcarea garniturilor de \ III, împrei
ilor obiective etc. Concluziile con ficient de exigent şi operativ pe tren sub silozuri pe bază de lu-
trolului, măsurile concrete, cu toată durata execuţiei. Unele pro minoschemă comandată de la dis \ sînt mai ni
uşurează s
termene, ce se impun pentru re iecte ajung pe şantiere, la maiştri tanţă. Noul sistem de semnaliza de locatari
ţia I.R.E.H
medierea deficienţelor şi abateri şi formaţiile de lucru, cu detalii re şi manevră, care
piîngeri :
lor constatate, precum şi pentru neinteligibile. Constructorii de pe munca, dă rezultate bune (loan \ că“ la cta
întărirea responsabilităţii faţă de şantierele din Deva, Valea Jiului, Olaru, corespondent). o... raritate
calitatea acestor importante lu Hunedoara, Orăşţie, Haţeg au o \
crări de investiţii au fosl amplu mare parte de vină : folosesc la trieă este
şi la obiect dezbătute, la sfîrşitul betoane de orice marcă aceleaşi IN CONDIŢIILE RESPECTĂRII \ volţi, ceea
la multe t
săptămînii trecute, într-o consfă sorturi de agregate, nu manifestă RIGUROASE A DISCIPLINEI \ cum nici
tuire de lucru eu toţi factorii din exigenţă faţă de calitatea prefa rii vizaţi n
judeţ care au atribuţii în acest bricatelor, manipulează şi depozi Colectivul atelierului de zonă \
domeniu. tează neglijent materialele, în goa de căi ferate din Petroşani a în \ get. Dar a
Necesitatea acordării unei aten nă după produotivitate fac raba deplinit planul la reparaţii de EF
ţii deosebite calităţii locuinţelor turi nepermise calităţii, respectării vagoane pe luna ianuarie cu 6 s „STRÎ
si dotărilor edili-tar-gospodăreşti tehnologiilor, îndeosebi la izolaţii zile mai devreme. Pe tot parcursul
porneşte, în primul rînd, de ia şi finisaje. Furnizorii de materiale primei luni a noului an nu s-a \ Dojuă fe
volumul impresionant de construc de construcţii din judeţ — I.M.C. Strungarul Marcel Fedur de la atelierul mecanic 1 al C.S. Hunedoa înregistrat aici nici o absenţă ne \ ta şi Mari
Bîrcea, industria locală, poligoane
ţii din judeţul nostru destinate le constructorilor — au, de aseme ra se află întotdeauna printre fruntaşii întrecerii depăşindu-şi în fiecare motivată sau abatere de la nor cuscră bur
•îmbunătăţirii condiţiilor de locu lună planul cu 15—20 la sută. Lucrările sale primesc de fiecare dată ca mele de tehnica securităţii muncii \ o prietenii
it şi civilizaţie ale oamenilor mun nea. lipsuri în ce priveşte calitatea lificativele cele mai bune. (Constantin Aoanci, corespondent). \ cipiile ech
cii. cît şi de la faptul că investi tîmplăriei, cărămizii, a panourilor taţii, cum
mari şi altor prefabricate. In fine,
ţiile social-culturale trebuie să recepţia lucrărilor se amînă, chiar \ prietenii,
răspundă nu numai cerinţelor ac LA ORDINEA ZILEI ÎN AGRICULTURĂ nişte găini
tualei generaţii, ci ale celor vii şi prin grafice, pe ultima zi a lu \ agonisesc
toare. In cincinalul trecut, de e- nii sau a aftului şi atunci se efec
tuează în pripă, sub presiunea
(
xemplu, datorită marelui efort de timpului şi a necesităţii decontării \ au fost st
rufe, imbri
investiţii s-au mutat în locuinţe Executarea ireproşabilă a fertilizărilor I erau puse
-itoi peste 61 500 locuitori din ju financiare a lucrărilor. s te blocuri
deţ. In actualul cincinal, prin îmbunătăţirea calităţii construc
sporirea volumului de construcţii ţiilor de locuinţe impune întărirea tăţii din 1
si dotări cu circa o jumătate mi conlucrării şi a răspunderii tutu Conferinţa judeţeână a deputaţi culturii cartofilor. Cele mai mari Vasile Grosan — să amintesc \ gonisit" şi
ritată pen
liard lei faţă de perioada 1971— ror factorilor — beneficiar, proiec lor consiliilor populare a adresat cantităţi s-au transportat ia C.A.P. doar pe cîţiva —, la realizarea s
1975, alte zeci de mii de persoa tant, constructor, producător de lucrătorilor ogoarelor chemarea Toteşti, Ostrov şi Densuş. Dintre planului de fertilizări.
ne vor beneficia de un fond lo materiale —, un control perma de a acorda atenţie folosirii cu mecanizatorii care se evidenţiază — Paralel cu efectuarea repa \ Iîi
loc prioritar pe agenda mecaniza \
cativ nou, cu confort sporit. nent şi exigent din partea consi maximă eficienţă a întregii can la această lucrare amintesc pe raţiilor la utilajele agricole, un A. Stani
tităţi de îngrăşăminte organice şi Viorel Fugaru, Ion Stăncioni, Eu
Desigur, problema întăririi răs liilor populare, organelor bancare. chimice. gen Lăseoi, Augustin Dănescu, Ia- torilor îl deţine fertilizarea gră lui (('risc'
punderii pentru calitatea locuin Inspectoratului judeţean de con — Pentru împlinirea acestui de cob Vasiloni, Teofil Paveloni, Li- dinilor de legume, livezilor şi \ U.U.M.K.
trol al calităţii, acţiuni perseve
ţelor este pusă în actualitate şi viu Lăzăroni şi alţii. suprafeţelor destinate cartofilor, \ rat foc p<
de faptul că, pe lîngă construc rente pentru industrializarea lu ziderat — ne spunea ing. Ilie Buf — Cu cele 6—8 agregate aflate sfeclei şi porumbului — ne-a spus nu i-a pi
ţii cu care se pot pe drept cuvînt crărilor, specializarea loturilor şi nea, preşedintele Consiliului inter- in lucru realizăm o viteză zilnică ing. Dorin Munteanu, de la S.M.A. te la seri
mîndri şi proiectanţii, şi construc formaţiilor de execuţie, scurtarea cooperalist Toteşli — în raza noas de peste 120 ha la fertilizări — Geoagiu. Transportul gunoiului în brietate ş
torii şi care dau un aspect arhi ciclului de pregătire şi a celui de tră de activitate sînt mobilizate ne-a precizat ing. Ion Tăurescu, cîmp s-a încheiat la C.A.P. Romo- licc in g<
remediere a observaţiilor la pro
tectonic n dern municipiilor şi iecte, întărirea ordinii şi disci toate forţele mecanice. Avem con de la S-M.A. Haţeg. Pentru ca în- şel, Aurel Vlaicu, Cigmău şi Geoa ( ce s-a m
stituite două formaţii permanente
oraşelor hunedorene, în acest do grăşăminlele chimice să fie îm alcool, a
giu. In luna' ianuarie a.c. s-au ad
meniu se menţin încă o seamă de plinei tehnologice şi în manevra- cu greifere şi remorci, care lu prăştiate uniform şi cu eficacitate ministrat peste 3 500 tone îngrăşă s răzbune i
rea materialelor, ridicarea nive-
crează zilnic pe cîte două schim
deficienţe. lului profesional şi al conştiinţei. buri la fertilizarea cu gunoi de ridicată folosim semănătorile SU- minte organice, iar cu chimice \ teptat la
Comitetul executiv al Consiliu Toţi factorii interesaţi să reţină că grajd. De asemenea, în trei coo 29 adaptate în acest scop. For s-au fertilizat peste 900 ha. Meca cu un cu
lui popular a elaborat un program programul de remedieri şi decizia perative agricole — la Ostrov, maţiile de mecanizatori, dotate nizatorii Ştefan Augustin şi Sabin \ fapta sa s
cu greifere şi remorci, se depla
dcapsă as
ij-i a adoptat o decizie menite să adoptată de Comitetul executiv al Gopotiva şi Rîu de Mori — sînt sează în C.A.P. pe bază de gra Bucur, care lucrează în două \ timp va
schimburi pe IFRON, împreună
repartizate cîte două remorci pe
asigure concentrarea preocupării Consiliului popular judeţean tre care le încarcă cooperatorii. De fic. Zilnic se urmăresc realizări cu Gligor Trif, Ion Florea, Cornel \ sigură.
fier.Iru remedierea integrală în a- buie materializate în acest an, fă la începutul lunii ianuarie şi pi- le, intervenindu-se operativ cînd Dragolă, Anton Todea, Leontin
Mihai, Vaier Bota şi alţii se stră \
se constată deficienţe. In prezent
erst an a neajunsurilor constatate ră a stînjeni realizarea în cele mai nă acum s-au aplicat îngrăşămin forţele sînt concentrate la C.A.P. duiesc să realizeze randamente \
te organice pe mai mult de 200
si îndeosebi pentru respectarea ri bune condiţii a planului de locu ha (respectiv peste 5 000 tone), Unirea, Sălaşu de Sus şi Livadea. sporite, ajungînd să transporte în Fulgii 1
guroasă a prevederilor calitative inţe şi dotări edilitar-gospodăreşti iar chimice, fazial, pe 800 ha. Gu De remarcat esle aportul. tracto cîmp cîte 300—400 tone gunoi de \ de omăt,
pomi lor
Cioană,
Mircea
riştilor
Anton
la noile construcţii de locuinţe şi pe 1976 1 noiul de grajd s-a administrat cu Pînzaru, Szambatfoldi Emil. losif grajd pe zi. \ vie. sînt
dotări edilitar-gospodăreşti. I. MÎRZA prioritate pe suprafeţele destinate Duma, Ion Făţan, Vaier Rîpaci, N. TiRCOB \ pentru bi
[ la urmă !
însă... !
Vasile
Adunări generale în C.A.P. I ii/icloş ii
Atiunari generate ase. oamenilor nsunc \ au fost t
tc, să... ;
\ o sanie
studierea atentă de către specialiştii definesc, în esenţă, regretul dîljeni- la timp
Lg E. M. DîIj'g centralei a stratului V, care are lor că au încheiat cu un bilanţ ne Angajamente insuîleţitoare în întrecere militariza
mult steril, a solicitat sprijin în oa gativ anul 1975, precum şi dorinţa s Dumitru
NOUL Sl TEHNOLO meni şi materiale şi a dat asigurări lor unanimă de a munci mai bine alunece...
că sectorul Livezeni va recupera în în acest an, de a depăşi toate gre \
GIILE MODERNE DE acest an minusul din 1975, pe lingă utăţile şi a se situa în rîndul unită Răspunzînd chemării la întrecere realizarea peste plan, la fondul de s ÎNCLIN
care va extrage în plus încă 500 de ţilor fruntaşe. Este vorba, în primul
EXTRACŢIE SĂ FIE lonc. E notabil angajamentul dar, rînd, de a promova cu încredere adresată de C.A.P. Ianca, judeţul stat, a 80 tone cereale, 150 tone \ Pe ruti
sfeclă şi 3 000 kg carne.
Brăila, în adunarea generală coo
deocamdată, pe luna ianuarie, sec
tehnologiile noi de extracţie şi uti
fie de ci
PROMOVATE torul Livezeni a rămas sub plan cu lajele moderne, de înalt randament, peratorii din Sîntandrei s-au anga velor de creştere a producţiei, coo s cu oamei
Prin punerea în valoare a rezer
chiar dacă se vor întîmpina — ca Ia
aproape 6 000 tone cărbune.
CU ÎNCREDERE Alţi vorbitori, între care ing. Mar orice început — unele greutăţi. în jat să depăşească producţiile me materii i
dii planificate la hectar pe acest peratorii din Boşorod au prevăzut
tin Borşa, şeful sectorului II — cel al doilea rînd, am reţinut angajarea \ Deva —
mai marc al exploatării —, ing. Vic lor plenară de a se autodepăşi, de an cu 200 kg porumb, 100 kg grîu, să asigure depăşirea planului la
Majoritatea celor care au luat cu tor Tomoşoiu, şeful sectorului VI a încheia anul cu sensibile sporuri 1 600 kg sfeclă de zahăr şi 300 kg fondul de stat cu 30 000 1 lapte, 200 \ pină grei
vin tu! in cadrul adunării generale a investiţii Livezeni, ing. Victor de producţie. legume. Prevederile planului în kg lină, 20 tone cereale şi 15 tone porţiuni
oamenilor muncii de la Exploatarea Ghioancă, şeful serviciului acraj. D. GHEONEA zootehnie vor fi depăşite cu 50 1 cartofi. Concomitent, fondul de \ ţite. Aşa,
minieră Dîlja au vorbit în cuvinte Dumitru Andriţoiu, contabilul şef al lapte pe cap de vacă, iar natalita dezvoltare al unităţii va creste cu din capă
puţine, cu oarecare regret, despre minei, au adus în discuţie proble tea cu 5 la sută. Pe această bază 38 la sută faţă de 1975, fondul de lui Chişc
munca lor din anul trecut, au făcut me privind slaba organizare a mun Trustul S.M.A. Deva unitatea va livra suplimentar la retribuire se va mări cu 500 mii \ piere o
referiri asupra cauzelor care au per cii, neajunsurile din aprovizionare crările d
turbat producţia şi au insistat asu cu echipament de protecţie, materi LUCRĂRILE AGRICOLE- fondul de stat 50 tone cereale, 88 lei, iar cheltuielile se vor reduce
pra modalităţilor concrete de înlă ale şi piese de schimb, desfăşurarea tone sfeclă de zahăr, 27 tone legu cu 25 la sută. ' \ ferate. Ş
turare a neajunsurilor, asupra di defectuoasă a cursurilor de pregăti LA TIMP ŞS DE CALITATE me şi 10 000 1 lapte. \ înclină s
recţiilor clare de acţiune în viitor. re a minerilor, slaba activitate po Asemenea obiective, care eviden na stării
„Anul trecut am rămas restanţieri litico-educativă ce se desfăşoară în Apreciind ca bune rezultatele eco- C.A.P. Haţeg şi-a stabilit, între ţiază hotărîrea şi dăruirea cu care \ rămîn cu
c*u 3 000 tone de cărbune, afirma abataje, cu muncitorii, în special cu nomico-financiare obţinute de către altele, creşterea cu 9 ha a supra Oare cei
ing. losif Bocan, şeful sectorului noii angajaţi, ca şi calitatea neco mecanizatori în anul trecut, aduna feţei arabile. Sporurile de recoltă lucrează oamenii muncii din agri au emoţi
I. dar anul ăsta vom da în plus 500 respunzătoare a unor utilaje şi pie rea generală a reprezentanţilor oa la ha vor fi de 100 kg grîu, 300 cultură pentru materializarea sar
(le tone. Avem toate condiţiile asi- se de schimb. menilor muncii din cadrul Trustului corcspom
g urate". „Dacă vom fi ajutaţi, mă Referindu-se la necesitatea întări judeţean pentru S.M.A. a dezbătut kg porumb şi 600 kg legume. De cinilor prevăzute în acest domeniu
refer îndeosebi la aprovizionarea rii ordinii şi disciplinei, a stabiliză în spirit de exigenţă măsurile ce se pe 20 de ha s-a prevăzut obţine de Congresul al Xl-lea al parti s BINE
lelmico-materială şi la introducerea rii cadrelor şi creşterii răspunderii vor lua în vederea îndeplinirii e-
rapidă, pe scară largă, a mecaniză fiecăruia la locul său de muncă, la xemplare a obiectivelor stabilite pe rea a clte 12 000 kg porumb ştiu- dului, şi-au stabilit şi celelalte coo \ La Bîi
rii în abataje, ne vom respecta an acordarea unei asistenţe tehnice anul 1976. Coordonatele activităţii leţi la ha. De asemenea, se va a- perative agricole din judeţ. Pentru porţiune
gajamentul de a extrage 500 de tone competente şi permanente, pe fieca vizează îmbunătăţiri substanţiale în \
in plus" — a întărit brigadierul Va re schimb, vorbitorii Mihai Cozma, privinţa diversificării gamei de lu corda sprijin gospodăriilor popu asigurarea succesului deplin şi o- nul C.l
sile Sidorov. „în 1975 am avut sur şef de brigadă la sectorul III, Radu crări mecanizate în toate sectoarele laţiei pentru extinderea solariilor cuparea unui loc cit mai bun în s trei—feri
pări, multe defecţiuni electromeca Lupaşcu, maistru miner la sectorul agricole, executării lor la timp şi sată de
nice, alte greutăţi. Adică am lucrat transport, inginerul şef electromeca de calitate, creşterea indicelui de de curte, a creşterii de animale şi întrecere, sînt decisive acţiunile \ eru dove
slab", s-a referit laconic, in cuvîn- nic Tiberiu Bindea şi cunoscutul folosire a utilajelor, generalizarea a contractării lor cu statul. Apor ce se întreprind în această perioa t nenumăr
tul său, ing. Ristea Uzunovici, şeful brigadier de la înaintări, Demeter tehnologiilor înaintate, sporirea con le are.
sectorului Livezeni, sector care a Augustin, au concluzionat că la mi tribuţiei la asigurarea fondului de tul suplimentar la fondul centrali dă în fiecare unitate privind orga
încheiat anul 1975 cu un minus con na Dîlja trebuie schimbat urgent stat. Angajamentul mecanizatorilor zat se va concretiza In 40 tone ce nizarea temeinică, cu sarcini con \e faptul
siderabil de cărbune. Era necesar ceva şi anume optica despre dato se va concretiza în realizarea unui crete, a întrecerii intre formaţiile s maşini, î
însă să se argumenteze „de ce s-a rie, optica despre nou şi eficient, venit suplimentar de un milion lei, reale, 26 tone legume şi alte pro ferit" dir
muncit atlt de slab", de ce se mun pentru ca angajamentele luate să reducerea cu 20 Iei a cheltuielilor duse. de lucru, întărirea ordinii şi dis s te va tr
ceşte încă slab. Ea rîndul său, bri fie îndeplinite. la mia de lei venituri, precum şi şi cine t
gadierul Valeriu Avram, tot de la Dealtfel, din cuvîntul fiecărui vor depăşirea producţiei agricole in toa Cooperatorii şi mecanizatorii din ciplinei în muncă în toate coope \
lectorul Livezeni, după ce a propus bitor am reţinut două elemente cace te unităţile cooperatiste deservite. Deva şi-au stabilit drept obiectiv rativele agricole de producţie.