Page 10 - Drumul_socialismului_1976_03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI e

MARTI
6,00 Radiopi
' 8,00 Sumarul
i crofon, raci o d
Buletin do şi
de folclor ; 10
In pregătirea Congresului educaţiei politice şi al culturii L 10,10 Autori
1 Remus Teodo
l Horvath ; 10,3
1 legii ; 11,00 Bi
l Atlas folcloric
‘ Jistic : Olimpi-
\ Baglieni ; 12,0
Dezbateri ideologice \ Iară şi interp
.' 12,03 Intîlnire
1 Ştiinţa la zi
0 bogată activitate pelltieo- V gărclor ; 13,00
I Clubul curioşi
ÎN CENTRUL ACTIVITĂŢII POLITICO-EDUCATIVE Ţ nai ; 10,15 Să
i „Sub flamura
j moria pămînli
RIDICAREA CONŞTIINŢEI MUNCITOREŞTI i Noi înregislră
Punctul de plecare şi de insisten­ sională a unor lucrători, grija insu­ bitori (ing. Knebel Cristina, secre­ ideolopică şi cuitural-educativă ) ră ; 17,00 Bul
tă al dezbaterilor din cadrul adu­ ficientă faţă de creşterea şi educa­ tar al comitetului U.T.C. pe exploa­ t Colocvii cont<
1 şi destinul R<
nării activului de partid de la E.M. rea noilor angajaţi" (Dumitrache tare-, ing. Dumitru Opriş, directorul ceastă problematică au fost or­ I ne ; 17,40 Cin
Dilja l-a constituit răminerea în Enache, preşedintele comitetului exploatării, Nicolae Avram, maistru ACŢIUNI CU CARTEA ganizate mese rotunde, dezba­ ' MIERCUJ
urmă la producţia de cărbune din sindicatului pe E.M. Dilja). „Abate­ miner la Livezeni), dar producţia SOCIAL-POLIT1CĂ teri, simpozioane pe teme ca „Re­
primele luni ale acestui an. „Este rile de la unele acte normative şi de cărbune se realizează în aba­ voluţia tehnico-ştiinţifică şi im­ ^ 6,00 Radiop
i 8,00 Sumarul
adevărat că a crescut gradul de tehnologii de lucru, unele modali­ taje, prin muncă abne'gantă, prin La biblioteca din cadrul Casei plicaţiile ei în dezvoltarea socie­ ţ crofon, meloc
exigenţă şi de răspundere în sinul tăţi inadecvate de lucru cu oame­ dăruire totală, colectivă, prin disci­ de cultură din Deva a avut loc tăţii româneşti", „Măsuri privind Buletin de ş
colectivului nostru, dar mai avem nii şi de educare a lor în spiritul plină şi năzuinţă spre mai bine. prezentarea volumului nr. 11 din reducerea duratei proceselor teh­ lolcloric „Ci
încă de lucru în această direcţie. legilor noastre socialiste, al vieţii Acolo acţionează cel mai fructuos lucrările secretarului general al nologice de revizie tehnică", „Re­
Altfel nu eram acum sub plan“ noastre noi — iată alte cauze pen­ conştiinţa. Iar ca s-o formăm şi s-o partidului, preşedintele Republi­ pararea vagoanelor prin metoda
(Vasile Sidorov, şef de brigadă). tru care notăm azi cu minus mun­ ridicăm la cerinţele zilelor noastre cii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu:
„Asta Înseamnă că mai avem ca­ ca noastră şi rezultatele ei" (ing. este nevoie de multă muncă, de „România pe drumul construirii în lanţ" eto.
zuri de indisciplină, superficialitate, Victor Ghioancă, şeful comparti­ tact şi răbdare. Şi mai este nevoie societăţii socialiste multilateral De asemenea, una din direcţii­
că producţia trebuie mai bine or­ mentului aeraj, ing. Ştefan Csorik, de o temeinică pregătire politică, dezvoltate". Auditoriul, deosebit le importante vizate de activită­
ganizată, că trebuie să luăm atitu­ şeful sectorului III, ing. Eleonora ideologică, profesională, de cultură de numeros, a urmărit cu inte­ ţile pe care le întreprindem este
dine hotărîtă împotriva abaterilor", Păun, şef birou programarea pro­ generală. De aceea se impune ca res tezele şi problematica noii formarea unei concepţii materia-
(ing. Petru Stupu, şeful gurii de ducţiei). în cel mai scurt timp toţi angajaţii lucrări, de excepţională însem­ list-ştiinţifice despre viaţă şi so­ ( 9,35 Prinos 6
mină Livezeni). „E drept că au fost Avem planuri de muncă şi de minei să fie cuprinşi în forme de nătate teoretică şi practică. cietate, modelarea comportamen­ 1 — cintece şi
şi cauze obiective care ne-au adus măsuri bogate şi interesante, vor­ completare a şcolii generale. Nu-i tului oamenilor în raport cu ce­ 1 tin de ştiri ;
la această restanţă, dar au atîrnat bim frumos în şedinţe, ştim să gă­ lişor, dar e foarte necesar pentru „TRIBUNA IDEILOR" rinţele şi exigenţele izvorîte din 1 lare ; 11,00 B
greu în balanţă şi unele absenţe sim întotdeauna justificări la lip­ soarta producţiei, pentru viaţa fie­ documentele celui de-al Xl-lea l Microfonul p
' lctin de ştir
nemotivate, slaba pregătire profe­ surile noastre — au spus alţi vor­ căruia. Sub acest generic, , la casele de Congres al partidului. Acestui o- ţ melodia pop-
cultură din Deva şi Petroşani, biectlv i-am subordonat o seamă i preferat ; 12,:
FREOCUPÂRE CONSTANTĂ ÎN CONDUCEREA ACTIVITĂŢII DE EDUCAŢIE precum şi la I.M. Petroşani s-a de acţiuni organizate în ultima ) Revista şlagă
desfăşurat dezbaterea: „Marxismul vreme. Mă refer la suita de ca­ ( la 3 ; 15,0(
In plenara activului comitetului Militînd pentru o strînsă legătură nătăţirii activităţii politicb'-idcolo- — centru de referinţă în gîndirea drane ştiinţifice, dezbateri, ex­ I 10,06 Radioju
comunal de partid Geoagiu, în care între teorie şi practică, Iliseu Pas- gice şi educative,, la găsirea celor social-politică, filozofică şi econo­ puneri etc., cum sînt : „Comu­ 1 bii române ;
s-a analizat modul de înfăptuire a cu, cercetător la staţiunea experi­ mai adecvate metode şi forme prin mică contemporană": Au prezen­ nistul — model de atitudine şi 1 anii tinereţii
1
sarcinilor ce revin tuturor factorilor mentală, sublinia sarcina ce revine care să conştientizeze masele de tat prelegeri prof. univ. dr. Ale­ comportament în societatea noas­ 1 uşoară ; 17,(
i 17,20 Te apă
educaţionali din programul politico- propagandiştilor, tuturor comunişti­ oameni ai muncii la îndeplinirea xandru Boboc şi Nicolae Ivan- tră" (la I.M.M.R., „Marmura" ş.a.), ( mea ; 18,00
„Profilul moral-politie al omului
ideologic al partidului, au fost sub­ lor de a fi propagatori ai liniei sarcinilor pe care partidul le pune ciu Văleanu, din Bucureşti. societăţii socialiste multilateral / JOI,
în faţa societăţii în etapa actuală.
liniate semnificaţiile majore pe ca­ partidului prin însăşi munca şi con­ Plenara a cerut comitetului de dezvoltate", „Cum a apărut creş­ ) 6,00 Radio
re le-au avut, în viaţa satelor de duita personală, iar Alexandrina partid să se preocupe mai mult de LA CLUBUL DIN SIMERIA tinismul", „Laicul în arta popu­ 1 8,00 Sumarul
Ciornei, relevînd obiectivele majo­
pe raza comunei, dezbaterile ideo­ re pe care recenta şedinţă de lucru conducerea activităţii educative, să Pe măsură ce ne apropiem de lară românească", „Legătura din­ 1 crofon, melo
logice din această iarnă, răspunde­ de la C.C. al P.C.R. le-a pus în analizeze mai des aspectele muncii Congresul educaţiei politice şi al tre vis şi realitate". l Buletin de
1 ai muzicii p
rea cu care comuniştii, uteciştii, in­ faţa oamenilor'din agricultură, ară­ polilico-ideologice, să crească rolul culturii, activitatea clubului sin­ Paralel cu asemenea acţiuni, l „Lăsaţi-mâ s
telectualii de aici s-au angajat să ta că munca politico-ideologică des­ şi Conţinutul adunărilor generale dicatelor din S'imeria capătă o am organizat şi alte activităţi de 1 de ştiri ; 10,:
contribuie, prin exemplul personal, făşurată de organele şi organiza­ ale organizaţiilor de bază, ca aces­ amploare şi diversitate crescîn- educaţie estetică şi patriotică. l tinoiu ; 10,30
la formarea omului înaintat pe ca- ţiile de partid se va oglindi în e- tea să devină adevărate şcoli de e- dă, răspunzînd cerinţelor unor Astfel, am organizat seri literare 1 nia ; 10,45
re-1 reciamă societatea noastră so­ forturile cu care comuniştii, toţi ducaţie comunistă, să organizeze categorii tot mai largi de oameni ca „Mihail Eminescu", „Ideea de l Buletin de
' „U“ : Mia I
cialistă. „La vremuri noi, ne tre­ lucrătorii din cooperativa agricolă mai judicios cabinetele de ştiinţe ai muncii. unire în poezia românească", re­ l de ştiri ; 12.
buie oameni noi !“ — spunea co­ de producţie participă la înfăptui­ sociale, agitaţia vizuală, gazetele O bună parte din aceste acti­ citaluri de poezie, programe cul- J dia populară
munistul loan Samoilescu, directo­ rea sarcinilor economice. De altfel, de perete), iar căminul cultural şă-şi vităţi sînit consacrate susţinerii tural-artistice, care se bucură de l rat ; 12,30 Şi
1
rul liceului agricol — accentuînd în cuvîntul lor la dezbateri, M. Bo­ onoreze cu cinste sarcinile asumate eforturilor colectivelor din uni­ aprecierea unanimă a oamenilor. i vista şlagăr
asupra cerinţei timpului pe care îl ta, C. Jidavu, M. Almean, I. Ştefan, în chemarea cu care s-a adresat tăţile oraşului pentru înfăptuirea i la 3 ; 15,00 1
/ diojurnal ;
trăim, cînd vorba trebuie să se în­ V. Rusu, P. Trifon, A. Dara, L. tuturor unităţilor de profil din ju­ sarcinilor economice şi dezvoltă­ IOSIF MERGEA \ cinlec : S
gemăneze cu fapta, cînd fapta este Rusu, I. Lai, s-au referit într-un deţ. rii orizontului de cunoaştere a i IC,25 Ateneu
măsura palpabilă a cuvîntului dat. fel sau altul la necesitatea îmbu­ LUCIA LiCIU implicaţiilor revoluţiei tehnîco- directorul clubului ţ tare : Roma
ştiinţifice contemporane. Pe a- sindicatelor din Simeria 1 Buletin de
I cu adresă ;
ÎN SPIRITUL EXIGENŢEI FAŢĂ DE ACTUL CREAŢIEI i ini-e drag ;
Pentru a fi la înălţimea impe­ Nicolae Adam, Iosif Mătyâs, Mir- Planul de măsuri adoptat do ' VINE
rativelor sociale, arta trebuie să-şi cea Bâtcă şi alţii au abordat fron­ membrii Cenaclului Deva al Uniu­ 0,00 Kadlt
tragă seva din frămîntările şi nă­ tal, cu mult spirit de răspundere, nii artiştilor plastici, în urma dez­ Din activitatea organizaţiilor sindicale / 8,00 Sumaru
\ crofon, mei
zuinţele poporului, să răspundă ce­ lacunele, cauzele care au generat baterilor desfăşurate într-un spirit i Buletin dc
rinţelor făuritorilor de bunuri ma­ unele eşecuri, precum şi alte pro­ de exigenţă asupra creaţiei, este o 1 formaţii
teriale şi spirituale, să îmbogăţeas­ bleme din domeniul creaţiei — ela­ dovadă că toţi comuniştii care lu­ „ŞCOALA BRIGADIERULUI" zile au fost organizate la E.M. Lo­ ■ 10,00 Buletin
că şi să înfrumuseţeze viaţa spiri­ borarea insuficientă a unor lucrări crează în domeniul artei plastice nea, Petrila şi Lupeni. t portret con
tuală a omului. In lumina acestor fapt ce a dus la respingerea lor de doresc să se situeze în primele rîn- In întîmpinarea Congresului S-A GENERALIZAT INIŢIATIVA I hăescu ; l(
adevăruri, s-a desfăşurat recent a- către unele jurii, îndelungata lipsă duri pentru propăşirea artei hune- U.G.S.R., consiliul municipal- al sin­ 1 Atlas folclo
dunarea de dezbatere a activităţii de activitate creatoare a unor mem­ dorene, că militează pentru o crea­ dicatelor Petroşani a iniţiat recent PROPRIE ( ştiri ; 11,1
o valoroasă acţiune menită să ajute
1 sheila ; l
ideologice şi cultural-educative din bri ai cenaclului, sprijin sporadic ţie inspirată din viaţa poporului, pe minerii şefi de brigăzi în ridica­
De la începutul anului Ia I. M. l 12,03 Intilni
perioada noiembrie 1971 şi pînă în acordat plasticienilor amatori etc. din tradiţiile sale, din realităţile rea nivelului dc cunoştinţe în con­ Barza s-a generalizat la toate locu­ ' iară şi inie
prezent, a membrilor Cenaclului în cadrul dezbaterilor s-a subliniat sociale noi ale patriei. ducerea formaţiilor de lucru. Este rile dc muncă iniţiativa „Eu pro­ I Ştiinţa la z
Deva al Uniunii artiştilor plastici. necesitatea întronării unei atmosfe­ In acest sens, considerăm că ar vorba de un curs denumit „Şcoala duc, eu controlez, eu răspund", ceea ' relor ; 13,00
în darea de seamă au fost tre­ re cu adevărat creatoare în rîndul brigadierului", la care vor participa ce a determinat întărirea răspunde­ l Student-clui
cute în revistă, pe lingă succesele membrilor, o preocupare mai ac­ fi binevenită şi o îndrumare mai toţi şefii de brigăzi de Ia exploată­ rii minerilor pentru soarta produc­ ' 10,25 Mioriţi
concretă a filialei de către organele rile miniere din Valea Jiului. Vor
obţinute de membrii cenaclului centuată pentru redarea unor teme municipale de partid şi de stat fi predate cunoştinţe pe o largă ţiei. Ca urmare, în ultima perioadă 1 lor şi al b
îmbunătăţit
considerabil
. şoară ; Ti
s-a
calita­
(participarea la diverse expoziţii din viaţa tineretului hunedorean, problematică, între care enumerăm: tea minereului extras şi s-a redus ţ i7,20 Pentru
cu caracter republican, judeţean, a vieţii satelor noastre, aspectelor printr-o activitate politico-ideologi­ psihologia muncii, ergonomie, nor­ în proporţii importante numărul ac­ ţ e ţara mea
individuale sau de grup, organiza­ vieţii contemporane. S-a insistat, că mai eficientă în rîndul filialei, mare şi retribuţie, legislaţia muncii cidentelor de muncă. ) SÎMBtl
rea de întîlniri cu publicul, creş­ de asemenea, asupra preocupărilor pentru fuziunea deplină a artelor etc. Zilele acestea, prunele astfel de \ 0,00 Radi
terea an de an a calităţii lucrări­ de ilustrare a unor teme majore cu preocupările majore ale locui­ şcoli se deschid la exploatările mi­ IN CINSTEA FRUNTAŞILOR ! 8,00 Sumari
lor, adecvarea tematicii la specifi­ din trecutul de luptă al poporului torilor municipiului, în general cu niere Lupeni şi Lonea, urmînd ca ÎN MUNCĂ ţ crofon, mei
cul aşezării şi judeţului ş.a.) şi as­ nostru pentru libertate naţională şi marea operă socială pe care o în­ într-un viitor apropiat iniţiativa să i Buletin de
pectele care au umbrit activitatea dreptate socială, încadrîndu-se ast­ treprind oamenii muncii din ţara se extindă la toate unităţile miniere La Exploatarea minieră Deva, în ) sambluri ft
din bazinul Văii Jiului.
creatoare a plasticienilor deveni.' fel în marele efort al tuturor crea­ noastră. cincinalul de curînd încheiat, s-au 1 de ştiri ;
Majoritatea participanţilor la dez­ torilor de realizare a Epopeii na­ CONSFĂTUIRE menţinut lună de lună şi an de au ) 11,00 Buleti
l tare Româi
bateri, printre care Emest Kovacs, ţionale. C. DROZD 24 dc fruntaşi in muncă. Iată nu­ 1 Relief sonc
mele unora dintre aceştia : Ale­
Comitetul sindicatului de la E.M. xandru Cosma — maistru princi­ l 12,0.1 'etii
Deva a organizat la clubul sindica­ pal ; Marţian Faur — maistru e- 1 nire .... im
Iniţiative, propuneri, sugestii telor din Deva o importantă con­ lectromecanie ; Petru Lungu — mi­ terprelul p
sfătuire pe tema organizării produc­
ner, şef de brigadă ; Cornel PLrva ila zi ;
12,
ţiei şi a muncii în sprijinul înfăp­ — miner, şef de brigadă ; Vasile .' 13,00 De la
a Organizaţia de bază nr. 1 B de n Pentru creşterea eficienţei în- prezenta programe cultural-educa­ tuirii sarcinilor de plan pe anul 1970 \ club ; 16,0-
la E.M. Lupeni a lansat o propu- vâţămlntului politico-ideologic al tive în satele aparţinătoare comu­ şi pe întregul cincinal. Au pârtiei-» Dernian — miner, şef de brigadă ; , Radiarecord
nere-chemare către toate organi­ U.T.C. se va organiza, în această nei. pat cadre tehnleo-inginereşli şi e- Petru Poenaru — preparator mi­ 1 Realitatea
zaţiile de bază din cadrul exploa­ lună. la liceul agro-industrial din a Teatrul de stat „Valea Jiului" conomişti de la secţia minieră Mun- ner ; Petru Petrcanu — maistru i Seară de î
tării ca pînă în anul 1978 toţi an­ Geoagiu un schimb de experienţă, din Petroşani să-şi onoreze cu cel a exploatării. principal miner ; Petru Vlaiconi — ţ România ;
gajaţii să-şi completeze studiile unde se va folosi metoda conver­ mai multă punctualitate turneele strungar la mina Munccl ; Aurel i sa dumnea
şcolii generale. saţiei în predare, pe baza materi­ anunţate, să nu Ie mai amîne în Moga — lăcătuş şef de echipă şl ) jurnal. .Sp
o Cîte un miner cu bogată ex­ alelor pregătite de cursanţi. ultima clipă. (Adunarea activului ZILE DE PRODUCŢIE MÂRITA alţii. 1 stop.
perienţă profesională şl înaltă ţi­ a Tot la Geoagiu se va declan­ comitetului comunal de partid Do- In cinstea acestora se va organiza DUMII
nută etică va răspunde timp de o şa, în această lună, un concurs bra). La exploatările carbonifere din o seară cullural-artistică, în cadrul ’ (pri
lună de noii angajaţi, începînd de cu tema : „Calităţile moral-politice a Organizaţiile de partid din Valea Jiului, ca şi la I.M. Barza sînt căreia Ii se vor inmîna insignele l
la întocmirea foii de angajare şi ale omului societăţii noastre". C.A.P. să- acorde mai multă aten­ în plină desfăşurare zilele şi schim­ de „Fruntaşi in muncă in cincina­ 1 7,00 Radi
pînă la repartizarea locuinţei şi o în fiecare duminică, formaţiile ţie muncii şi educării mecanizato­ burile de producţie record organiza­ lul 1971-1975". Cu ocazia adunărilor ţ şei ; 8,00 1
încadrarea de postul de lucru. artistice ale căminului cultural rilor. (Adunarea generală a orga­ te în întîmpinarea Congresului generale ale oamenilor muncii ce i azi ; 8,10
(Adunarea de activ de la E. M. din Geoagiu, ale liceului agro-in­ nizaţiei de bază de la S.M.A. Do- U.G.S.R. Eşalonate pe exploatări, s-au desfăşurat în ultima vreme, ţ 9,00 Ora s
Dilja). dustrial şi ale şcolii generale vor bra). guri de mină şi pe schimburi, zilele toţi fruntaşii s-au angajat solemn t lirică. Part
de producţie record dau un puternic să fie şi în continuare la un înalt 1 11,00 Rad:
stimulent întrecerii socialiste pentru nivel de abnegaţie şi destoinicie t 11,30 întîln
mei" sînt cîteva titluri din progra­ îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor minerească. 1 Iară şi
manifestări consacrate zilei de 8 Martie mele artistice încărcate de duioşie de pian, pentru îmbunătăţirea cali­ TIBERIU VALEA t 12,00 Dc t.
1 Itadio j urna
pe care pionierii de la Şcoala ge­
nerală nr. 4 din Deva le-au pre­ tăţii producţiei şi reducerea conti­ secretarul Comitetului de sindicat I 15,00 Diver
zentat mamelor, de ziua lor. La nuă a consumurilor de materiale şi ' muzică ; 2
In unităţile economice, în coope­ prezentat un frumos program cul- liceul pedagogic manifestarea s-a energic. In Valea Jiului, astfel de de la E.M. Deva l Estrada di
rativele agricole de producţie, în tural-distraetiv. desfăşurat sub genericul „Ce Ic da­ > jurnal ; 22
instituţiile de învăţămînt şi sănă­ a Sîmbătă, 6 martie, la Casa de torăm mamelor noastre", iar reci­ \ 22,30—5,00 1
tate, au avut loc o gamă largă de cultură din Hunedoara a avut loc talul de versuri, organizat de casa lu:
manifestări consacrate Zilei de 8 o adunare festivă la care au par­ pionierilor la biblioteca municipală -1 ţ (P r
Martie. In numărul de azi al zia­ ticipat cîteva sute de femei din u~ a avut ca temă „Chipul mamei actualitatea politică 1 6,00 Radi
rului publicăm cîteva din acţiunile nităţile oraşului. Spectacolul con­ dragi". * 1 8,00 Sumar
politico-culturale Întreprinse. sacrat sărbătoririi femeii a fost a- o „Flori pentru mama" şi „Oma­ i crofon, ra
a Vineri, 5 martie a.c., in sala sigurat de copiii din grădiniţe. giu mamei" au fost spectacolele i Buletin de
Casei de cultură a municipiului a La clubul „Femina" din Hune­ susţinute de detaşamentele claselor (Urmare din pag. 1) In cursul zilei de 5 martie, 1 rară radio
Deva a avut loc adunarea festivă doara a avut loc simpozionul „Por­ a Vl-a B şi a Vil-a B de la Şcoala tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU ' 10,30 Din ţă
consacrată sărbătoririi „Zilei femeii".- trete de femei contemporane", sus­ generală din Telluc, iar la Hune­ stadiului relaţiilor dintre cele l-a primit pe tovarăşul Jean Pier- \ letin de şt
/ Radio-TV.
Prof. Zoe Zaharia, preşedinta ţinut de medicul Eugenia Jujescu. doara, la şcoala generală nr. 8, două ţări şi partide, precum şi rc Thystere-Tchicaya, membru al ţ 12,00 Bule
Comitetului municipal al femeilor, e Angajatele Centralei minereu­ prof. Dorica Vladislav a prezentat asupra problemelor legate de in­
a prezentat expunerea „Femeile, rilor din Deva şi cadrele didactice expunerea „Femeia — participantă staurarea unei păci trainice şi Statului Major Revoluţionar Spe­ 1 tilnire cu
participante active la făurirea va­ feminine de la Liceul minier din activă la făurirea valorilor mate­ cial al C.C. al Partidului Congo- \ terpretul ţ
lorilor materiale şi spirituale ale localitate au participat la manifes­ riale şi spirituale ale societăţii juste In Orientul Mijlociu. Dele­ lez al Muncii. / zi ; 12,35 1
| Do la 1 I
societăţii noastre", urmată de fil­ tarea consacrată lor. După o expu­ noastre" (Ica Pop — (Hunedoara). gaţia siriană a apreciat poziţia Vineri după-amiază, delegaţia {lescenţilor
mul românesc „Oraşul văzut de nere evocatoare, ele au participat e O expoziţie de lucru de mină României- privind soluţionarea pe Partidului Comunist Român, con­ \ 10,25 Ediţi
BUS". Ia o seară cultural-distractivă. a fost deschisă la Deva, de către cale paşnică a conflictului din i letin de ş
o Peste 200 de femei din unele o Lucrătoarele Institutului de Comitetul municipal al femeilor. Orientul Mijlociu pe baza retra­ dusă de tovarăşul NICOLAE ' relului ;
secţii şi servicii ale Combinatului cercetări miniere Deva s-au întîl- Exponatele sînt mărturii ale fru­ CEAUŞESCU, secretar general al t Teatru ra
siderurgic Hunedoara au participat nit, sîmbătă, cu tovarăşa Maria museţii, fanteziei şi gingăşiei artei gerii trupelor dsraeliene din teri­ Partidului Comunist Român, care * pe adresa
ia o adunare festivă, In care pro­ Mitrofan, preşedintele Comitetului manuale feminine. toriile arabe ocupate în urma ( Consemnă:
fesoara Maria Bucur le-a vorbit municipal de cultură şl educaţie a Ziua femeii a prilejuit, la războiului din 1967, a rezolvării a participat la lucrările celui de 1 oră ; 23,00
despre roiul femeii în societatea socialistă. Geoagiu, inaugurarea clubului „Fe­ problemei poporului palestinian al XXV-lea Congres al Partidului 1 Estrada n
noastră, în creşterea şi educarea e „Cele mai dragi fiinţe, un bu­ mina". Prima dezbatere organizată Comunist al Uniunii Sovietice, ' do ştiri.
copiilor. Brigada artistică de agita­ chet de versuri", „Un mărţişor, un aici a fost o caldă manifestare în­ in conformitate ou aspiraţiile sale
ţie de la serviciul administrativ a ghiocel", „Ginduri închinate ma­ chinată mamelor. legitime. s-a înapoiat în Capitală. ţ__________