Page 11 - Drumul_socialismului_1976_03
P. 11
DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6105 © MARŢI, 9 MARTIE 1976 Pag ?
SE APROPIE ŞTAFETA RĂSPUNDERILOR
TINERE, EŞTI PREGÂ TIT S-O PREIEI ?
De fa noi a pornit chemarea.
Ideea de înlocuire a generaţii Vă dau un exemplu care spune Aron Iga, lăcătuş : La noi la
lor prin preluarea imaginarei şta totul. In 1974 a fost omologat un transporturi, problema creşterii
fete a creat la interlocutorii noş nou tip de perforator. La înce tinerilor este mai acută pentru
tri, oameni în jurul vîrstei de 50 put, a trebuit să creăm tehno că s-a creat, prin anumite îm Trebuie s-o onorăm exemplari
de ani, două sentimente comple logia pentru fabricarea lui, apoi prejurări, un decalaj cam mare
mentare. Unul pornit din con să trecem la executare. Vă daţi între vîrstnici şi tineri, în sen Noi, cel 740 de utecişti care mun nate, 200 tone cilindri prelucraţi, să
ştiinţa unei astfel de necesităţi seama că acest început a fost fă sul că aceştia din, urmă au o ve cim Ia întreprinderea „Victoria- din economisim 100 tone cocs şi semi-
— şi reflectîndu-1, îrţ acelaşi cut de cei mai experimentaţi oa- chime medie caim de 2—3 ani, Călan, am hotărît să ne auto- cocs, iar prin muncă patriotică să
printr-o
în
timp — şi altul încărcătura de faţă de ceilalţi — de 15—20 de depăşim socialistă în entuziastă Am realizăm lucrări in valoare de peste
trecere
2 900 000 lei, îndeosebi la halda do
muncă.
răspundere ce o implică. Dar, ani. Avem in vedere faptul aces chibzuit mult înainte de a o zgură şi la complexul sportiv. In 15
să le dăm cuvîntul, după ce le ta şi acţionăm prin toate mijloa face. Ne dăm seama de marca organizaţii U.T.C. din secţii vom or
punem întrebarea : cele pentru formarea noilor mun răspundere ce ne-am asumat-o. Dar ganiza zile şi săptămini record in
— In ce măsură sînt pregătiţi Vorbesc citori. avem garanţia că ne vom îndeplini producţie, toţi tinerii vor fi cuprinşi
tinerii din U.U.M.R. Crişcior pen C. Bucium : Cu vreo 2—3 ani cu cinste cuvîntul dat. Stau mărturie ,1a cursuri de perfecţionare a pregă
succesele
tirii profesionale. Acţionăm perseve
dobindite
trecut,
anul
în
tru un astfel de act ?
cred că nu aşteptaţi dintr-o dată vîrstnicii în urmă am format două brigăzi în întregul cincinal pe care l-am în rent pentru ca fiecare tînăr munci
Nicolae Negrea, frezor : Eu
cheiat, aprobarea unanimă şi adeziu
tor să cunoască cu precizie obliga
de tineret pentru confecţionarea
nea tinerilor noştri in a chema la
un „da“ sau un „nu“. Asta şi vagonetelor de mină. Le condu întrecere, realizările obţinute in pe ţiile ce le are la locul său de mun
că, care sint sarcinile de producţie,
ceau doi tineri buni: Paul Dumi
pentru că nici vîrstnicii nu ies tru şi Furdui Avram. Pe schele rioada ce a trecut din acest an. Aş economice ale formaţiei din care fa
la pensie toţi, în acelaşi an şi în tul acestor două brigăzi s-a for vrea să-mi' întăresc spusele cu cîteva ce parte. Paralel, tinerii din între
aceeaşi oră. Ies pe rînd şi, deci, meni. Pe lîngă ei am pus şi ti mat secţia a Il-a de azi, care argumente : Tinerii au contribuit ac prindere învaţă. Din 740, mal mulţi
se înlocuiesc pe rînd. Avem o neri. Azi producem perforatoare deţine o pondere de cca. 60 la tiv şi electiv la depăşirea sarcinilor de 400 frecventează cursurile liceelor
ale
cincinalului
economice
trecut,
sau institutelor de învăţâmînt supe
categorie de tineri care îşi cu bune şi avem şi tineri care le sută din producţia uzinei. cind s-au dat peste plan 2 300 tone rior ; tinerii ingineri, economişti au
nosc foarte bine meseria, execu cunosc şi le fabrică. Am cerut, firesc, cîteva nume fontă, 4 500 tone lingotierc, 2 960 tone preluat teme de cercetare din planul
tă lucrări excelente şi au o înal Constantin Bucium, maistru de tineri şi ni s-au înşirat cîteva piese turnate, 120 tone produse căr- tematic, pe care le rezolvă in afara
tă conştiinţă muncitorească. Dar principal : Completez ideea aceas zeci. Vîrstnicii vorbesc cu căldu bunoase, s-a redus mult consumul orelor de program. Avem tineri des
asta nu-i destul. Anul acesta, în ta din urmă cu o practică înce de cocs pe tona de fontă, am reali toinici, oameni de bază de pe acum
in secţii, dintre care aş aminti nu
zat mai bine de 15 000 lei economii
secţiile noastre, peste 100 de tăţenită la noi, anume de a re ră despre tineri, ca despre rodul prin efectuarea de reparaţii in afara mele lui Nicolae Crişan, loan TUlrt,
muncitori vor urma cursuri de partiza pe toţi tinerii pe lîngă propriei lor activităţi. în reflec orelor de program. Am început bine Nedelcu Cliiciudean, Izidor Drăgoes-
perfecţionare profesională ; majo oamenii cu experienţă. Aici este ţiile lor am găsit şi regrete pen noul an şi cincinal de muncă, cin cu, Olimpian Bălescu, Demoslene
ritatea sînt tineri. Avem şi ti unul din secretele creşterii şi e- cinalul revoluţiei tehnico-ştiinţifice, Roman, Herţeg Ferdinand, Mircea-
neri angajaţi doar de un an-doi. ducării lor. Lucrăm cu ei si prin tru unele scăderi, pentru com la a cărui îndeplinire exemplară sin- loan Uieţ, Galenia Achimeţ, Szakaca
Nu-i putem judeca pe toţi la fel; organizaţiile U.T.C. şi sindicat, portarea în societate a unor ti icm datori să contribuim din plin. Francisc, Avram loan, Sabin An-
totul se face gradat. dar mai des prin comunişti. neri, dar şi hoţărîrea de a-i ajuta. In acest an ne-am stabilit să reali gheluş, Filimon Munteanu, Kelu Bu-
ducel, Nicolae Groza şi mulţi alţii.
zăm suplimentar 500 tone fontă, 150
tone lingotierc, 15 tone piese lur- Aşa cum s-a propus şi în adună
rile ‘ generale de dezbateri ideologice,
sub conducerea organelor şi organi
In şcoală se conturează chipul zaţiilor de partid vom intensifica în
treaga muncă politică şi educativă,
vom acţiona pentru prevenirea ori
căror abateri de Ia disciplina muncii,
muncitorului de mîine în scopul mobilizării tuturor tineri
lor la realizarea exemplară a sarci
nilor pe care partidul ni le-a pus în
Colectivul de cadre didactice de şi-a asumat sarcina de a sprijini faţă, vom îndeplini exemplar preve
la Liceul industrial de construcţii şcoala, mobilizînd toţi elevii pentru derile chemării la muncă pe care am
Deva se preocupă în permanenţă a participa activ la acest efort con adresat-o tinerilor.
de perfecţionarea muncii instructiv- structiv. A început lansînd chema PETRU IGNA
educative, de formare şi educare rea „Fiecare elev să devină un secretarul Comitetului U.T.C. al
a viitorilor constructori. In centrul participant activ la acţiunea de au I. V. Călan
activităţii noastre stă pregătirea todotam . Chemarea s-a bucurat de
11
pentru muncă şi viaţă a elevilor o largă adeziune din partea elevi
11
sub deviza „Să învăţăm muncind . lor, aceştia executind lucrări de au „ZIUA PORŢILOR
Acestui obiectiv ii sînt subordona todotam in laboratoare şi cabinete,
te, sub conducerea organizaţiei de la punctele de lucru. Cum au mun DESCHISE"
partid din liceu, toate eforturile co cit tinerii noştri se poate convinge Comitetul comunal Dobra al
lectivului de cadre didactice, orga oricine priveşte aceste obiective. U.T.C. organizează ample ac
nizaţiei U.T.C. şi colectivelor de e- Răspunderea noastră, a cadrelor ţiuni de orientare şcolară şi
levi. didactice, este cu atit mai mare as profesională în rîndurile elevi
Realizarea an de an a obiective tăzi pentru că tinerii trebuie să fie lor din ultimii ani de şcoală.
lor din planul de perspectivă vizind pregătiţi astfel incit să corespundă Astfel, de curînd s-a organizat
dezvoltarea bazei materiale a şco exigenţelor de mîine, specialistul „Ziua porţilor deschise , acţiu
11
Troian Oprişoni, topitor la cup
lii, mai ales prin autodotam în pro de mîine fiind apreciat nu numai torul tineretului de la C.S. Hune Aurora Ardelean, eleva a Li ne în cadrul căreia elevii au
cesul practicii în producţie şi prin după bagajul său de cunoştinţe ci doara. ceului industrial de construcţii vizitat principalele unităţi eco
munca voluntar-patriotică dă în şi după creativitatea sa, după capa Deva, secţia de drumuri şi poduri. nomice din comună : atelierul
credere elevilor în forţele proprii, citatea de a descoperi noul, de a de tîmplărie al cooperaţiei de
curaj, dezvoltă iniţiativa creatoare, inova, de a munci efectiv. consum, sectorul I.F., baza de
contribuind în mod hotărîtor la for Acţiunile au fost astfel organiza recepţie, S.M.A. Cu acest prilej,
marea personalităţii. te incit elevii să se autoconducă elevii au făcut cunoştinţă cu
Reuşita acestei orientări se ma in procesul de producţie. Astfel li principalele meserii ce se prac
terializează în dotarea cabinetelor s-a dat posibilitatea — şi ei au tică în comună, cu locurile de
de chimie, ştiinţe sociale, materia reuşit — să-şi pună in valoare ca muncă din aceste unităţi, s-au
le de construcţii, matematică, cu pacitatea creatoare, ingeniozitatea, întîlnit cu muncitorii fruntaşi
mobilier, aparatură de un înalt spiritul de organizare, de responsa de aici, au urmărit cu interes
grad de funcţionalitate, executate bilitate faţă de sarcinile Încredin procesul tehnologic. Cadre de
în atelierele şcolii după proiectele ţate. specialitate au răspuns în _a-
elevilor.. învăţînd clin experienţa anilor tre mătvunţime la numeroasele în
Colectivul de cadre didactice. în cuţi, ridicînd ştacheta exigenţei şi trebări puse de elevi..
drumat de organizaţia de partid calităţii faţă de munca noastră ARI STIC A PĂTRULE5CU
din şcoală, orientează întregul pro proprie, a cadrelor didactice, şi faţă activist la Comitetul
ces instructiv-educativ spre reali de rezultatele elevilor, lichidînd u- judeţean al U.T.C.
nele neajunsuri care şi-au făcut
zarea unei activităţi continue, de loc în activitatea noastră, sintem
participare a fiecărei generaţii de angrenaţi din plin în procesul pre
elevi la rezolvarea problemelor ma gătirii unor noi generaţii de con
jore ale şcolii. Contribuţia elevilor structori care să preia ştafeta mun HicrofoSleton
de-a» lungul anilor la construirea cii şi răspunderii, ridicînd realiză
internatului şcolii, atelierelor, tere rile celor dinaintea lor pe o treap
nului şi sălii de sport a contribuit tă superioară, să se integreze ra
la închegarea colectivului şcolii, la pid în producţie, să devină deplin Betrinul imberb
eroarea unei atmosfere de emula utili societăţii.
ţie, de entuziasm între colectivele
de elevi pentru realizarea unor lu Prof. ELENA IORDĂCHESCU, losif Ivan, fierar betonist la Mircea Costina este unul din
crări de calitate. îndrumător U.T.C. ia Liceul I.M.C. Bîreea, unul din fruntaşii mecanizatorii fruntaşi ai secţiei L-am cunoscut în oraş, la ca
în acest context, comitetul U.T.C. industrial de construcţii Deva în producţie. S.M.A. Cristur. fenea. Aşa ceva îi place. Nu
la muncă’. Aşa ceva nu-i place.
Stătea picior... se ştie poziţia
clasică. Tînăr, tînăr, îmbrăcat
— după revistă.
— Ce faci, Valentine ?
Timpul liber-noţiune într-o tălmăcire vie şi concreţi — Mă plictisesc.
II privesc şi-mi dau seama că
a început să-şi formuleze pro-
pria-i definiţie.
înţelegem şi socotim, intr-un fel, ani, muncitor: „Aş vrea mai multă —- Eşti în concediu ?
timpul liber ca pe o continuitate muzică folk". Ieşim. Pe străzi foar Mă priveşte lung, cu aer rece,
fireasca a celui petrecut in cea într-o simbătă după-amiază, la Hunedoara te mulţi tineri. Se plimbă. Intrăm cu genele întredeschise şi cu
surile de activitate. Mai cu seama în vorbă. Dorina Georgescu, 20 buzele în semilună, ca mustaţa
pe plan instructiv-educativ, de ani, educatoare, ne spune: „Aş fi lui Ţiriac.
continua lărgire şi perfecţionare a vrut să merg la teatru, la o seară — Bolnav ?
orizontului de cunoştinţe, cum zi tlţie. Despre „sărbătoarea populară nunate ale poeziei patriotice. La
cem curent, de ţinere a pasului cu germană a măştilor", din progra clubul „Sidcrurgistul" găsim o de poezie. La dans e dezordine". — Sînteţi agasant...
noul. Desigur, ne şi distrăm. Dar mul selectiv, nu se ştia nimic. U- seară... goală. Intre timp studenţii Domnica Ardelean, 19 ani, munci — Nu tş supăra, Valentine.
ne place s-o facem tot in mod or nii spun că s-ar ţine Ia restauran şi-au încheiat repetiţiile şi la ca toare: „Nu există diversitate in Numai „Kent“ fumezi ?
ganizat, cit mai atractiv şi, hai să tul „Corvinul", alţii că nu se mai sa de cultură a început seara cul- organizarea acţiunilor. Se desfă — Utilizez şi „Marlboro".
ne repetăm, cit mai instructiv şi ţine. La liceul nr. 1 reuşim să dis tural-educativă. „De ce se cheamă şoară la întimplare, monoton". — De unde ai bani ?
educativ. cutăm cu tovarăşa prof. Mariana aşa cind este o banală seară de La ora asta, în schimb, restau — Mama...
— Ce fac miile de tineri ai Hune Vilican, îndrumător U.T.C. pe dans — întrebăm pe tovarăşul rantele sînt pline de tineri. Veseli, — Reflectezi la „Şocul viito
doarei — muncitori, elevi, studenţi şcoală. Nu găsim nici aici vreo Lazăr Petroescu. Ni se spune că ar gălăgioşi. Gheorghe Ţurcaş, elev rului" ?
— într-o simbătă după-amiază 2 speranţă de activitate care să ca fi trebuit să vină două brigăzi ar la şcoala de şoferi: „Vă spun cin
Am pus întrebarea tovarăşilor La- nalizeze pe făgaşul cei btm petre tistice care să susţină un program, stit, am venit aici pentru că n-am — Aş...
zăr Petroescu, prim-secrctar, şl cerea timpului liber al sutelor de dar că ideea a fost abandonată — De ce eşti bărbos ?
Son Dumitrescu, secretar la Co elevi. Există doar o echipă de doi etc. etc. Cerem părerea unor ti ce face, nu se organizează ceva a- — Nu pricep pontu’.
mitetul municipal al U.T.C. Răs profesori care să-i urmărească pe neri : Lucian Popescu, 22 de ani, tractiv pentru noi". Ion Lovasz, — Eşti tînăr îmbătrînit, la un
punsul a venit anevoie. Am price elevi in oraş, să vegheze la res strungar: „Sala nu-i amenajată, muncitor: „Am fost la dans. Nu fel de pensie şi-ţi place perife
put că în după-amiaza acelei sîm- pectarea regulamentului şcolar. în este improprie pentru dans. Fu mi-a plăcut. E multă dezordine. ria trepidaţiei.
bete s-au organizat un număr res- soţiţi de tovarăşul Ion Dumitrescu mul de ţigară ne scoate afară". Ar trebui ca organizaţiile U.T.C.
trius de activităţi pentru numărul revenim la casa de cultură, după Felicia Fasole, muncitoare: „O at să dirijeze aceste acţiuni. Echipe — Nu I
mare de tineri ai Hunedoarei: o orele 19,00. Ansamblul folcloric mosferă toxică, care ne alungă. A-
seară cultural-cducativă la casa studenţesc „Rusca", care se pregă poi unii băieţi au comportări urile. le de ordine şi disciplină să fie
de cultură, o discotecă la clubul tea pentru festivalul naţional al Ar trebui ca cineva să coordone prezente aici".
„Constructorul", o repetiţie cu pu artei studenţeşti, are repetiţie cu ze, să vadă cum se desfăşoară se ...O după-amiază şi o seară de
blic a ansamblului „Rusca" de la public. Este intr-adevăr o îneîntare rile acestea". Intrăm la clubul Pagină realizată de
Institutul de subingineri. Dar să le să-i urmăreşti pe scenă, pe talen „Constructorul". Tinerii ascultă simbătă cam sărace pentru tinerii C. ARMEANU
vedem pe viu cum se desfăşoară. taţii studenţi-artişti. De aceea şi muzică la două magnetofoane. No Hunedoarei. Şi cile nu s-ar putea ţi GH. I. NEGREA,
Ia casa de cultură nu găsim ni sala este plină pînă Ia refuz. Ieşim tăm şi aici opinii: Casian Fugariu, face pentru ca ceasurile libere să
mic din acea fierbere tinerească pe străzi. Ne oprim la Casa pio 18 ani, elev : „Cineva ar trebui să cu sprijinul corespondenţilor
ce ar trebui să caracterizeze o nierilor. Cenaclul literar „Muguri", controleze ce muzică se propagă fie intr-adevăr o continuitate pli VALERIU BARGĂU
simbătă după-amiază. Doar o for condus de prof. Marius Con- aici. Să fie mal multă muzică ro nă de conţinut in pregătirea tine ?i IOAN VLAD
maţie de muzică uşoară face repe- stantinescu, descifrează tainele mi manească". Gelu Beldeanu, 20 de rilor pentru, muiică şl viaţă.
Fotografii de V. ONOIU