Page 12 - Drumul_socialismului_1976_03

DRUMUL SOCIALISMULUI • NR.
Pag. V

Acţionând în spiritul indicaţiilor dale de secretarul Succese de prestigiu in eesnomia

DEPĂŞIRI DE PLAN LA tate de oră faţ
tă, tonajul pe i
general al partidului, tovarăş»! Nicolae Ceauşescu LUCRĂRILE DE DESCHIDERI depăşit ziluio ei
De modul In care so realizează ln- au fost obţinut
ze ooo lei.
crărlle de deschideri şi pregătirea
CEL MAI IN
fronturilor de lucru depinde hotă­ Pregătirea ten
leale forţele din agricultura judeţului mobilizate la realizarea sectorul Investiţii al minei Paroşeni ratoric şi întării
ritor
cărbune.
soarta
producţiei
de
Conştienţi de acest lucru, minerii din fttit sub aspect
acţionează cu forţe sporite şi cu ran­
tivului (2e munc
damente ridicate. De la Începutul a- plinei de produt
nulul ei au depăşit sarcinile de plan dus trie locală d
sarcinilor de sporire a producţiei agricole! aceste lucrări ei aplică o tehnologie ga sa activitate,
la deschideri cu peste 11 la sută. La cel mai bun ra
nouă, care le permite să acţioneze putui anului, f
cu utilaje de înaltă productivitate. O fost realizată tn
contribuţie deosebită la aceste depă­ sulă, iar produc
şiri de de Ion au Grigorescu, brigăzile cent de 108,5 la
plan
adus-o
Laszlo au fost realizate
conduse
idynarea activului de partid Alexandru şl Gheorghc Toma. metalice In vale
lei, iar la fondu]
SIGURANŢĂ Şl EFICIENŢĂ
te mărfuri supl
ÎN TRANSPORTUL FEROVIAR de circa 700 000
pliante, construcţ
In ciuda condiţiilor atmosferice semenea, a fost
vitrege dm această iarnă, lucrătorii mare volum de
■ ■ din auricuitură din Complexul C.F.R. Petroşani au acest sută. Cele
indicator
înregistrat realizări meritorii. De la la
Începutul anului el au redus media le-au obţinut ate
zilnică de staţionare a vagoanelor la ţia export mobi
incărcare-descărcare cu peste o jumă­ respondenl).
(Urmare din pag. 1). pentru a putea contrac-ta cu statul
mai multe animale şi produse ani­ cocs mai mult şi ma
maliere.
trai al P.C.R., din 27 februarie a.c., In legătură cu ridicarea coopera­
eu primii secretari ai comitetelor tivelor agricole rămase în urmă Ll din cărbune de Valea
judeţene de partid. Examinind sta­ din punct de vedere economic, vor­
diul pregătirii campaniei agricole bitorul a relevat faptul că — aşa (Urmare din pag. 1). Vorbind desţ
de primăvară se constată că, in ge­ cum a indicat secretarul general al _________________________lectivului şi dă
neral, sînt condiţii pentru ca lucră­ partidului — anul 1976 trebuie să că, despre im
rile să se desfăşoare mai bine de­ Vrem ca activitatea să se desfă- început şi
de
ci t în anii anteriori. Pentru valo­ fie anul hotăritor pentru redresare; şoare şi mai bine. preparatorilor
rificarea deplină a potenţialului baza acestei acţiuni constituind-o — Dar în privinţa calităţii ? acum bine, şefi
productiv al unităţilor şi gospodă­ efortul propriu al unităţilor în ve­ — Calitatea cărbunelui înnobi- Florescu, a e>
riilor populaţiei se impune cu acui­ derea sporirii producţiei agricole. lat, în mod deosebit a celui pen- Iul oamenilor
Un asemenea deziderat este posi­
tate — a subliniat vorbitorul, — bil de înfăptuit acţionînd ferm pen­ tru cocs metalurgic, este preocu- care-1 conduce
să fie lichidate operativ restanţele tru valorificarea tuturor rezervelor parea noastră numărul unu. De eforturi
ce mai există la efectuarea arătu­ la începutul acestui an, procen- nătăţi permanc
rilor, la transportul îngrăşăminte­ de creştere a randamentelor la hec­
tar şi pe cap de animal, pentru Recoltarea salatei la serele din Sîntandrei este In plină desfăşu­ tul de cenuşă la spălatul pentru cărbune spălat
a
lor in cîmp şi eliminarea excesului reducerea cheltuielilor pe unitatea rare. Pină în prezent au fost recoltate 15 tone de salată. cocs se situează cu 0,2 puncte sub tr,u . onora e
de umiditate. S-a indicat ca zilnic, de produs şi gospodărirea judicioa­ normele de pian, iar umiditatea de benefii
pe bază de programe concrete de să a fondurilor materiale şi bă­ se situează cu 0,5 puncte sub nor- Undul să
lucru, să se organizeze ample ac­ neşti, pentru dezvoltarea activită­ Obiective prioritare pe me. Ceea ce ne preocupă, de ase- mecanic Gheoi
ţiuni, cu toate forţele şi mijloacele, ţilor industriale şi semiindustria- menea, în măsură sporită este t^ l comitetuli
ru
la realizarea obiectivelor stabilite în le aducătoare de venituri. creşterea coeficientului de recu- M - a ţinut să
e
vederea sporirii producţiei agricole. Generalizarea experienţei po­ perare din cărbunele brut. Şi aici _— întregul ;
O • grijă deosebită se cere acor­ zitive a unităţilor agricole frunta­ agenda lucrătorilor de pe ogoare rezultatele sînt bune. Angajamen- pătruns de cer
dată impulsionării lucrărilor în le­ şe, întărirea ordinii şi disciplinei tul 3a coeficientul de recuperare cocs metah
gumicultura şi pomicultură. Unită­ în toate unităţile, organizarea judi­ (Urmare din pag. 1) Am notat că unii cooperatori pe primul trimestru ai anului indigen şi pen
a
ţile agricole şi gospodăriile popu­ cioasă a muncii în cadrul formaţii­ printre care amintim pe Inochente l-am depăşit deja cu 0,2 puncte t> kupeni se
laţiei dispun de posibilităţi pentru lor de lucru stabilite constituie, de C.A.P. Bejan, unde nu s-au Înce­ Oana, Savina Jurj, Iosif Ju-rj, Ma- şt ne preocupăm să facem recu- mare producţie
a produce cantităţi sporite de legu­ asemenea, factori cu un rol decisiv put lucrările de curăţare a cana­ rioara Iancu, Mari ase Costea, Pe­ perări din ce în ce mai bune. Fi- cocs" din ţară
me şi fructe, astfel incit să se a- în redresarea economică a unită­ lelor de desecare în tarlaua din tru Suoiu, Beniamin Danciu, Eva zic, această depăşire a recupera- le forţele, toat
copere pe plan local in mai mare ţilor. lunca Mureşului şi săparea de şan­ Neamţu şi alţii constituie exemple rii se materializează în realizarea tenţialul tehnie
măsură necesarul de consum al Vorbitorul a insistat în continua­ ţuri pentru eliminarea băltirilor demne de urmat în privinţa răs­ suplimentară de la începutul a- meIe 2 luni, i
populaţiei la aceste produse. Iată re asupra sarcinilor şi răspunderilor şi' a excesului de umiditate. Nu punderii ce o dovedesc faţă de nulul a unei producţii nele de mosferice au f
us
de ce se impune să fie mai bine ce revin organelor agricole jude­ s-a acţionat în această privinţă soarta recoltei de legume. peste 8 500 tone de cărbune net, P. unele prol
fructificată baza tehnico-materială ţene, consiliilor intercooperatiste, nici la C.A.P. Banpotoc, Hărău, Un minus apreciabil la răsadniţe din care mai mult de 800 tone es- si* să ne onoi
existentă, punînd accentul pe asi­ precum şi unităţilor industriale oare Bîrcea Mică şi Popeşti. De aseme­ — aproape 1 000 mp — se înregis­ te spălat pentru cocs metalurgic. lele fsţă de b
n
gurarea răsadurilor, extinderea so- patronează cooperative agricole, pe nea, n-au fost puse la punct sis­ trează şi la C.A.P. Simeria. Aici De remarcat că şi producţia mar- t Plus, cocsai
Jariilor atît la C.A.P., I.A.S., cit linia înfăptuirii programelor de temele de irigaţii. Toate acestea substituirea deficitului se realizea­ fă a fost depăşită în această pe- proape 7 000 tc
şi tn cadrul gospodăriilor popu­ dezvoltare a agriculturii judeţului sînt lucrări care nu mai suferă a- ză — ne-a spus economista fermei rioadă cu 1,8 la sută. lat Deviza_ „C<
laţiei. Este necesar, de asemenea, nostru, subliniind necesitatea îmbu­ mînare şi la executarea lor tre­ legumicole, Ana Coriciuc — prin Preocupările preparatorilor de bun. din cărbu
ca toate terenurile cultivate cu le­ nătăţirii activităţii lor în. scopul a- buie concentrate toate forţele şi însămînţarea in solar, precum şi la Lupeni nu se opresc însă aici. îi însufleţeşte
In prezent se continuă acţiunea angajaţii prep
gume în C.A.P. şi I.A.S. să fie iri­ sigurării valorificării depline a po­ mijloacele. semănatul direct in cîmp a 5 ha
gate, prin amenajarea de sisteme sibilităţilor de creştere a producţiei Curăţarea păşunilor şi finaţurilor. de roşii. Este un fapt pozitiv că de îmbunătăţire a concentrării hotărîrea lor t
simple, cu posibilităţi locale. O a- agricole. Pentru îndeplinirea hotă- Este un domeniu în care nu s-a s-au asigurat seminţele, erbicidele cărbunelui mărunt prin schimbări exemplar a fo
de circuite şi montări de site noi, cent In cadrul
tenţie deosebită trebuie acordată rîrilor Congresului al Xl-lea al acţionat aproape deloc. Suprafeţele şi îngrăşămintele necesare. Nu s-a
aplicării tehnologiilor înaintate şi partidului, şi a indicaţiilor date curăţate sînt minime, deşi se spu­ schiţat însă nici un gest in privin­ se aduc perfecţionări în circuitul batere a acti
ridicării calificării lucrătorilor din de secretarul general al parti­ ne că locuitorii satelor ştiu ce su­ ţa amenajării solarului (!). apelor reziduale, se lucrează in- logice desfăşui
acest sector. dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, prafeţe au de curăţat şi îngrijit. tens la dezafectarea vechii insta- de partid şi <
Criticînd unele rămîneri în urmă răspunderi deosebite revin or­ Aceste lucrări trebuie făcute neîn- IN LIVEZI — O MAI laţii în vederea predării ampla- preparaţiei.
la lucrările în pomicultură, s-a ce­ ganizaţiilor de partid de la tîrziat pe toate suprafeţele şi la BUNA MOBILIZARE samentului pentru noua fiotaţie. DL
rut ca atenţia factorilor răspunză­ sate, care au datoria să mobilizeze ele să participe toţi cetăţenii de
tori să fie concentrată la redresarea toţi locuitorii comunelor, indiferent la sate. Comisiile de recepţie sânt Şeful C. L. F. Orâştie, Aurel
grabnică a potenţialului livezilor, de locul de muncă, la executarea în datoare să intre în atribuţii şi să Gherman, aprecia că unităţile agri­ INVESTIŢIILE
condiţii ireproşabile a lucrărilor a- verifice în teren modul în care
efectuând la timp şi de calitate tă­ cole cooperatiste din această zonă
ierile, stropirile, fertilizările şi să­ gricole, să acorde maximă atenţie s-au executat toate lucrările din dispun de suficiente forţe pentru a
întăririi spiritului de ordine şi dis­
campania agricolă de primăvară, impulsiona ritmul lucrărilor de se­
pările, să se organizeze în acest ciplină, să subordoneze toato efor­ atît în ce priveşte suprafaţa, cit zon în livezi, deoarece pină acum Pe platforma Chişcădap: Ţj
scop acţiuni de masă. De aseme­ turile materializării obiectivelor cu­ şi calitatea, iar acolo unde acestea
nea, s-a ar.ătat necesitatea ca de­ prinse în programele de dezvoltare sînt necorespunzătoare să fie lua­ tăierile şi fertilizările nu sint rea­
putaţii, consiliile populare, să ac­ a agriculturii judeţului nostru. te măsuri pentru refacerea lor. lizate nici pe jumătate din supra­
ţioneze cu mai multă hotărîre pen­ Organele de partid municipale, faţa planificată (700 ha). Restanţe lucru —folosit cu el
tru a determina ca toţi cetăţenii orăşeneşti şi comunale, consiliile RESTANŢELE îngrijorătoare s-au înregistrat în­
deosebi la C.A.P. Spini, unde nu
să planteze cit mai mulţi pomi. populare au datoria de a urmări IN LEGUMICULTURA — s-a întreprins nici o acţiune in li­
Totodată a fost subliniată răspun­ zilnic, decadal şi lunar întreaga GRABNIC ÎNLĂTURATE ! vadă. ...Dimineaţă de martie. E drept, ful şantierului
derea deosebită a şefilor de ferme, activitate din C.A.P. şi I.A.S. şl Cooperatorii din Rapoltu Mare cam friguroasă. Trenul-navetă a ra. Am luat
tuarea conţinu,
a conducerilor de unităţi şi consilii­ de a interveni cu promptitudine au sarcina ca în acest an să pro­ La C.A.P. Geoagiu se depun efor­ sosit, după program, cu 20 de mi­
turi susţinute pentru a grăbi lu­
lor populare pentru materializarea dacă se constată rămîneri în urmă, ducă şi să livreze la fondul de crările, ţinînd seama că din 207 nute înainte de începerea lucrului. sare. !
Asra< ' "l m
Deci, constructorii şi montorii se
exemplară a programului judeţean pentru îmbunătăţirea situaţiei. De stat peste 1 400 tone legume. în ha s-au efectuat tăieri pe 60 şi pot „desfăşura" în timp util de-a de către la
de dezvoltare a legumicultura şi asemenea, trebuie urmărită cu per­ ce stadiu se află pregătirile ? Şe­ fertilizări cu îngrăşăminte organi­ platformă. Şi,
pamiculturii. lungul marelui şantier pentru a în­
severenţă îndeplinirea programelor ful fermei, mg. Petru Mateevici, ce pe 50 ha. Preşedintele unităţii, cepe lucrul. nivelul maiştri
Arătând faptul că unele consilii privind lucrările din Cjampania de ne-a spus că unitatea are unele Aurel Pera, ne-a relatat că zilnic maţiilor de iu
...ora 7. Ici şi colo se face sim­
populare nu se preocupă în sufi­ primăvară. In acest sens, consi­ rămîneri în urmă la amenajarea la lucrările în livadă participă 25— ţită prima trepidaţie a muncii. trebuie făcut,
cientă măsură de realizarea Îmbu­ liile populare trebuie să emită de­ răsadniţelor şi fertilizarea terenu­ 30 cooperatori. Atenţia este con­ ‘...ora 7 şi jumătate. Pe platforma nu demarează
nătăţirilor funciare, vorbitorul a cizii, cu termene şi responsabili­ lui. Era posibil ca la această dată centrată la grăbirea tăierilor, fer­ de coacere (unde lucrează mai mult mă de prim
insistat asupra necesităţii de a se tăţi precise pentru toate lucrările suprafaţa de răsadniţe amenajate tilizărilor şi stropirilor. în frunte montorii), la mori, silozuri, castelul loc plimbări, i
trece de urgenţă la executarea lu­ ce se execută. să fie mult mai mare (din 1 950 mp cu şeful de echipă Ion Gîrjob, co­ de apă, la săpături (uiufc lucrează materiale, dup
crărilor de ameliorare a terenuri­ In încheiere, vorbitorul a ară­ planificaţi nu sînt realizaţi nici operatorii Sabina Mermezan, Eli- constructorii) mai vin încă oameni,_ tim că fiecare
lor, la curăţarea păşunilor şi tine­ tat că datoria fundamentală a or­ jumătate — n.n.) insă participarea sabeta Gal ea, Maria Cigmăian, Ion se mai discută In grupuri, n-au pregătită în u
telor, eliminarea excesului de u- ganizaţiilor de partid de la sate, la muncă a cooperatorilor a lăsat Mădean, Maria Igna, Ana Crişan pornit încă toate utilajele. Din e- nivelul maiştr
cu o zi înainte
de dorit în unele perioade. In ceea şi alţii se străduiesc să realizeze
miditate, construirea de diguri a comitetelor de partid comuna­ ce priveşte celelalte pregătiri, nu lucrări de calitate, să pregătească fectivele prezente lucrează... efectiv
simple pentru apărarea semănătu­ cam jumătate. între încheiere
le, orăşeneşti şi municipale este se ridică probleme deosebite, ex- baze temeinice recoltei de fructe. rarul de pleca
rilor de viiturile apelor. La aceste îndeplinirea exemplară a sarcinilor ceptînd construcţia solarului care ...ora 8. Şantierul a intrat, în li­ (care şi el ma
lucrări trebuie mobilizate toate din agricultură. întreaga muncă se mai află încă în faza de... in­ N. BABIU nii generale, în cadenţa normală a cu sprijinul o:
forţele, trebuie organizate acţiuni politică şi cultural-educativă să fie tenţii. N. TÎRCOB zilei de muncă. Totuşi, mai există Folosirea int
cu participarea tuturor locuitorilor subordonată înfăptuirii acestor sar­ încă plimbări, discuţii, oameni care
satului. cini, programelor adoptate de con­ nu se grăbesc, deşi temperatura a timpului de
scăzută ar trebui să-i facă ceva să o susţină,
In continuare, vorbitorul a in­ ducerea partidului şi a celor sta­ activitatea pol
sistat asupra problemelor privind bilite de organele locale de partid mai iuţi, mai vioi... •
Platforma Chişcădaga ar trebui ca nici o lozincă
modul cum se realizează sarcinile pentru dezvoltarea şi modernizarea de la începerea programului de lu­ deamnă la folc
stabilite In programul de dezvol­ agriculturii. cru, de la ora 7, să intre cu toate cru, „Faptul z
tare a zootehniei, indicînd măsuri­ „motoarele" în plin. Pentru că pla­ tat cu săptăm
In scopul îmbunătăţirii întregii
le ce trebuie înfăptuite în fiecare activităţi de organizare şi desfăşu­ nul presează şi lucrările sînt în rete au rămas
unitate şi comună pentru creşterea rare a lucrărilor agricole, de reali­ alertă, datorită şi rămînerilor în curs, iar activi
efectivelor şi a producţiei, inclusiv zare a programelor de dezvoltare a urmă la construcţii-montaj din lu­ amplificare se
la gospodăriile populaţiei. îmbună­ tuturor ramurilor agriculturii jude­ na februarie. Fiecare oră pierdută tivele invocate
tăţirea organizării reproducţiei şi ţului, de redresare a cooperativelor este din ce în ce tot mai scumpă batere a acti
selecţiei, creşterea indicelui de na­ agricole rămase în urmă din punct la Chişcădaga ! către cei răsp
talitate şi reducerea pierderilor de vedere economic, adunarea acti­ Conducerile unităţilor şi subuni­ politică de m
prin mortalităţi reprezintă direcţii­ tăţilor executante au luat unele timp, nu rezis'
vului de partid din agricultură a
le prioritare de acţiune în vederea adoptat un program concret de mă­ măsuri organizatorice de folosire — Dacă in
ridicării eficienţei activităţii în fer­ suri. De asemenea, membrii birou­ mai extensivă şi intensivă a tim­ dte puţin rr
mele zootehnice. Sporirea efective­ lui şi ai Comitetului judeţean de pului de lucru, odată cu începutul reuşi să influe
lor de ovine şi a numărului de partid, ai Comitetului executiv al lui martie. bărilor şi alte
scroafe se înscrie ca o cerinţă e- Consiliului popular judeţean, apa­ — Am trecut la program de 10 şantier — eoni
senţiată pentru realizarea prevede­ ratul Comitetului judeţean de partid ore şi, dacă temperatura va permi­ andru Deac, s
rilor programului judeţean de dez­ şi al Consiliului popular judeţean, te, se va organiza şi schimbul de de la seieţia at'
do lianţi.
voltare a zootehniei. Creşterea e- alte cadre din aparatul U.J.C.A.P., noapte — ne spune tovarăşul in­
fectivelor pe seama prăsilci proprii, de la Direcţia generală pentru agri­ giner Cornel Ivănici, şeful şantie­ Observaţie f
asigurarea unei puternice baze fu­ cultură, din organizaţiile de masă rului T.M.U.Ch. Bucureşti. Efective că la Chişcădr
rajere. modernizarea procesului de şi obşteşti au fost repartizaţi pe u- avem, dar întrucât timpul pentru danseze neinti
producţie în ferme şi onorarea e- nităţi agricole, cu răspunderi con­ montaj este scurt, ne vor sosi Sncă mele muncii
xemplară a contractelor sînt pro­ crete, pe întreg anul 1976, în îmbu­ 50 de oameni. ţiune care să
bleme de căpetenie cu care se con­ nătăţirea activităţii acestora. Au — S-au stabilit programe concre­ oamenii ce în
fruntă organizaţiile de partid de la fost stabilite şi unităţile industriale te pe ioturi şi maiştri pe întreaga zi de lucru ir(
şale şi lucrătorii din sectorul zoo­ care vor patrona în acest an coope­ lună. din care rezultă stadiile fizi­ concretă. Este
tehnie. Trebuie, de asemenea, lua­ rativele agricole rămase în urmă, în ce, termenele şi • responsabilităţile senţial în sus
te măsuri ca tot mai mulţi cetă- scopul redresării lor economico- Pentru urgentarea :>-v>o:v jiwu răsadniţelor, la C.AP. Rapoltu Mare pe fiecare lucrare — ne precizează organizare !
A—*,: - — x -----_î —î -i CK r ^ --IX l.IT.*,.„-T ^ « ni r»KTAl *l ' •—î :— xr.-w.ii~ ~~