Page 13 - Drumul_socialismului_1976_03
P. 13
• MARJI, 9 MARTIE 1976 Pag. 5
idoreanâ
tiedia planifica RAFTURILE PLINE,'
ta marfă a fost VITRINA GOALA
ine pe tren, şl
o mii de peste CETĂŢEAN - UN TITLU DE ONOARE. )
Magazinul de prezentare a
Călan.
ANDAMENT mîm©ii CE FACEM CA SĂ-L PURTĂM CU MÎNDR1E ? j produselor I.A.S. din aprovizi
buna
Impresionează
a producţiei, onare a unităţii. Joi, de pil
cit şl organ i- dă, găseai un bogat sortiment
îtlnuă a dlsci- de produse alimentare. Nota
pcrmls colec- Meşterul strungar care iubeşte florile ! bene ! Dar, in discordanţă cu
^abricil de ta- aprovizionarea, se prezintă
d să realizeze  participa cu tot sufletul curăţenia, prezentarea produ
:it din tatrea- De pe pasarela ce leagă gara de oraşul Simeria, privitorului i ss I selor : pardoseala murdară n-a
I, de • la Ince- desfăşoară sub ochi ca un şirag de mărgele albe şi roşii vagoanele- t făcut cam de multişor cunoş
la globală a Care e cel mai semnificativ fapt cisternă reparate la Întreprinderea mecanică de material rulant, gata ) tinţă eu apa, iar vitrina re
nt de 107,S la tivele realizate „cu forţe proprii să ia drumul spre beneficiari. Imaginea are permanenţă. Munca şi l flectă doar spiritul slab gos
rfă — In pro- oS acestor zile la S.M.A. Ilia ? Du El este, după expresia directorului podăresc ai personalului ma
n felul acesta, pă părerea tovarăşului Ionel Sorin- S.M.A., ing. Petru Puia, „unul din gîndirea multor oameni se află incorporate in garniturile de vagoane } gazinului. Şi aveau ce prezen
plan produse ca, secretarul organizaţiei de partid, tre oamenii permanent mun&iţi de gata de drum spre depărtări. Este in ele şi munca strungarului Ni- Ş ta în vitrină!
! peste 600 000 faptul că acum, la început de mar o idee". Din neodihna lui şi a al colae Matei, recomandat cu căldură de către secretarul comitetului l
au fost livra tie, toate utilajele cu care staţiunea tora s-au născut macaraua pentru de partid pe întreprindere pentru aceste rînduri. >
re In valoare Am încercat, împreună cu secretarul comitetului de partid, să-l f
obilâ, umbrele va „ataca" in campania de primă demontat cabina tractorului, dispo UNDE APRINDEM FOCUL?
alice). De a- vară şi vară sint revizuite, repa zitivul pentru detaşat motorul, cel fixăm pe meşterul strungar intr-un loc în ierarhia producţiei între- !
la export un rate ţi gata să ia drumul ogoa pentru detaşarea capului reducto- prinderii. Cel mai potrivit i s-a părut secretarului locul de „om de ) Cetăţeanul Simion Vlăiconl
ise, planul Ia relor. Faptul poartă in el germenii rului, pentru repararea punţii din bază în secţie şi in întreprindere". 1 din Cinciş a făcut un foc in
depăşit cu 35 participării generoase şi colective, faţă, alte şi alte dispozitive şi me Omul de bază pentru care reorienlarea producţiei întreprinderii ' pădurea din locul numit „Va
bune realizări acea participare cu tot sufletul la canisme destinate a face munca a însemnat satisfacerea exigentă a nevoii de adaptare la. noi cerinţe t lea frunzii“, fără să ţină sea
necanic si sec- mai uşoară şi mai spornică. de tehnicitate şi productivitate in meserie, este de un an de zile şi t ma eă era vînt. Apoi a şi pă
. JURCÂ, CO- o acţiune despre care fiecare mem răsit focul, fără să-l stingă.
bru al colectivului ştie că depinde — Eu — spune Alexandru Co deputat orăşenesc. Răspunderea cetăţenească cu care a fost investit ) Depistat, focul a fost stins.
succesul alteia. Cu alte cuvinte, e vaci — muncesc gindind cum aş înseamnă la deputatul Nicolae Matei manifestarea pe un teren nou a l Cine credeţi că a fost de a-
vorba de acea reflectare in con face să uşurez munca şi s-o fac in calităţii de cetăţean, manifestare, încununată de satisfacţii ; pentru > cord să facă foc în... pădure?
■im ştiinţă a cerinţei din Codul comu acelaşi timp mai rodnică. Omul de că meşterul strungar iubeşte florile şi armonia vegetală a străzilor şi \ Chiar un pădurar, Emeric I-
niştilor conform căreia „...fiecare aia-i om, ca să gindească munca ştie sâ-i facă şi pe alţii să le iubească. i Icş, omul care trebuie să ape
— Strada noastră e o stradă o trandafirilor. Noi i-am plantat, 1
ului - comunist trcbtiie să dea dovadă de lui. noi ii îngrijim. Astă toamnă am umblat din casă în casă, am dis- [ re pădurea şi de foc. Acum
s-au „ars“ amîndoi, cu o a-
La S.M.A. Ilia, valorile morale
profesională,
conştiinţă
înaltă
îziunea co- competenţă, spirit creator, dăruire şi etice ale Codului comuniştilor se cutat cu oamenii ce să mai facem pentru ca circumscripţia noastră mendă achitată pe loc.
să fie mai frumoasă.
şi pasiune în muncă".
materializează pe multe planuri.
lui în mun- Sădite în conştiinţe cu migală, ele Pe deputat oamenii-l ascultă pentru că-l văd preocupai de tre
a greutăţilor Maistrul comunist Iuliu Moise se reflectă acum din plin în atitu buri care-i interesează pe toţi. Un punct gospodăresc lipsă, un ca
satisfacţia s-a legat demult cu fapta şi cu dinea faţă de muncă. nal deschis pe stradă, un pom cu coroana necorectată sint lucruri ş^mnal
urile merg sufletul de seclorxtl de mecanizare Cu doctorul Victor Repede, di simple, dar care trebuie văzuta şi făcute la timp, ca să nu strice ar
ură, Dumitru a agriculturii. La intîi martie a ani rectorul Spitalului Ilia, ne cunoş monia străzii. Pentru lucruri de acestea mărunte, ca şi pentru tre
angajamen- versat 21 de arii de la prima zi a team mai demult. I-am reamintit buri care-i’ interesează in egală măsură pe toţi cetăţenii oraşului, oa ^ APUCATURI VECHI
chimbul pe acestei legături. El este unul din împrejurarea cunoştinţei — inunda menii vin cu toată încrederea la deputatul lor, meşterul strungar,
-şi vor pre- tre cei pentru care. verbul a parti ţiile clin mai ’70. „La noi în Ilia care iubeşte florile şi armonia vegetală a străzilor. I Petru Mălăcşlean de la ma-
;ru a îmbu- cipa la o acţiune trebuie neapărat inundaţii ?“ — s-a arătat contra TH. MĂRCUS . gazinul din Cîmeşti are nişte
iducţia de completat : a participa la ea cu tot riat medicul, realizînd doar legă ] apucături cu care nici un
1 cocs, pen- sufletul, a face şi pe alţii să par tura cu evenimentele similare din cumpărător nu se poale îm
r contractele ticipe la fel. Atelierele din Ilia iulie ’75“. La noi, anul trecut n-au IN LUMINA PROGRAMULUI DE MĂSURI păca: face nazuri Ia rest, do
ale S.M.A.' nu sînt doar „mecani fost inundaţii pentru că toată lu seşte mărfurile mai căutate şl
;trul eleetro- cul şef“ al agriculturii din zonă. mea a ieşit la diguri şi a apărat PRIVIND iMBUNÂTÂTIREA APROVIZIONĂRII POPULAŢIEI serveşte pe sprinceană. Cine
ii serveşte o recompensă pen
înă, secre- Modul cum au gindit oamenii de comuna de ape". In zilele acelea tru (de) serviciile pe care le
artid pe sec- aici munca lor, producţia, a dus la de încercare, alături de ceilalţi oa face cumpărătorilor ?
ve î crearea unor disponibilităţi de ca al spitalului din Ilia; cu tot su De ce unele unifăts comerciale'
meni s-a aflat şi întregul personal
colectiv este pacitate care au preluat de mai \ LA COOPERATIVA „DRUM
ot mai mari multă vreme şi lucrări de la alte în fletul.
in cărbunele treprinderi. Meşterul de maşini a- De curind, în noaptea de 27 spre \ NOU" EŞTI MAI MULT PE...
la prepara- gricole preferă să vorbească despre 28 februarie, a fost adusă în stare au „vad" bun numai pentru ^ DRUMURI
iză cea mai construirea şi utilarea atelierului gravă mama Maria loţcu din Do-
palat pentru de reparaţii şi revizii tehnice. bra. Aducea pe lume al patrulea In ziua de 5 februarie, I.D.
■bilizăm toa- — Pe acesta — spune meşterul copil al ei şi viaţa amîndurora era din Hunedoara a dus o hai
;iile, tot po- — l-am construit şi utilat cu forţe în mare pericol. Noaptea de nesomn consumul de alcool nă ia curăţat, la curăţătoria
>an. In ulti- proprii. şi veghe a medicilor Viorica Con dumică a cooperativei „Drum
ndiţiile at- — Ce înseamnă pentru dumnea stantin şi Aişe Iliescu şi o înallă Se spune aşa : „Bufetul ăsta are unde desfacerea constă în principal / nou" din Hunedoara. De a-
ege şi ne-au voastră cu forţe proprii ? conştiinţă a datoriei au înlăturat un „vad" extraordinar. Trece lumea in băutura alcoolică. Bufetul „Sta- l tunci mereu a fost „dus" cu
aoi am reu- — Înseamnă că ceea ce s-a făcut norii grei de deasupra casei loţcu. pe aici, intră, ia o friptură, o berc dion" din Gurabarza ca şi „Virşlâ- / vorba. Şi a făcut drumuri, nu
glumă! A achitat el „taxa d«
nic contrac- aici, ca gîndire tehnică şi economi In munca medicilor, „starea excep şi... drumul". Mulţi cunosc bufetul ria" şi „Berăria" din Brad — Str.) urgenţă", dar tot nu le-a clă
•i, expediind că şi ca materializare in utilaje, ţională" a răspunderii faţă de viaţa „Izvorul rece" de la ieşirea din O- 30 Decembrie, — care nu au nici i tinat credinţa lucrătorilor de
răştie. Are „abonaţi" mulţi călători,
grupuri sanitare adecvate şi surprin-)
nedoreni, a- aparate şi dispozitive, ne aparţine, unor oameni intervine adesea. In Îndeosebi şoferi care trec pe aici. de că nu se iau măsuri pentru i aici. Cunosc ei indulgenţa
:ărbune spă- reprezintă participarea la realizarea ziua aceea, de 28 februarie, orga Unitatea şi-a făcut un bun renume construirea lor —, bufetul din ora a-) conducerii in cazul tărăgănă
mult şi mai lor a unor oameni ca mecanicii A- nizaţia de partid de la spital dez prin mîncărurile sale gustoase, bine şul nou Călan, restaurantul „Izvorul l rii executării unor lucrări.
lalea Jiului" lexandru Covaci, Alexa Jujan, Ghe- batea problemele legate de munca pregătite. Iresponsabilul unităţii, Gh. veseliei" din Deva şi alte unităţi din lin ) Altfel...
că pe toti rase Crăciun, Viorel Uscatu şi a de educaţie destinată formării con Conachi, ne spunea : „Fiecare imi Petroşani, Orăştie sînt localuri undei
Lupeni. Tar altora. ştiinţei socialiste. Unul din roade tate are posibilitatea să se aprovi mîncarea este pe planul doi, dar 1 CINE II TRAGE O
„se serveşte" în schimb multă bău- l
■ materializa Lui Alexandru Covaci îi aparţin, le ei era participarea fără rezerve zioneze cu toate produsele necesare tură Cum să servească consuma na- j SĂPUNEALA?
.mată şi re- într-un fel, multe dintre dispozi- in situaţiile descrise. Asemenea fap Întocmirii unor meniuri variate, spe torul o gustare cînd vitrina frigori- l
ilor de dez- te sint autentice valori transcrise cifice zonei". fică îţi prezintă gustări sau mîncă- j
Deseori,
ne-a
fost
dat
aolitico-ideo- în planul muncii ale Codului co Asemenea unităţi mai sînt multe ruri cu un aspect dubios ? La bufe- l cunoaştem oameni plini de a- să
organizatiile muniştilor. In judeţul nostru. Dar, din păcate tul din Călan (oraşul nou) în vitri- J
d ®
din cadrul ION CIOCLE! mai avem şl dintre acelea care şi-au nă sala ta orien tală V "şi peştele* prăjiţi îţ®#® * nu . a ! n a J u *at la irr- Do
aveau acelaşi aspect „comercial" ...de /
făcut un siab renume, de „bombă",
Mărfuri de sezen cîteva zile întregi. Sub paravanul l carea in autobuz a unor co
GHEONEA „la noi mîncarea nu trece",,, respon- /respon-/ pii mici, a unor oameni in
sabilii unor unităţi vînd mai mult 1 vîrstă ? In flagrantă opoziţie,
alcool, unora aflaţi deja în stare de - . mi -s-a părut un caz întîm-
ebrietate. Intr-un fel sau altul, cei ţ plat in staţia din Dealul Ma
in mayazine "r - < '- care-i servesc pe oameni în stare de / re, pe ruta Deva-Brad. O fe
ebrietate sînt ei înşişi părtaşi la j
meie în vîrstă şi bolnavă vo
„isprăvile" ce le fac beţivii pe stra- / ia să se urce în ziua de 27
dă sau acasă. ţ februarie a.c. în autobuzul
lsI de Primăvara care se apropie cu personalul acestora nu pot educa 4 condus de şoferul I. Kahovea-
Oare responsabilii unităţilor vizate,
paşi repezi se face simţită şi în „pretenţiile" consumatorilor ? Am » nu. Acesta a urgentat pe un
ton ridicat urcarea pasagerei
modă, pe care magazinele co ■ * adresat întrebarea unor lucrători din l spunindu-i, în bătaf ' de joc,
mtă S merţului îşi propun s-o etaleze ceasta, însă, se cere preocupare sus-1 ce vrei să te urc eu, cu ma
comerţ. Ei afirmă că da. Pentru a- *
* încă din această săptămînă. Ast i:*bt ■ ' ţinută pentru întocmirea unor gus-v caraua?". Gest urît, in contra
fel, vor fl puse In vînzare în
dicţie cu etica noastră. Ce pă
ţări — chiar preferenţiale —, a unor V
I.I. Timişoa- noul sezon: raglane din tercot meniuri căutate de consumatori. Şi, * rere au tovarăşii de muncă ai
>entru efec- color, bluze din mătase natura treptat, la o bere, omul este deprins 1 acestui şofer ?.
rilor de gli- lă cu aplicaţii de dantelă, rochii să servească şi o gustare. In primul /
şi fuste din poliester, pardesie rînd, e bine pentru sănătatea lui !) PINA NU-1 PREA TIRZIU
Cu reclama însă, cum se procedează i
fr"t luate şi. şi taioare din stofă fantezi, pan la bufetul „Pietroasa" din Deva, nu ţ
tanţi de pe' taloni şi compleuri cu dantelă, se tezolvă problema ! Afară pe o/ Cum s-a încălzit un pic vre
qfi pină la baticuri — eşarfă din mătase na reclamă scrie : „La noi, la o gusta- ) mea, ici, colo au apărut ţinta-
iiiar al for- turală şi artificială în desene mo re. La cîrnăciori, mici şi grătare, i rii. Se pare că vor £1 mulţi
dacă nu se acţionează pentru
cunoaşte ce derne şi culori pastelate, pantofi la-7 stîrpirea lor din timp. Ştim că
îl de muncă mă. Joi, ora 18,00. Vitrina frigorifică t există echipe specializate în
nici nu se vedea de lăzile cu amba- l
sitate maxi- cu feţe din pinză şi talpă orto lajc. Toate mesele ocupate, toţi con-1 dezinsecţii şi dezinfecţli. Aso
pedică, lenjerie fină, modele noi
: discută, au sumatorii nu serveau de,cit băutură. 7 ciaţiile de locatari sint datoa
ă bonuri de de poşete — pentru femei, — par Dorim să notăm, în scurtă vreme, 4 re să le solicite de urgenţă
etc. Soco- desie din stofă fantezi, comple măsurile ce se vor lua pentru schim- 7 pentru a face deparazitări ta
mcă trebuie uri din tercot şi catifea — pentru barea profilului unor asemenea uni-1 subsolurile tuturor blocurilor
mănunte. la bărbaţi etc. La Brad a fost dat în folosinţă un nou complex al Coopera lăţi, măsuri prevăzute încă de anul 7 de locuinţe, subsoluri care
formaţiilor tivei meşteşugăreşti „Moţul" din localitate. Cetăţenii vor beneficia trecut. i sînt lăcaşuri pentru larvele
:ă timp este de servicii noi, de calitate. C. SANDU 1 ţtaţarilor. Consiliile populare
mului şi o- ____________________s trebuie să oblige asociaţiile de
locatari la asemenea acţiuni.
lului-navetă Iarna grea a pus la încercare se autobuzele şi cetăţenii sînt la che- \ Pină nu-i prea tîrziu!
reglementat rios şi desfăşurarea transportului remul lor. Din Brad, la ora 16, ţ
4
2.F.R.). „Penele* in transportul îi comun
în comun. Aproape In fiecare zi pleacă autobuzul 31-HD-2228, con-}
cu eficienţă am primit scrisori în care se sem dus de şoferul Traian Vasilescu, ţ O POVESTE CU „ULCIORUL"-.
ste chemată nalau dese întîrzieri ale oameni spre satul După Piatră. Cînd ajun- 1
ulsioneze şi lor de la serviciu, aşteptări zadar ge La Buceş, intră la bufet să bea J O amendă de 1500 lei pen
masă. Dar nice, în frig, prin staţii. Ziarul continue. Factorii răspunzători un „bitter mic". La bufetul din L tru infracţiune silvică, o con
itier nu în- nostru a publicat raiduri-anchetă, După Piatră, altul mic, sau mare. } damnare de i luni închisoare
pului de lu- analize, note pe această temă. O Tot aşa procedează şi şoferul Tra- ţ corecţională pentru provocare
ste comple parte din neajunsuri s-au înlătu ian Brădean, de pe aceeaşi rută. i de incendiu, alte i luni închi
tele de pe- rat. Dar unele persistă şi acum. Se trebuie ii Ic înlăture Numai că dumnealui nu ajunge ’ soare pentru furtul unei oi —
le din con- înregistrează încă multe întîrzieri, cîteodată nici la capătul de linie. \ sînt cîteva din antecedentele
ei de radio- pe diferite rute. Iată, autobuzul Nu vrea : „Fie cine-o fi !“. } penale ale lui Gavrilă Bobora
izează. Mo care pleacă din satul După Piatră gropile mari cît „roata carului", tre. Dg la autobaza din Brad am In ziua de 23 februarie, la auto- j (Cucu) din satul Hăşdău, co
rile de dez- la ora 5,15, intîrzie în fiecare di grămezile de piatră existente din mai criticat şoferii care nu vor să gara din Simeria s-au cumpărat 8 ^ muna Topliţa. De curind 1 s-a
eologice de mineaţă. La Haţeg, angajaţii de la belşug pe marginea carosabilului. oprească în staţiile Căinel şi Be bilete pentru ora 13,23, pină la Si întocmit un nou dosar, şl tot
LL";" ”V*
cu munca F.I.L., C.L.F., cooperativa „Haţe- meria Veche. A sosit V* ( pentru infracţiune de furt.
V che autobuzu.
sosl
- ^
„ S
t autobuzul ţ oare să nu fi cunoscut zicala
iu au avut gana" şi elevii de la liceul din lo Secţia judeţeană de drumuri, con jan. Conducerea autobazei nu a 31-HD-953, care mergea spre O- cu ulciorul?..,
calitate intîrzie aproape cu regu siliile populare, deputaţii din co luat măsuri hotărfte pentru ca na răştie. Şoferul a decis : nu iau pe 1
consacram laritate. Aşa se Sntîmplă şi cu na munele Buceş, Baia de Criş, Bucu- vetiştii din aceste localităţi să nu nimeni, nici ou bilete, nici cu abo- 1
itice, vom vetiştii din Bejan şi Căinel, care namente. Şi aşa a fost. A luat în > DUPĂ FAPTA...
cerea plim- lucrează la Deva, sau cu cei din. ’*»' V- • — r>r f r ’XJS «Waşs? ; îjfgssşiji. schimb pe alţii, cărora le-a dat el \
lene de pe Orăştie, de pe rutele învecinate. Kmm bilete. Asa a vrut, aşa a făcut. , In Hunedoara, într-o noap
- r - 1_ 7
O U.-1 ~
‘
răşul Alex- Cauzele se cunosc : starea sub ori pe urmele materialelor publicate • Cele 8 bilete se află, intacte, la i te fără lună, cu străzile cu
yt
organizaţiei ce critică a unor drumuri, „căde \T-. i ‘' v7; - ' ^ .,j V, ''77 ' f'' ,7 > ' -- redacţie. ) fundate in întuneric... o feme
treprinderii rea" multor autobuze din această L- —' ... ------ ,*— ...............■:* Kste necesar ca, în viitor, condu-j ie se îndrepta către casă. Doi
Este necesar ca, în viitor, condu- |
indivizi — Gneorghe Calotă şi
cerile autobazelor, organizaţiile de ^
cauză şi frecvenţa defecţiunilor, u'ile autobazelor, organizaţiile de' Constantin Chescu — crczîn-
ală. Pentru indisciplina unor şoferi oare nu reşci, Sălaşu de Sus, Bimila, Vor- rămînă la cheremul şoferilor,
:
V >--- V— TI--------- , ■■■ partid, să intervină cu toată hotă- au -se singuri şi nevăzuţi ac
du-se singuri şl nevăzuţi de
: şă se de- respectă programul, nu opresc in ţa, Topliţa şi altele, trebuie să în loc să pună în circulaţie autobuze nrea pentru curmarea abaterilor 1 nimeni, au încercat s-o ocos-
toate for- staţii. treprindă acţiuni patriotice cu ce TV 20, au ritmas pe acest traseu, manşe ue unii şuieri, aoaieri care
, au rămas pe acest traseu,
comise de unii şoferi, abateri care / teze. Di calea lor a apărut ta-i
largă ac- In multe locuri se reclamă întîr- tăţenii la îmbunătăţirea stării dru autobuze Diesel, cu un număr li- au repercusiuni grave asupra des- V să, la timp, paznicul Toma
ă convingă zierile în grafic ale autobuzelor. murilor degradate, pentru evitarea mitat de locuri. Unii şoferi proce- făşurării unui transport în comun i ioan I. I-a reţinut şl i-a pre-
oră sau o Dar, pină acum, nu se acţionea defectării autobuzelor pe unele tra dează astfel i opresc autobuzul cu de calitate, încadrat in grafic, des- * dat organului de miliţie, in-
» producţie ză pentru îmbunătăţirea stării de see greu accesibile. 40 m înaintea staţiei. Se daii jos făsurat în mod civilizat, conform \ divizii au fost sancţionaţi fie-
cel mai e- Multe greutăţi sînt create încă
ăsurilor de plorabile a unor drumuri. Pe dru Jn transportul în comun de indis călăturii, dar alţii nu mai urcă I cerinţelor călătorilor. t “mra?etatalJă!° D^pă “taptăl
i
Caz concret: 4 martie - a.c., ora
mul Ribiţa — Dumbrava nu se, în ciplina unor conducători auto cu 6,30, autobuzul l-HD-1128. SABIN CER8U
fdîRZA cumetă nimeni să împrăştie, prin apucături vechi, străine eticii noas- Din păcate, unii şoferi cred că PETRE FĂRCAŞIU