Page 18 - Drumul_socialismului_1976_03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL

r •
** KM jjB • ţjaf KiA fL» Vîj k&eB ţa ?|l / MA
1 6,00 Rad
V 8,00 Suma
, crofon, n
---------------------------------------------------------A % Muzică U:
/ spiritul lc
DEZBATERI 1! PI MĂI IREA ■GRESII ILUI EDUCI 1TIEI POLIIICE SI AL l CULEI li \ populare ;
/ 11,05 Muzi
IDEOLOGICE 1 9 V 11,35 Dial
! Carra şi
\ Buletin d<
/ melodia ]
) preferat ;
i Revista ş)
Eficienţa muncii politice se reflectă în bunul MISTUITA AMARII COMUNISTE
]la 3; 15,
i 16,00 Rad;
1 ţăm un
mers al activităţii economice tarea din Aninoasa au făcut în lă şi răbdarea necesară asupra fie­ £ prezent ;
Bocor, ne-am oprit oare cu miga­
De curînd, minerii de la Exploa­
) lui romfu
l gistrări 0
plenara comitetului de partid un cărui ortac, îndeosebi asupra ce­ 1 Buletin d
Maturitate comunistă, intransi­ neajunsurile, cauzele care le-au citoreşti, al cinstei şi corectitudP exigent bilanţ al muncii politico- lor tineri ? Sîntem întotdeauna a- i contcmpo:
i neamului
genţă revoluţionară, spirit critic generat, au încercat să găsească nii. Dealtfel, ideea exemplului educative. Ascultîndu-i, fără să lături de cei nou veniţi în mină, l Concert t
şi autocritic, — acestea au fost a- soluţii pentru înlăturarea 'lor, să personal, al modelului, în forma­ cunoşti realizările lor, ai fi fost să-i ajutăm să-şi înfrîngă teama 1 20,45 Muz
tributele care au dominat dezba­ vină cu propuneri, cu sugestii. rea conştiinţei maselor a fost cen­ tentat să crezi că lucrurile nu de necunoscut, să-i integrăm în i voastră ;
terile ideologice din plenara Co­ Ne aşteptam la o asemenea trală în dezbaterile plenarei. „în merg deloc bine. Aici însă, în familia unită a minerilor ? In ) 23,00 Biju
mitetului. de partid al întreprin­ maturitate în dezbateri, la o ast­ primul rînd, noi să fim exemplu, acest colectiv de oameni ai adîn- multe cazuri nu s-a reuşit acest--
derii „Victoria" Călan, dîndu-le o fel de atitudine înaintată manifes­ apoi să cerem de la ceilalţi. Pe curilor mi-am dat mai bine sea­ lucru şi drept urmare nivelul G,on Rai
înaltă ţinută. Dealtfel, terenul tată de comunişti pentru îmbună­ această cale am mers, şi am reu­ ma că spiritul revoluţionar în fluctuaţiei forţei de muncă st ,'<i,oo Sumî
unui astfel de climat a fost des­ tăţirea muncii politico-ideologice, şit să ne armonizăm colectivul. muncă şi analiza rezultatelor în­ menţine destul de ridicat.
chis de materialele prezentate în deoarece la I.V. Călan s-a acţio­ Ne-am propus să facem din toţi seamnă, în primul rînd, luptă ho- Frumuseţea profilului spiritual
plenară — darea de seamă şi pla­ nat operativ îndată după Plenara oameni, prin a fi noi înşine oa­ tărîtă împotriva rutinei, dîrzenie al omului societăţii noastre este
nul de măsuri — care au fost C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971, meni !“ (Romulus Deleanu, chi­ neclintită pentru a te autodepăşi. dată de atitudinea sa faţă dc prin­
pregătite cu răspundere comunis­ pentru găsirea celor mai adecvate mist, semicocserie), „Fiecare co­ în primele două luni ale anului cipiile eticii comuniste, ale echi­
tă, analitice, combative, concrete, mijloace de influenţare a conştiin­ munist să aibă sarcina de a se o- s-au obţinut rezultate bune în tăţii socialiste. Nepăsarea unora
în ele, ca şi în intervenţiile par­ ţei. Iniţiativele izvorîte din co­ cupa de educaţia unui nemembru producţie. Luna martie a cunos­ faţă de familie, risipirea avutului
ticipanţilor, s-a spus lucrurilor pe lectivele de muncă — „De vorbă cu de partid. O educaţie făcută prin cut o cădere. De ce ? Tocmai acest obştesc, mentalitatea altora de a
nume. Cum au muncit membrii conştiinţa", „Toată fonta realizată exemplul personal" (Dionisie Mun- „de ce“ a fost căutat de comite­ obţine de la societate cit mai mult ^ crofon,
comitetului, comuniştii din uzină, peste plan cu cocs economisit", teanu, turnător, turnătoria nr. 1), tul de partid, de comuniştii care fără să dea în schimb în măsură i Buletin i
prin ce mi.iloace şi metode s-a „Nici o propunere bună, fără răs­ „Prin exemplul nostru să facem au luat cuvîntul. Analizîndu-se corespunzătoare au constituit obi­ \ folcloric
acţionat pentru ca munca politi- puns şi neaplicată !“, „Fiecare me­ pe fiecare om din secţie să slu­ din aproape în aproape, ău fost ect de amplă dezbatere. Dar, în I 10,00 B
co-ideologică şi cultural-educativă tru pătrat de suprafaţă de forma- jească cu abnegaţie interesele în­ surprinse, o seamă de cauze : sec­ aceeaşi măsură se înscrie ca pro­ 1 Revista ţ
să ducă la dezvoltarea conştiinţei re-turnare, utilizată la maxi­ treprinderii" (Iulian Drăghici, toarele II, III, IV şi V au neglijat blemă care vizează normele echi­ I la S ; 1!
socialiste a angajaţilor, la mobili­ mum !“ şi atîtea altele — au con­ maistru la turnătoria II). Cuvîntul în ultimul timp folosirea cores­ tăţii şi dreptăţii sociale şi actu­ 115,50 Fol
zarea acestora la îndeplinirea e- stituit mobilul întrecerii socialis­ fiecărui participant la dezbateri — punzătoare a efectivelor de mun­ alul raport (care este necorespun­ \ 18,00 Orei
i muzică i
xemplară a sarcinilor economice te, îndemnuri ia autoanaliză, la Ion Sălăşan, Herţeg Ferdinand, citori şi nu au respectat graficele zător) între efectivele de munci­ ţ Sn Romă
ce 'le-au revenit din programul autodepăşire, Ia atitudine înainta­ Caro] Munteanu, Ioan Anciu, de mişcare a fronturilor de lucru. tori din subteran, muncitorii a- / ilresa du
partidului. Şi, deşi la I.V. Călan tă faţă de muncă, fată de propria Gheorghe Ştefan, Dumitru Soldu- — Una din îndatoririle organi­ uxiliari şi personalul funcţionă­ ) într-o oi
strădaniile acestei munci sînt re­ conduită. Prin toate formele mun­ ban, Vidu Agliceru, Virgil Moro- zaţiilor de bază constă în a acţi­ resc. In mod îndreptăţit, plenara ^ cale ; 23,
flectate în rezultate economice de cii politice şi cultural-edueative şan, Dumitru Bucur, Ilie Andrei ona permanent pentru educarea a cerut comitetului de partid şi
prestigiu — colectivul şi-a reali­ de masă — gazete de perete şi sa­ •— a fost chemare, îndemn la o oamenilor în spiritul unei atitu­ conducerii exploatării să acţio­ \ G,00 Ra
zat sarcinile cincinalului 1971— tirice, agitaţie vizuală, dezbateri, atitudine înaintată faţă de muncă, dini înaintate faţă de muncă, spu­ neze în spiritul indicaţiilor date I 8,00 Sum
1975 cu aproape două luni mai conferinţe, manifestări artistice — a însemnat angajare comunistă. nea tovarăşul Ion Sichitiu. Au de secretarul general al partidu­ ţ crofon,
devreme — comuniştii au stăruit s-a acţionat pentru ridicarea omu­ procedat bine organizaţiile de lui nostru, tovarăşul Nicolae T Buletin
1 de muzi
mai puţin asupra dor, dezvăluind lui pe piedestalul demnităţii mun­ LUCIA LICIU partid IA, IC, 6 B, 6 C şi 8 B Ceauşescu, pentru a asigura o co­ 1 ţiuni dir
care, de pe poziţiile de partid au relaţie corespunzătoare între aces­
1 10,00 Bu
discutat şi sancţionat cu prilejul te categorii de personal. l economic
recentelor adunări pe Kuron Şte­ Am reţinut un amănunt: intre 1 V. Vasil.
Sub semnul combativităţii, al atitudinii fan, Stan Alexandru, Căţel Aurei, numeroasele măsuri adoptate în t log. Arti
Dobruşanu Vasile şi alţii pentru spiritul înaltelor obligaţii comu­
* tlas folc
l ştiri ; 12
abateri de la etica comunistă a niste care vizează activitatea po­
' Intîlnirc
muncii. Sînt însă şi organizaţii de litico-ideologică, cele mai multe \interpret
critice şi autocritice faţă de lipsuri partid care în mod nejustificat se înscriu în domeniul educaţio­ l la zi ; 1
umblă cu duhul blândeţii faţă de nal — brigada de producţie şi I învăţăm
cei care comit abateri. Pe bună educaţie socialistă, dirigenţia ; de preze
Prin ţinuta lor critică şi autocri­ terea viitoarelor vlăstare, dar şi la laţie. Vorbitorii care s-au referit
tică, prin exigenţa şi intransigenţa sarcinile acestora în domeniul edu­ la aceste aspecte — Teodor Căta- dreptate organizaţiile de bază de muncitorească, cursuri de califi­ ţ Voci şi
1 ştiri ; II
relevate, materialele supuse discu­ cării adulţilor, în întărirea colabo­ nă, Florian Tomuş, Ion Incău, Za- ia sectoarele II, IV, V, VI şi VIII care şi ridicare a calificării, \ 17,45 Gh
ţiei activului Comitetului comunal rării şcoală—părinţi, pentru găsirea harie Vraciu, Pavel Petruş — au au fost aspru criticate pentru că schimburi de experienţă pe tărî- i oz al n
de partid Vaţa de Jos au creat şi instaurarea unui instrument co­ subliniat că pîrghia principală în a- nu s-au străduit să cultive în mul muncii politice de masă, \ 20,30 Pai
o
cadrul colectivului de muncă
cadrul favorabil unor dezbateri vii, mun de acţiune, cu finalitate pre­ ceste acţiuni va trebui să rămînă perfecţionarea activităţii agitato­ i Muzică j
la obiect, în spiritul responsibilită- cisă. La fel, în munca pionierească creşterea rolului conducător al or­ opinie intransigentă faţă de cei rilor — acţiuni care ari ca obiectiv ţ 22,00 O
care fac nemotivate sau nu folo­
ţii partinice, evidenţiind preocupa­ va trebui ca la succesele dobîndite ganelor şi organizaţiilor de par.tid. sesc integral timpul de lucru. statornicirea unui mai ridicat l terii mu
simţ ai responsabilităţii faţă de ţ nocturnă
rea şi angajarea comuniştilor de de organizaţia comunală să fie a- Activitatea în rândul tineretului, îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor
aici pentru eliminarea lipsurilor lăturat efortul pentru asigurarea al femeilor şi' cea cultural-artistică Lupta fermă împotriva neajun­ i v
manifestate în perioada de refe­ dezvoltării „temeliei viitorului edi­ au constituit obiectul unor luări de surilor învăţată la şcoala grea a înscrise în plan. l 6,00 Rî
rinţă şi pentru perfecţionarea în ficiu comunist al patriei". (Sabin poziţie deosebit de combative, al muncii din abataj dă puterea a- Şi ca un corolar al dezbaterilor, 1 8,03 Sun
viitor a muncii politico-ideologice. Selagea, Nicolae Cristea). Un alt căror obiect l-a constituit în prin­ cestor oameni să meargă pînă la angajamentul comunist unanim a- A crofon,
în acest spirit au fost caracteri­ grup de preocupări şi cerinţe l-au cipal slaba muncă a comisiei de rădăcina lipsurilor, să scoată la probat : ne vom îndeplini in mod ) Buletin
1 ai eînte
zate modalităţile de împlinire a la­ constituit dezbaterile asupra mijloa­ propagandă a comitetului comunal iveală cauzele care le-au dat naş­ exemplar sarcinile, vom modela 1 reta „V
turilor activităţii complexe de edu­ celor de îmbunătăţire a muncii po­ de partid, a directorului căminului tere. Cauza restanţei pe luna mar­ oameni pe măsura timpurilor pe i letin dc
caţie politico-ideologică a cetăţeni­ litice de masă în sprijinul produc­ cultural de centru, Ioan Blescun, tie : munca insuficientă cu omul, care le trăim. * componi
lor. ţiei, pentru creşterea calităţii pro­ cunoscîndu-se că la numărul mare de la om la om. Au fost amintite Cuvîntul de miner este cuvînt i 12,00 Bl
’ tîlnirc c
Au fost astfel relevate, în luările duselor în unităţile economice — de tineri din comună este inadmi­ obligaţiile ce revin membrilor de pe care te poţi baza cu toată în­ t terpretu!
rîe cuvînt, unele aspecte ale mun­ fabricile de cherestea şi var —, dez­ sibilă redusa angrenare a acestora partid pentru educarea comunistă crederea ! C. GHEORGHE /la zi ;
a tinerilor. Dar, spunea tovarăşul
ţii educaţionale desfăşurate de şcoa­ voltarea producţiei în cooperative­ la viaţa cultural-artistică (Dora \ 13,00 De
le agricole de producţie, în activi­
/ club ; H
Bulz, Dora Băbescu, Maria Boloţ,
lă, cu referiri concrete la îndato­ tatea de contractare şi achiziţie a Ilie Miţiu). Vorbitorii au propus ac­ i oriţa. F
ririle cadrelor didactice pentru creş­ ; folclor ;
surplusului de produse de la popu- ţiuni concrete pentru revitalizarea l nunat.
acestei activităţi : constituirea unui In vederea încheierii / ră ; 17,(
ansamblu artistic reprezentativ al ' Pentru
Vernlsajul unor expoziţii de artă plastSGă comunei ; instituirea unor „dumi­ învăfămînfului de partid de la sate â 20,15 Op
j înainte..
nici ale tineretului", care să cuprin­
dă activităţi complexe (acţiuni de L sa dum
şl etnografie muncă voluntar-patriotică, educati­ 7 tr-o or2
ve şi recreative etc.). Este demnă învăţământul politico-ideologic de muncii de partid : „Organizaţia de 1 turnă.
• .In cadrul pregătirilor pentru poartă titlul expoziţia etnografică, de remarcat preocuparea fiecăruia partid de la sate se încheie pînă bază — temelia partidului/- Sarci­
Congresul educaţiei- politice şi al al cărei vernisaj a avut loc, ieri, în dintre vorbitori pentru asigurarea la 30 martie a.c. Comitetele muni­ nile organizaţiilor de partid pen­ I
culturii, ieri seara, la Casa de cul­ sălile Casei corpului didactic din unui climat de perseverenţă în a- cipale, orăşeneşti şi poimunale de tru întărirea disciplinei de partid 6,00 R
.Sur
tură din Deva a avut loc vernisa­ Deva. Organizată de Comitetul ju­ plicarea măsurilor propuse, de ur­ partid, birourile organizaţiilor de şi de stat, pentru mobilizarea co­ .on,
jul expoziţiei de artă plastică „Tre­ deţean de cultură şi educaţie socia­ mărire riguroasă a înfăptuirii lor bază din unităţile agricole, propa­ muniştilor, a tuturor oamenilor juietin
cutul şi prezentul socialist în arta listă şi Muzeul judeţean, expoziţia Întocmai. In ansamblu, adunarea a gandiştii trebuie să organizeze te­ muncii de la sate în realizarea L samblur
plastică". Expun membrii filialei — cea de a treia de acest gen — demonstrat hotărîrea fermă a acti­ meinic finalizarea anului de stu­ indicaţiilor tovarăşului Nicolae \ de ştiri
„Petroşani şi cenaclului Deva ale oferă vizitatorilor valoroase obiecte vului comunal de partid, a tuturor diu, pe baza unor grafice con­ Ceauşescu, la şedinţa de lucru de l 11,00 Bl
Uniunii Artiştilor Plastici, printre din domeniul etnografic : costume comuniştilor de a da un curs nou, crete de desfăşurare, ca şi prin la C.C. al P.C.R. din 27 februarie y tare R<
care Lucia Niţă, Matyas Iosif, populare din ţinutul pădurenilor, viguros activităţii politico-ideologi participarea directă la dezbaterile 1976". i întîlnire
j interpre
Tellman Iosif, Ion Tengheru, Mircea Munţii Orăştiei, vitrine cu cerami­ ce desfăşurate în comună, în spi finale. Propagandiştii să fie în­ Trebuie luate măsuri ca de la * ţa la :
Bitcă. Mircea Haţegan, Petru Su­ că din Apuseni (mai ales de Obîr- ritul exigenţelor documentelor de drumaţi şi sprijiniţi în pregătirea dezbaterile finale să nu lipsească l lor ; 13,
ciţi, Tiron Budiu, Elena Bianu, Ioan şa şi Tîrnava), colţul cu ceramică partid, al programului educaţional temelor' recapitulative, care sînt: nici un cui’sant, iar în perioada / nâdian-c
Cirjoi, Ion Bozeşan (pictură), Ni­ de Jele dinţi, precum şi obiectele al partidului, ale Congresului al XI- Pentru cursurile de informare premergătoare dezbaterilor, toţi V lo,15 R2
' 18,00 Or
colae Adam, Kovacs Ernest, Gheor­ din lemn din zona Vaţa (îndeosebi lea al P.C.R. privind problemele actuale ale po­ cursanţii să fie nemijlocit spriji­ \ mâneasi
ghe Mureşan (sculptură). ale cunoscutului artist Aurel Petri- liticii interne şi externe a parti­ niţi în a se pregăti asupra celor / Azi, în
• „Meşteri populari hunedoreni" şor din Ocişor). NICOLAE STANCIU dului şi statului nostru : «Agricul­ mai importante probleme din te­ y timpul
tura — ramură de bază a econo­ mele recapitulative. Tot cu ocazia Muzică
miei naţionale. Programul P.C.R. lecţiilor finale se stabilesc forme­ \ 22,00 R
despre creşterea producţiei agri­ le de studiu pentru următorii 3 i Marator
cole vegetale şi animale, pentru
Din activitatea organizaţiilor sindicale realizarea unei agriculturi moder­ ani. ? Dl
La toate, lecţiile finale de dezba­
ne, intensive. Sarcinile ce revin
organizaţiilor de partid, cooperato­ teri, un accent deosebit trebuie ) 7,00 11
\ sei ; 8,i
rilor şi tuturor oamenilor muncii pus, cum este şi prevăzut, dealt­ / azi ; 8,
ZILE DE PRODUCŢIE MĂRITĂ itoare, exploatarea intensivă a ză­ ACASĂ LA NAVETIŞTI de Ia sate în realizarea indicaţii­ fel, pe sarcinile ce revin lucrăto­ \ 9,00 Or
cământului. Minerii au văzut pe lor date de tovarăşul Nicolae rilor din agricultură în urma re­ / lirică. I
La I.M. Barza, E.M. Ţebea, e.M. viu cum se munceşte intr-o briga­ centei şedinţe de lucru de la Co­ \ 11,00 I
Comitetul sindicatului de la I.V. Ceauşescu la şedinţa de lucru de
Lupeni, E.M. Petrila, F.I.L. Orăş- dă model, la un 'loc de muncă mo­ Călan a organizat spectacole cul- la C.C. al P.C.R. din 27 februarie mitetul Central al P.C.R., a mă­ I 11,30 In
ţ Iară
tie şi în alte unităţi economice del. tural-distractive acasă la navetişti, 1976". Pentru cursurile de studiere surilor adoptate de adunarea acti­ 1 12,00 D
organizaţiile sindicale au iniţiat a Statutului Partidului Comunist vului judeţean de partid din agri­ 1 Radioju
zile de producţie mărită, în pre­ în satele Crişeni şi Sîntămăria de Român, a principiilor şi metodelor cultură. i 15,00 D;
1 muzică
gătirea Congresului U.G.S.R. în IN SPRIJINUL PRODUCŢIEI Piatră. Spectacolele, la care au l Estrada
aceste zile media realizărilor in participat muncitorii navetişti şi ’ jurnal ;
familiile lor, s-au bucurat de mul­
producţie a fost cu 2—3 procente •La E.M. Petrila, E.M. Dîlja şi A apărut; l 22,30-5,
mai mare în comparaţie cu reali­ E.M. Lonea. grupele de sindicat tă apreciere. Iniţiativa va fi extin­
zările anterioare. organizează operativ discuţii cu să şi „acasă" la alţi navetişti ai
şefii de brigadă, maiştrii, mineri! întreprinderii. „în ajutorul organizaţiilor de partid, L 6,oo r
de la acele locuri de muncă unde J 8,00 Su
LA FAŢA LOCULUI se înregistrează rămîneri în urmă ACTIVIZAREA ECHIPELOR I crofon,
faţă de sarcinile de plan la zi. propagandiştilor şi agitatorilor de ia saîe“ ! Buletin
I rară ra
Comitetul sindicatului de la E.M. Se stabilesc pe loc măsuri în ve­ DE CONTROL OBŞTESC / 10,30 Di
Petrila a organizat, în pregăti­ derea recuperării minusurilor în­ Comitetul sindicatului de la E.M. Zilele acestea a fost editată de 1976 privind principalele acţiuni \ letin di
către secţia de propagandă a Co­
pentru realizarea sarcinilor din a-
rea Congresului U.G.S.R., un registrate în producţia de cărbu­ Petrila a luat în ultima vreme o mitetului judeţean Hunedoara al gricultură, trasate de secretarul ge­ / Radio-9
\ 12,00 E
schimb de experienţă în abatajul ne. serie de măsuri pentru activizarea P.C.R., broşura „In ajutorul orga­ neral al partidului la şedinţa de iu- i tilnire
9 —vest, sectorul 1, unde lucrează echipelor de control obştesc, forma­ nizaţiilor de partid, propagandişti­ cru de la C.C. al P.C.R. din 27 \ terprcti
brigada de mineri condusă de cu­ te din cei mai buni mineri. Astfel, lor şi agitatorilor de Ia sate". februarie 1976. i zi ; 12,:
) De Ia
noscutul şef de brigadă Vasile LA CĂMINELE DE NEFAM1LIŞTI numai în ultima săptămînă, 16 e- Din cuprinsul broşurii : • Calendarul lucrărilor agricole i lescenţi
Avarvarei. Acest abataj model a chipe .minereşti de control obştesc © Indicaţii date de tovarăşul de primăvară. 1 16,25 E
oferit multe învăţăminte practice Grupele sindicale de la I. M. au efectuat controale exigente în Nicolae Ceauşescu, secretar general • Lege privind creşterea şi ame­ 1 letin d
l rolului
celor 25 de şefi de brigăzi mine­ Barza au organizat expoziţii de mai multe unităţi comerciale cu al Partidului Comunist Român, pre­ liorarea animalelor ; 1 Teatru
carte la căminele de nefamilişti
• Lege privind regimul tăierii
reşti, maiştri, şefi de sectoare, mai din Gurabarza, acţiune care s-a profil alimentar. Controalele s-au şedintele Republicii Socialiste ’ pe adi
România, la şedinţa de lucru de la animalelor ;
cu seamă în ceea ce priveşte or­ bucurat de mult succes. Tinerii încheiat cu măsuri practice pentru Comitetul Central al P.C.R. © Măsuri privind organizarea în­ l Conserr
^>ră ; i
ganizarea muncii, aprovizionarea au cerut ca asemenea acţiuni să îmbunătăţirea activităţii de servire • Măsuri adoptate dc adunarea chiderii învăţămîntului politico-
locurilor de muncă cu cele trebu­ se permanentizeze. a populaţiei. activului de partid din 4 martie ideologic de partid la sate.