Page 19 - Drumul_socialismului_1976_03

DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 6106 • MARŢI, 16 MARTIE 1976
Pag. 3

Codul comuniştilor, FAMILIA - ŞCOALĂ DE EDUCAŢIE,
* V
codul nostru de

muncă si viată DE PREŢUIRE A MUNCII

Marile noastre bucurii
..Fiecărui membru al partidului, fiecărui membru al Uniunii Tineretului Comunist
îi revine o înaltă răspundere în întemeierea relaţiilor de familie pe principiile mora­
lei socialiste, ale egalităţii, respectului, afecţiunii şi încrederii reciproce între soţi, în simple
îndeplinirea rolului ce revine familiei în creşterea şi educarea copiilor, în dezvolta­
In casa lăcătuşului Dumitru Şei­
rea continuă a naţiunii noastre socialiste. Familia trebuie să fie cea dintîi şcoală în tan, de pe strada Mureşului nr. 14 elev de nota 9 şi 10. Cristina n-are
decît un an şi trei luni. La ea ne
care copiii să înveţe, odată cu regulile de comportare în viaţă şi societate, preţuirea din Hunedoara, se aprind luminile uităm cu toţii cu multă dragoste.
dimineaţa pe la ora 5. Cel ce so E şi fetiţă, e şi micuţă.
muncii, devotamentul faţă de patrie şi popor, faţă de partid şi cauza socialismului". trezeşte la această oră umblă în­ — Cum vă descurcaţi cînd rămî-
cet prin casă. Sînt în casă nu mai neţi cu copiii acasă, pe „post" de
(Din Codul principiilor şi normelor muncii puţin de patru fiinţe, al căror somn mămică ?
şi vieţii comuniştilor, ale eticii şi echităţii socialiste) trebuie menajat. Căci soţia — ma- — Bine. Să ştiţi că mie nu-mi e
caragistă la bluming — a adormit nici greu, nici ruşine să spăl, să
tîrziu. După ce a venit din schim­ gătesc. Dau şi eu o mînă de ajutor
bul doi, a mai pus la punct cite soţiei, pentru că îi e greu şi cu
ceva prin casă. Trei copii au ne­ serviciul şi cu gospodăria. Ca să
Respectul reciproc, înţelegerea, dragostea — voie de îngrijire. Trei copii în­ ne fie mai uşor, i-am învăţat pe
seamnă răspundere faţă de socie­
copii să fie ordonaţi, cei mai mari
tate, de viitorul ei. Soţii Şeitan de­ să aibă grijă de cei mici. Au şi ei
monstrează o dublă răspundere : pe timpul lor de joacă, dar numai
lanţ! pentru o familie temeinică aceasta, pentru creşterea şi educa­ după ce şi-au făcut lecţiile. Seara,
rea copiilor, şi pe cea de producă­
nimeni nu se culcă pînă ce nu-şi
tori şi proprietari la locurile unde curăţă ghetele şi hainele. Astfel îi
în colectivul Fabricii „Vidra" vrea să spun că dacă ai avut gri­ separată, timp în care nu în pu­ muncesc — ea macaragistă la învăţăm pe copii cu ordinea, cu
de la Orăştie trăiesc şi muncesc jă să-ţi creşti copiii cu toată răs­ ţine cazuri se nasc suspiciuni. La C.S.H., iar el lăcătuş la I.M.C. Bîr- munca.
mulţi soţi sau soţii — piloni ai punderea pe care o cere de la noi n-a existat aşa ceva. Ne cu­ cea. Bucuriile noastre sînt simple. In
unor familii demne de tot respec­ fiecare Codul principiilor şi nor­ noşteam, aveam încredere fără re­ Avem în faţă un om de o mare zilele cînd sîntem cu toţii acasă,
tul oamenilor. Familiile lor se melor muncii şi vieţii comunişti­ zerve unul în celălalt. Unitatea simplitate, cu ochii do culoarea ce­ tot împreună ne petrecem timpul,
definesc prin felul cum îşi educă lor, ale eticii şi echităţii socialiste, familiei n-a avut nimic de sufe­ rului senin. Povestim despre cum împreună mergem în oraş, la plim­
copiii, în respect faţă de muncă, atunci nu trebuie să te temi că rit de pe urma despărţirii vre­ so consumă o zi din viaţa familiei bare, cu copiii la o prăjitură. Mul­
prin tactul şi răbdarea cu care încrederea pe care o acorzi copii­ melnice. Multe situaţii dificile Şeitan. ţumirile noastre vin nu dintr-o via­
ştiu să depăşească anumite mo­ lor îţi va fi înşelată. le-am depăşit pe baza acestei în­ — Sînt zile cînd eu şi cu soţia ţă de huzur nemuncit, ci din aceea
mente dificile ale vieţii. Trei din­ Silvia Mocan, primitor-distri- crederi. Şi bucuriile sînt multe ! ne întîlnim numai seara. Fiind a- că sîntem o familie unită, care
tre aceştia ne-au fost interlocu­ buitor la secţia înnobilate i fetiţa noastră care a învăţat, prin mîndoi în serviciu, ne-am organi­ poate trăi în demnitate din mun­
tori în discuţia pe tema „Fami­ — Nu sînt decît de trei ani că­ mici servicii, să fie utilă familiei, zat în aşa fel schimburile, ca me­ ca ei.
lie model, sau pur şi simplu fa­ sătorită. Pot să afirm însă că o casa pe care am construit-o îm­ reu copiii să fie sub supraveghe­ Omul cu ochii de culoarea ceru­
milie ?“, pe care o redăm în cele familie temeinică e aceea care s-a preună, faptul că soţul s-a reali­ rea unuia dintre noi. Am trei co­ lui senin a tăcut mulţumit de cîte
ce urmează. constituit ca urmare a unei bune zat pe plan profesional. pii — spune Dumitru Şeitan. Ei sînt a putut spune despre marile salo
Romulus Lădaru, maistru în sec­ cunoaşteri reciproce a celor doi Familia în care domină înţele­ bucuria noastră. Cel mai mare, Dă- bucurii simple. Dincolo de vorbele
ţia croit textile : soţi. De la început am stabilit în­ gerea, respectul reciproc între nuţ, e în clasa a VlII-a. Copilul a- omului intuieşti cu uşurinţă o fa­
— Dacă vorbim despre familia tre noi relaţii bazate pe dragoste, soţi, răspunderea comună faţă de cesta mi-a adus multe bucurii. A milie ale cărei destine se împletesc
care-şi creşte copiii în deplin respect şi ajutor, pe înţelegere. creşterea şi educaţia copiilor, a- fost copil de premiul II şi III. Poa­ cu alo milioanelor de familii din
respect faţă de muncă, în care La noi în famiile toate acestea fecţiunea este cu adevărat o fa­ te de aceea mi-a fost mare dezamă­ România socialistă. Destinele aces­
respectul şi înţelegerea dirijează s-au manifestat cu deosebire în milie model Cu alte cuvinte este girea cînd am constatat că pe pri­ tea se înmănunchează ca un tot
relaţiile reciproce dintre soţi, a- răspunderile pe care ni le-am a- familia în a cărei evoluţie se mul trimestru din acest an a avut armonios în prezentul şi în viitorul
tunci. da, putem spune că acea sumat fiecare în creşterea copi­ simte spiritul epocii noastre noi, rezultate slabe la matematică. L-am comunist al ţării.
familie poate fi luată ca model. lului. Nu cred că trebuie să de­ socialiste, care se conduce după cam scăpat din mînă şi ăsta a fost TH. MĂRCUŞ
Acea familie o recunoşti în copii. finim în discuţie cum trebuie să Codul etic al comuniştilor, rezultatul. Nu mă tem însă. Co­
Există un ' proverb. Cum' cîntă pă­ arate o familie model. Dacă spu­ pilul ştie că sîntem cu ochii pe el.
sările bătrîne, aşa ciripesc şi puii. nem familie trebuie să înţelegem ION CIOCLE1 Mijlociul, Sorin, e în clasa I. E împreună
Ea noi în familie a existat res­ prin aceasta un cuplu care mani­
pect pentru muncă şi pe acela am festă răspunderea necesară faţă I-am intilnit mereu împreună.
căutat să-l transmitem copiilor. de modul cum trăieşte, cum îşi Şi la ştafeta „Căutătorilor de
Dacă vrem să-i creştem în acest creşte copiii. In întemeierea şi e- comori", şi în ansamblul „Mure-
respect trebuie să le creăm me­ voluţia familiei, aşa cum o înţe­ şana“, şi in „Legenda lui A-
reu ocupaţii utile, să le încura­ legem în societatea noastră socia­ vram lancu", şi în formaţia co­
jăm pasiunile Am doi copii. Cel listă şi cum este caracterizată în rală, şi în suita de dansuri, şi
in orele tîrzii ale serilor de re­
mai mare e student la arte plas­ Codul eticii, munca are un mare
tice. l-a plăcut desenul şi , l-am rol. ., petiţii obositoare, şi pe scene,
încurajat în această direcţie. Paraschiva Golea, maistru la culegînd bucuria aplauzelor, a
succeselor. Sînt împreună me­
Cînd a trebuit să-şi aleagă un confecţii blănuri :
drum de urmat, noi am fi dorit — Şi eu susţin că o bună cu­ reu. Poate el vine de dragul ei.
să se orienteze către o facultate noaştere anterioară încheierii că-' Poate ea vine de dragul lui.
Poate amindoi — din dragostea
unde era mai puţină concurenţă. sătoriei asigură trăinicia ei. în comună pentru frumosul izvorît
Dacă n-ar fi reuşit din primul an, familia mea cunoaşterea s-a rea­ din artă. Poate din dorinţa de
ne-ar fi fost mai greu să-l ţinem lizat în ani de zile. Dar tot la a-şi pune talentul în slujba e-
fără ocupaţie. Acum, cînd ştim fel de bine s-a cimentat şi încre­ ducaţiei, a culturii. Sînt fami­
rezultatele muncii Iui — foarte derea între noi. Soţului i s-a pro­ liile Iliuţa şi Marin Diaconu, e-
bune — sîntem convinşi că am fi pus la un moment dat să meargă ducatori amindoi, artişti amîn-
greşit dacă insistam să-l clintim pe doi ani la o şcoală de maiştri. doi, Elisabeta şi Lazăr Ştefan —
din hotărîrea sa. Cu aceasta aş Asta înseamnă doi ani de viaţă de o viaţă membri ai formaţiei
corale —, Valeria şi Ioan Igna,
Eleonora şi Sabin Dan, Lucia şi
Ioan Rusu...
împreună, după muncă, fac
Responsabilitatea părinţilor din orele de răgaz un timp viu,
dăruit cîntecului, jocului, valo­
rificării folclorului local, un
faţă de viitorul copiilor timp dăruit oamenilor, înălţării
lor spirituale.
Împreună se bucură de aurul
şi bronzul medaliilor ce răsplă­
..Partidul şi statul nostru acordă dus-o şi pe fiică pe banca acuza­ In sprijinul familiei statul alocă anual sume importante de bani pen­ tesc azi truda frumoasă a artiş­
o deosebită atenţie creşterii şi e- ţilor. tru grădiniţe şi cămine in caro copiii cresc lipsiţi de griji, li se asigură tilor amatori din Geoagiu.
ducării tinerei generaţii: Consec­ Minorii Mircea Bănăţean şi Au­ o copilărie fericită. în fotografie — un aspect din noua grădiniţă cu că­ L. L.
vent acestei politici, statul nostru, rel Bănăţean au fost cercetaţi de min a oraşului Călan. Foto. V. ONOIU
printr-un sistem unitar de disp.o- către Procuratura locală Petro­
ziţii legale, a creat şi asigură în şani în mai multe dosare penale
mod permanent condiţii optime în cursul anilor 1974—1975' pentru
■necesare creşterii şi educării ti­ o serie de fapte penale. La a-
neretului. Marea majoritate a fa­ ceastă situaţie s-a ajuns datorită Patru fraţi, o singură biografie
miliilor înţeleg menirea pe care disensiunilor dintre părinţii aces­
o au în creşterea şi educarea co­ tora. Astfel, orice încercare a ta­
piilor — viitorul patriei noastre- tălui minorilor de a lua măsuri
Sînt însă şi familii, puţine, e faţă de copii este anihilată de Mulţi, locuitori din satul Mihăi- copii, băieţi şi fete. Toţi locuiesc ducţia era a noastră, a poporu­
lui. De atunci multe s-au schim­
drept, la care simţul răspunderii către mama minorilor, care, apar- leni, comuna Buceş, lucrează ca în Mihăileni. Fiecare şi-a con­ bat. Azi mineritul e o meserie ca
în faţa societăţii pentru modul în ţinînd unei secte religioase ce mineri la I.M. Barza. Toţi sînt struit casă nouă. O uliţă a satu­
care îşi educă copiii nu este cel propagă ignoranţa, s-a opus ori­ cunoscuţi şi apreciaţi ca mineri lui e formată numai din casele oricare alta. Acum discutăm în
corespunzător. căror încercări de a da copiilor o harnici, pricepuţi. Printre aceştia familiei Lazăr, O altă trăsătură adunările de partid, sindicat sau
ala oamenilor muncii cum să fo­
Minorul Mircea Rezeanu, din educaţie ştiinţifică. Rezultatul es-- se numără şi familia de mineri comună : toţi sînt fruntaşi la lo­ losim mai bine şi eficient utila­
municipiul Hunedoara, a fost tri­ te cel de mai sus. Lazăr. Sînt 4 fraţi : Traian, Ni- curile lor de muncă. Patru fraţi, jele, tehnica din dotare, care ar fi
aceleaşi caractere, aceiaşi oameni
colac, Iosif şi Simian. Dintre ei,
mis în judecată în stare de arest O cauză favorizantă în comite­ doar Simion nu lucrează în mină. de omenie. Nici unul n-a ieşit metodele şi căile de sporire a
pentru mai multe infracţiuni de rea de infracţiuni de către minori vreodată pătat cu ceva în viaţă. productivităţii muncii şi reduce­
furt. Lipsea de acasă fără ca pă­ o constituie carenţele în activita­ „E adevărat., eu nu cobor în sub­ — Tata a ţinut mult să ne vadă rea preţului de cost. E o mîndrie,
teran ca fraţii mei dar, într-un
rinţii să-l supravegheze şi să-i tea educativă datorate familiei şi fel, eu le continui munca care ei oameni întregi, adevăraţi — ni azi, munca de miner".
controleze comportarea, acceptînd lipsei de control asupra compor­ „Ce v-a spus Simion Lazăr, pu­
cfţ fiul lor să nu aibă nici un fel tării elevilor din partea şcolii. o încep jos, în mină. Lucrînd la s-a confesat Simion Lazăr. El tea să vă spună toi aşa şi cei­
ne-a îndrumat să ne facem mi­
Uzina de preparare a minereurilor
de ocupaţie, manifestînd astfel o Minorul Teodor Olaru din Deva de la I.M. Barza, sînt pe jumăta­ neri.. Zicea că e o meserie pentru lalţi fraţi — sînt de părere tova­
totală indiferenţă faţă de preocu­ se sustrăgea de la şcoală, vaga- te miner“ — ne spunea Simion bărbaţi, că se cîştigă bine şi că răşii Nicolae Pantea, secretarul
pările lui. Ioan Şeutuţ, Ion Ciolo- bondînd prin oraş. Dirigintele comitetului de partid pe întreprin­
gari şi Viorel-Vasile Matei — din clasei n-a sesizat părinţilor ele­ Lazăr, „decanul“ de vîrstă al fa­ numai aşa puteam să ieşim din dere, şi Dorin Buliga, secretar al
necazuri. Satul nostru, aşezat pe
miliei. „în anul 1949, cînd s-a an­
Deva au fost trimişi în judecată vului absenţele acestuia de la gajat el, la uzina de preparare dealuri, era sărăcăcios. De aceea, comitetuhii de partid de la secto­
în stare de arest pentru infracţi­ şcoală şi nici părinţii elevului nu rul Valea Morii. Au o biografia
unea de furt calificat în dauna a- s-au interesat la şcoală de situa­ era mare nevoie de forţă de mun­ am plecat toţi spre mină. Odată comună. Toţi sînt harnici, disci­
intraţi, n-am mai dorit nici unul
vutului personal. Tinerii nu as­ ţia fiului lor. Acestea au creat că. S-a angajat aici, şi aici a ră­ s-o părăsim. Şi ce greu a fost la plinaţi, cu multă putere de mun­
mas. în cei 26 de ani a cunoscut
cultau de părinţi, lipsind nejusti­ condiţii pentru ca minorul, care multe satisfacţii. Acum e şef de început ! Nu aveam scule bune, că şi o bogată experienţă mine­
ficat de acasă, chiar şi noaptea. vagabonda prin oraş, fără ocu­ echipă la operaţii de preparare şi nu erau condiţii ca lumea pentru rească. Ştiu că nu numai la mină
In unele cazuri, exemplul nega­ paţie, să comită mai multe furturi- se bucură de stima întregului co­ lucru. Şi, totuşi, munceam cu o sînt fruntaşi. Ei nu s-au mutat
tiv de comportare al părinţilor, Ceea ce am redat în aceste rîn- lectiv" — ne relata tovarăşul Ion ardoare nemaipomenită. Era în din satul în care s-au născut,
disensiunile dintre aceştia sau duri reprezintă experienţa tristă Stana, şeful secţiei. primii ani de după eliberarea ţă­ deşi oricînd ar fi primit aparta­
despărţirea lor în fapt, precum şi a unor părinţi care, uitînd de o- Ceilalţi 3 sînt toţi mineri de rii. Eram chemaţi de partid să mente. Au preferat să rămînă a-
bligaţia lor legală pentru creşte­
unele vicii de care suferă au cre­ frunte, cu multă experienţă. Tra­ dăm patriei, aflată în plină re­ colo. Au case noi şi toate cele
at condiţii favorizante pentru co­ rea ' şi educarea copiilor, au ian are 43 de ani şi e miner IV construcţie, metal cît mai mult. necesare. Sînt printre aceia care
lăsat
evo­
în
miterea unor infracţiuni de către luţia să se frîngă al cărei la sectorul Valea Morii, Nicolae, Atunci i-am cunoscut pe comu­ contribuie la acţiunile patriotice
lor
linie
o
copiii lor. Maria Ana din Petro­ 46 de ani, artificier — promovat nişti, puterea lor de muncă, dra­ de înfrumuseţare şi bună gospo­
şani, trimisă în judecată pentru sens ascendent e asigurat de so­ din şef de echipă — tot la secto­ gostea lor faţă de patrie. împreu­ dărire a localităţii în care trăiesc.
infracţiunea de prostituţie şi con­ cietate. Pierderea în astfel de ca­ rul Valea Morii, Iosif, 48 de ani, nă, sub îndemnul şi forţa exem­ Muncesc în mină, dar şi în inte­
taminare venerică, locuia împreu­ zuri e mare. Ea afectează deopo­ şef de echipă raionul —30—60 m, plului lor personal, scoteam o pro­ resul obştii. O familie educată
nă cu fiica sa, pe care a antre­ trivă societatea, familia, pfe viito- sectorul Musariu. Toţi lucrează de ducţie dublă faţă de cea realizată prin muncă şi pentru■ muncă".
nat-o la un mod de viaţă uşura­ torh cetăţeni. peste 20 de ani la I. M. Barza. înainte de eliberare. Cu aceleaşi SABIN CERBU
tic, lipsit de demnitate încă de. PETRU DAMIAN Sînt căsătoriţi şi toţi au copii. 7 forţe şi mijloace. Dar acum pro­ ALEX. 1URCA
cînd era minoră şi aceasta a a- procuror