Page 2 - Drumul_socialismului_1976_03
P. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr.
Pag. 2
jn pregătirea Congresului educaţiei politice şi al culturii r , i MARŢI, 2
,
12,35 Revista şla
\ De la 1 la 3 ; 15,(
şilor ; 16,00 Kadioj
V învăţăm un ctate<
/ libertate ; 16,25 IV
j tulul românesc ; 1
Dezbateri In organizaţiile de partid şi de masă Formarea concepţiei ştiinţifice i gistrări de muzici
ţ Buletin de ştiri ;
i contemporane ; 17,
ţ neamului ; 18,00 O
despre viaţă şi societate—direcţia j Muzică populară ;
1 litate, eficienţă ; :
ceilalţi angajaţi a principiilor şi normelor muncii şi
ATITUDINEA DE SUFICIENTĂ vieţii comuniştilor, ale eticii şi echităţii socialiste. 1 adresa dumneav
1 zi într-o oră ; 23,i
ESTE INCOMPATIBILĂ Adunarea a adresat aspre critici unor membri de principală de acţiune în munca ţ zicale ; 23,30 Estra
partid, printre care Gheorghe Şina, Nicolae Cova-
CU SPIRITUL REVOLUŢIONAR liu, Bicsi Iosif, Petru Ungureanu pentru comporta ^ MIERCURI, :
rea lor reprobabilă în muncă, familie şi societate. l 6,00 Kadioprogr:
Analizînd activitatea politico-ideologică intr-un politică şi culturai-educativă de masă
Sub auspiciile acestei idei noi, cîştigată în ac 1 8,00 Sumarui preş.
ţiune — sub influenţa directă a programului de edu spirit revoluţionar, combativ, adunarea s-a afirmat I crofon, melodia ţ
' Buletin de ştiri ;
caţie — s-a desfăşurat adunarea activului de partid ca o autentică şcoală de educaţie comunistă. In contextul preocupărilor gene suri la întrebări, consultaţii pe \ de muzică popula
de la secţia I furnale a C.S. Hunedoara. Darea de rale pentru aplicarea în viaţă a teme ateist-ştiinţifice în circum .' de dragoste fier
seamă şi dezbaterile au relevat, prin nenumărate CORNEL ARMEANU programului de educaţie comu scripţiile electorale, în cadrul 1 şi versuri ; 10,00 I
exemple, că în ultimii ani a crescut considerabil nistă, elaborat de Plenara C.C- al lectoratelor pentru femei, în adu 1 iz,35 Revista şl
conştiinţa socialistă a marii majorităţi a comunişti CE ÎNSEAMNĂ A FI MEMBRU P.C.R. din noiembrie 1971, Comi nări populare, în adunări de sin \ De la 1 la 3
lor şi a celorlalţi angajaţi. Este de subliniat un lu i invitaţilor ; 1G,00
cru important, anume că în cadrul conştiinţei au cu ÎN BIROUL UNEI ORGANIZAŢII tetul comunal de partid Brănişca dicat, în cadrul brigăzilor din \ 1G,15 Cinteee de (
noscut mutaţii esenţiale atitudinea faţă de muncă, acordă o atenţie de prim ordin cooperativele agricole de produc i cu ; 16,25 Odă li
angajarea şi răspunderea, iniţiativa, pregătirea mul U.T.C. ? formării convingerilor materialisl- ţie. De asemenea, de la începutul ^ 16,45 O prirnăt
i noastră — muzici
anului şcolar s-au organizat lec
dialectice ale membrilor de par
tilaterală, dăruirea. Astfel se explică îndeplinirea toratele cu părinţii. Cunoscînd 1 Buletin de ştiri ;
lună de lună, an de an a sarcinilor cincinalului tre La Plenara activului Comitetului comunal al U.T.C. tid, uţeciştilor, tuturor categorii influenţa deosebită a părinţilor te cint, patria me
cut. în anul 1975, colectivul secţiei a dat peste sar Toteşti, care a dezbătut activitatea politico-ideologică lor de oameni ai muncii din ca | rinet Iliuţă Rudăi
cinile de plan mai bine de 8 300 tone fontă. Există şi cultural-educalivă, stabilind jaloanele îmbu drul satelor noastre. asupra formării convingerilor co rele serii ; 20,00 (
realizări bune şi la alţi indicatori ai planului. în nătăţirii acestei activităţi in perioada următoare, au Experienţa ne arată că şi în a- piilor, biroul comitetului comunal I zică populară ; 2C
România. Govora
această perioadă, aproape 200 de oameni şi-au com lipsit nemotivaţi Iosif Iordan, secretarul organizaţiei cest domeniu activitatea este e- a stabilit ca pe lingă fiecare şcoa I pe adresa dumn<
U.T.C. din satul Cîrneşti, Ioan Boroş, membru în
pletat studiile profesionale sau de cultură gene biroul acestei organizaţii şi Axente Mihăcscu, mem ficientă atunci cînd are un ca lă să funcţioneze lectorate ştiinţifice i O zi într-o oră ;
rală, începînd cu cele 8 clase şi terminind cu ab bru în comitetul comunal al U.T.C. Deşi plenara a fost racter planificat, sistematic, con pentru părinţi. în cadrui acestor I muzicale ; 23,25 E:
solvirea cursurilor institutului de subingineri. S-au anunţată şi popularizată din timp, nu se ştia nimic tinuu, cînd se bazează pe cunoaş lectorate au fost organizate cicluri
constatat împliniri îmbucurătoare şi pe planul edu unde ar putea fi cei trei- tineri Ia acea oră. Situaţia terea situaţiei concrete, specifice de conferinţe din domeniul biolo I JOI, 4 IV
cării politico-ideologice a comuniştilor şi a celor aceasta ne-a permis să ne formăm o părere despre din fiecare sat, cînd se acţionea giei, astronomiei, fizicii şi chimi
I 6,00 Itadioprogr.
lalţi oameni ai muncii din secţie. munca desfăşurată de activul U.T.C. al comunei în ză corespunzător preocupărilor şi ei. Am folosit cu succes activita i 8,00 Sumarul preş
Adunarea a adoptat, însă, în analiza fenomenelor, întregul lui, ca şi despre fiecare membru în parte, tea brigăzilor ştiinţifice care au crofon, melodia i
părere pe care desfăşurarea lucrărilor plenarei ne-a nivelului de pregătire al fiecărei
un înalt spirit de combativitate revoluţionară, se- confirmat-o şi întărit-o. Nu se ştie cu certitudine categorii de cetăţeni. Intr-o ase făcut deplasări în toate satele co Buletin de ştiri ;
sizînd pericolul formării unei atitudini de suficienţă cine răspunde în comitet de munca politico-educa- menea concepţie au fost între munei, răspunzînd la o serie de
faţă de realităţile din colectiv. Acesta este princi tivă : cel care munceşte şi rezolvă problemele este prinse studii Ia nivelul comunei întrebări puse de cetăţeni.
palul merit al ei. Atitudinea de automulţumire, de doar secretarul comitetului comunal, tovarăşul Dorin pe teme privind sfera de cuprin In scopul atragerii în număr cît
suficienţă se face mai pregnant simţită în rîndul Vulc ; comitetul se întruneşte arareori în întreg ple dere. conţinutul şi eficienţa edu mai mare de cetăţeni la activi
cadrelor tehnico-inginereşti. Acestea, deşi au îm nul săit ş.a.m.d. De aceea găsim potrivit să redăm caţiei materialist-ştiinţifice, meto tăţile organizate în cadrul cămi
aici din cuvintul tovarăşului Toader Filan, locţiitorul
brăţişat la început cu un oarecare interes iniţiativa cu probleme de propagandă al secretarului comite nelor culturale, am considerat că
„Fiecare cadru tehnic să rezolve anual o problemă tului comuna) de partid : „Nu toţi membrii comite dele şi formele utilizate. întreaga este necesar să organizăm un am \ SELtCliUNI DIN
tehnică în afara atribuţiilor de serviciu", în scurtă tului comunal, ai birourilor organizaţiilor de tineret activitate a fost orientată spre plu schimb de experienţă în ceea
t
vreme doar o mină de oameni din categoria vizată înţeleg să desfăşoare o activitate rodnică in fruntea cunoaşterea de către toţi membrii ce priveşte activitatea social-cul- l de muzică popul:
au adus contribuţii serioase la rezolvarea proble organizaţiilor. Şi dacă ei nu muncesc, masa de tineri comisiei de propagandă a poziţiei turală. Astfel, am procedat la or 1 ta „Culegătorii d
melor ce s-au ivit. în legătură cu aceasta au fost nici atit . Aş vrea să vă reamintesc aici citeva din partidului faţă de concepţiile mis- ganizarea duminicilor culturale în l Bidetin de ştiri ;
membru
unui
in
comitetului
activul
criticaţi tovarăşii Alcxa Doboly, Nicolae Vonica, îndatoririle ridicarea necontenită a nivelului politico- tico-religioase, faţă de religie în cadrul tuturor satelor, populariza * Florin Bogardo ;
U.T.C. :
Gustav Spori, Âlexei Tentiu şi alţii. Cadrele tehni ideologic şi profesional, iniţierea si participarea în generai. In acest sens prin comi l alog ; 12,35 Re'
co-inginereşti aduc încă o contribuţie slabă la for fruntea organizaţiilor la toate acţiunile, spirit novator sia de propagandă cu sprijinul co rea documentelor de partid şi de ' 13,00 De la 1 la
marea profesională, la dezvoltarea gîndirii tehnico- şi de iniţiativă, devotament şi abnegaţie în toate lectivului de lectori de la nivel . stat, activizarea cabinetelor de k club ; 16,00 Radio
[ învăţăm un einte
ştiinţe sociale. Aici au fost pre
economice. Au loc prea puţine simpozioane, mese împrejurările, întrajutorare tovărăşească, simţ de răs de comună au fost dezbătute te zentate expuneri, seri de între l libertate ; 16,25
rotunde, dezbateri pe această problematică, nefolo- pundere în îndeplinirea sarcinilor, comportare co me ca „Opoziţia dintre morala / Voci şi chitare :
sindu-se condiţiile prielnice existente în secţie. rectă, exemplară în orice situaţie, dorinţă neconte comunistă ' şi morala religioasă" bări şi răspunsuri, simpozioane, l 17,00 Buletin de
nită de perfecţionare. Să stăm să ne întrebăm :
mese rotunde, jurnale vorbite, că
Au fost criticate, pe bună dreptate, şi alte as îndeplinesc toţi întotdeauna aceste condiţii ? Doar (susţinută la căminul cultural din lătorii pe hartă. In cadrul tuturor ! versul familiei ;
\ de bucurie — n
pecte ale fenomenului vizat, între care : slaba par tinerii de Ia dumneavoastră aşteaptă exemple. Con- sBrănişca de către înv. Victor manifestărilor s-a pus un accent i 18,00 Orele serii
ticipare a unor membri de partid la adunări, la sultaţi-vă propria conştiinţă şi stat sigur că veţi găsi Stef) ; „Poziţia Partidului Comu deosebit pe răspîndirea cunoştin V susţinut de ansa
dezbaterea şi soluţionarea problemelor, la învăţă- multe motive să vă îmbunătăţiţi activitatea". nist Român faţă de religie" (Mir- i „Ciocîrlia" ; 20,3<
Se poate spune, ta altă ordine de idei, că lucră
mintul politico-ideologic, la formarea şi menţine rile plenarei au fost fructuoase, tinerii care au parti cea Iacob, la căminul cultural din ţelor despre natură, de formare a j conomic ; 20,50 ă
rea unui climat de muncă responsabilă, angajantă, cipat Ia dezbateri — Eugen Bernat, Maria Dăbucan, Boz) ; „Socialismul şi religia" concepţiei înaintate despre lume. i dumneavoastră ;
pentru îndeplinirea sarcinilor. Mai mulţi vorbitori, Irina Grozoni, Pavcl Goţiu şi alţii — au spus deschis (Dobrei Maria, la căminul cultu In ansamblul lor, toate activităţi ) oră ; 23,00 Jazz ;
între care Nicolae Banu, Gustav Spori, Petru Nicşa, lucrurilor pe nume, s-au făcut critici principiale la ral din Tîrnava). le au fost organizate pe baza ce 1 ştiri ; 0,03—5,00 1
Elena Horvat şi alţii au criticat slaba preocupare a adresa tinerilor care săvîrşesc abateri de la normele O contribuţie de seamă la ridi rinţelor cetăţenilor. VINERI,
comitetului de partid, a unor birouri de organizaţii noastre socialiste de comportament : Valentin Simina, carea nivelului do cunoaştere a In activitatea de viitor vom ur
de baza pentru finalizarea acţiunilor politico-ideo- Tinuţ Lăpăduş, Oltiţia Viţioncscu. oamenilor muncii l-a adus corfii- mări să adoptăm forme noi de I G,00 Radioprog
logice iniţiate, pentru folosirea insuficientă a sălii îmbunătăţirea activităţii Ia cursurile de tavăţă- sia comunală de răspîndire a cu activitate în aşa fel ca să antre ' 8,00 Sumarul pre
de cultură, a punctului de informare şi documen mint politic U.T.C., înviorarea problematicii la gaze noştinţelor ştiinţifice. In cadrul 1 crofon, melodia
! Buletin de ştiri
tare, a gazetei de perete şi a brigăzii artistice do tele de perete, a agitaţiei vizuale, intensificarea mun nam întreaga masă' de cetăţeni pen 1 formalii artistice
cii cultural-educative şi artistice, pregătirea mai bună acestor acţiuni au fost antrenate
agitaţie, ca forme de educare socialistă a furnaliş- a adunărilor generale — stat cîteva repere asupra cadre cu munci , de răspundere tru a participa la realizarea tutu ' 12,05 întîlnire cu
tilor din secţie. De asemenea, comitetul de partidCA cărora activul comitetului comunal al U.T.C. Toteşti ror sarcinilor care se ridică la ni 1 Iară si interp
prezentat în chip autocritic activitatea pe care o s-a angajat să acţioneze cu mai multă fermitate şi din cadrul comunei. In majorita vel de comună. / 12,30 Ştiinţa la
desfăşoară pentru însuşirea de către comunişti. şi liotărîre în perioada ce urmează. tea satelor, comunei noastre s-a l şlagărelor ; 13,00
TOVSE MANEA
statornicit metoda organizării pe secretarul Comitetului comunal , io,oo Student-cta
» jurnal ;
16,25
M-am născut ta
EDUCAŢIA SE FACE PRIN EXEMPLU PERSONAL, NU PRIN VORBE I riodice a unor dezbateri, răspun de partid Brănişca . ) Buletin de ştiri ;
, trie ; 18,00 Orele
\ terpreţi îndrăgiţi
„Educaţia nu se face prin vor acest model, ci pentru a-1 genera Militînd pentru aplicarea consec i publică ; 20,40 ft
be, ci prin modele", „Să avem per liza, pentru a-1 face să pătrundă ventă a Codului principiilor şi nor \ dumneavoastră ;
manent în vedere faptul că orice în conştiinţa fiecărui student. melor muncii şi vieţii comunişti . oră ; 23,00 Bijuli
i
acţiune întreprinsă pe linia îmbu Maturitatea cu care a fost ana lor, ale eticii şi echităţii socialis Iniţiative, propiraert, sugestii l SÎMBĂTA,
nătăţirii muncii de educaţie tre lizată activitatea consiliului U.A.S.C. te, consiliul U.A.S.C. a acţionat I
buie să fie însoţită de exemplul pentru transpunerea în viaţă a pro pentru îmbunătăţirea conţinutului e La plenara actîvului Comite ganizaţiei U.T.C. de Ia Fabrica l 6,00 Radioprogr
personal", „Pornind de la faptul că gramului ideologic al partidului a şi formelor activităţii politicpjidco- tului comunal al U.T.C. Toteşti, de produse refractare Baru, tine 1 8,00 Sumarul pri
actualii studenţi vor fi inginerii, atestat o profundă cunoaştere a logice, pentru extinderea şi diver tinerii au propus ca la toate ga rii. s-au angajat să contribuie l crofon, melodia
1 Buletin de ştiri
oamenii producţiei de mîine, e ne stărilor de lucru din institut, pre sificarea mijloacelor muncii de zetele de perete din unităţile de 1 Ansamblului „IV
cesar să facem mai mult aici, în cum şi a exigenţelor pe care parti propagandă. pe raza comunei — C.A.P., prin muncă, vdluntar-patriotică / Baia Mare ; 1
institut, pentru cultivarea simţului dul le pune în faţa tinerei gene Dar, atit darea de seamă cit şi S.M.A., şcoli, spital — să se în- la amenajarea unei baze sporti l ştiri ; 10.10 Opei
ve complexe.
de responsabilitate", „Procesul re raţii. Studenţii comunişti partici dezbaterile n-au insistat asupra fiinţeze_ o „rubrică a tineretu — sextetul ; 10,3
voluţionar de integrare a învăţă- panţi la dezbateri — Vasile Ogher- rezultatelor obţinute sau a forme lui". Aici să fie popularizaţi cei o ;Pentru a asigura o mai bu ţ 11,00 Buletin de
na informare politică si profe-
mîntului cu producţia, materializat laci, Nicolae Bud, Ştefan Costea, lor folosite, ci au sugerat acţiuni, mai buni tineri ai satelor, să li , sională a membrilor de partid, a } României sociâl
mai ales în practică, în orientarea Iacob Kaţiu, Lazăr Pîrvulescu, I. metode care să conducă la o ac se afişeze caricaturile celor care tuturor muncitorilor forestieri, 1 sonor : Cornel t
i întîlnire cu me
activităţii de cercetare, relevă creş Miriţă, Constantin Semen, ca şi ca tivitate superioară în pregătirea mai săvîrşesc abateri, a Pentru adunarea generală a comuniştilor \ interpretul preţ:
terea rolului formativ a acţiunilor drele didactice, au avut o atitudi politico-ideologică, profesională şi mai buna desfăşurare a învăţă- / la zi ; 12,35 Ri
de Ia sectorul forestier Baru'a ho-
consiliului U.A.S.C. din institut", ne combativă faţă de lipsuri, pro etică a viitorilor specialişti. Subli mîntului politico-ideologic de tarît, printre* altele, să înfiinţeze \ 13,00 De la 1 la
„Fiecare activist al asociaţiei noas punerile lor numeroase de îmbu niind ca primordială ideea exemplu U.T.C., să se folosească diafilme, un cabinet de ştiinţe sociale, să 1 club ; 16,00 Ra
tre comuniste să fie convins că pe nătăţire a activităţii au izvorît lui personal, dezbaterile au cerut diapozitive,^ planşe, grafice etc. fie activizată biblioteca si repa J Radiodiverlismen
1 Orele serii o
umerii săi apasă o majoră răspun din cunoaşterea minusurilor. De consiliului U.A.S.C., activiştilor lui, ® Lunar să se organizeze seri do rate aparatele de radio şi televi l nească ; 20,oo S
dere în înfăptuirea căreia trebuie altfel, nota spiritului combativ a preocupare deosebită faţă de sar poezie patriotică. e> La cabine zorul aflate în dotare. ' cu Dorina Drăi
să fie exemplu demn". fost dată de însuşi conţinutul dă cinile majore ale integrării învă- tele de ştiinţe sociale şi la punc o La brigada din Livadea a l în România ; 2'
în intervenţiile fiecărui partici rii de seamă. Rezultatele profesio ţămîntuiui cu producţia şi cerce tele de informare şi documentare dresa dumneav
D.A.P., s-a stabilit ca, periodic,
pant Ia dezbaterile plenarei acti nale obţinute de studenţi — indi tarea, fructificarea tuturor rezer să se organizeze dezbateri, seri la gazeta de perete să fie scrise 1 diojurnal ; 22,30
vului Consiliului U.A.S.C. din In cator sintetic al gradului de pre velor existente în activitatea po- de întrebări şi răspunsuri, întîl- articole în legătură cu felul cum murilor.
stitutul de mine Petroşani ideea gătire politico-ideologică — i-a cla litico-educativă pentru ridicarea în mri cu jurişti — pe teme solici comuniştii respectă Codul prin ! DUMINICA
exemplului personal, a modelului sat pe locul III pe ţară (faculta tregii munci la nivelul exigenţelor tate de tineri. cipiilor şi normelor muncii si vie ^ (prograr
în formarea tineretului studios a tea de utilaj tehnologic) în între sporite ce stau în faţa tineretului • In adunarea generală a or ţii comuniştilor. i 7,00 Radiojun
fost dominantă. Ea s-a impus ca o cerea lansată de Consiliul U.A.S.C. patriei. ţ sei ; 8,oo Vă ri
necesitate nu pentru că a lipsit din centrul universitar Bucureşti. LUCIA LICIU I azi ; 8,10 IIu
1 0,00 Ora saluta
ţ lirică. Partidulu
I 11,00 Radioma;
Se apropie Congresul U.Q.S.R. actualitatea l 11,30 întîlnire c
' iară şi inte
l 12,00 De toate
' Radiojurnal ; 1
l 15,00 Divertis-cl
jurnal ; 20,15 E
Activitatea sindicală in sprijinul producţiei într-o permanentă îmbunătăţire (Urmare din pag. T), k 22,00 Radiojurn:
mic sportiv ; !
\ nocturnă.
— S-au încheiat de curînd adu C.S.H., de pildă, sînt susţinute prin recepţionată pe zi". Prima a por narea activităţii de conducere, in laţii dintre cele două ţări, partide i LUNI,
nările şi conferinţele sindicale, fapte de muncă tot mai bogate che nit de la şeful de brigadă Vasile troducerea de noi tehnologii şi me şi popoare. Cu acest prilej, au fost i (prograi
care au constituit bune prilejuri de mările la întrecerea socialistă. Ini Faur, a doua do la zidarul Şimo Ia- tode avansate de muncă, acţiuni abordate probleme ale dezvoltării 1 6,00 Radioprog
analiză a întregii munci desfăşu ţiativele valoroase se extind me noş. La fiecare loc de muncă apli organizate cu sprijinul comisiilor colaborării reciproce, precum şi t 8,00 Sumarul p
rate, au trasat noi jaloane pen reu, cum ar fi cele de la lami carea lor se dovedeşte a fi deo inginerilor şi tehnicienilor din în unele aspecte ale vieţii internaţio I croron, melodi
l Buletin de ştiri
tru continua perfecţionare a acti noare, furnale, oţelării : „Să lami sebit de însufleţitoare în lupta treprinderile municipiului. nale actuale. * rară radio ; 10,1
vităţii, pentru angajarea plenară a năm întreaga cantitate de oţel da pentru realizarea cu cinste a sar Acţionăm pentru permanentizarea l 10,30 Din ţările
tuturor organizaţiilor sindicale în tă peste plan cu combustibil şi e- cinilor. activităţii cultural-educative şi ar Preşedintele Republicii Socialiste / ne de la Most
îndeplinirea sarcinilor economice nergle economisite", „Toată fonta — De la E.M. Ghelar, şeful de tistice la toate casele de cultură, România, tovarăşul NICOLAE l do ştiri ; 11,20
CEAUŞESCU, a primit vineri pe
— arăta tovarăşul Ovidiu Morariu, elaborată peste prevederile planu brigadă Constantin Tripon a lan cluburi, cămine culturale. Cele 479 Ezzedin El Mabrouk, ministrul pe .' dio-TV. ; 11,35
secretarul Consiliului municipal al lui cu cocs economisit", „Fiecare sat chemarea : „Nici un abataj cu de lectorate cu 17 400 de cursanţi trolului din Republica Arabă Li- \ 12,00 Buletin c
! tîlnire cu melo
sindicatelor Hunedoara. echipă de oţelari să elaboreze în maşină de încărcat sub randamen funcţionează bine, au loc con biană, conducătorul delegaţiei ţă 1 terprclul prefei
— Concret, ce se întreprinde a- fiecare zi şi schimb 2 tone de oţel tul de 6 tone pe post" — a conti cursuri, simpozioane, dezbateri cu rii sale la lucrările celei de a 3-a I zi ; 12,35 Rtvisf
cum în organizaţiile de sindicat în plus" şi multe altele. nuat tovarăşul Ovidiu Morariu. o bogată' arie problematică. Sub sesiuni a Comisiei mixte guverna \ De la l la 3 ;
din municipiu în întîmpinarea Con — La noi, la I.C.S.H., spunea to Prin aplicarea ei, minerii de la permanenta îndrumare şi conduce mentale româno-libiene de coope / lescenţilor ; 16
gresului U.G.S.R. ? varăşul Mihai Bunduşel, membru Ghelar şi Teliuc obţin frumoase re a organelor şi organizaţiilor de rare economică şi tehnică, care ) 16,25 Ediţie rat
— Acţiunile sînt diverse. Priori în biroul comitetului sindicatului succese în muncă. La secţia I fur partid, sindicatele acţionează cu s-au desfăşurat lâ Bucureşti. / letta de ştiri ;
18,00
ţ retului ;
tare sînt cele iniţiate în sprijinul din întreprindere, au fost lansate nale s-a lansat iniţiativa „Fiecare tot mai multă putere pentru mobi „Scînteia" de sîmbătă a publicat i Teatru radiofor
realizării exemplare a sarcinilor de curînd două iniţiative valoroa angajat — un militant al respectării lizarea oamenilor muncii la înde interviul acordat de tovarăşul ţ nări ; 21,40 IV
de producţie, în toate întreprin se, ce se extind tot mai mult : N.T.S.", de asemenea îmbrăţişată NICOLAE CEAUŞESCU, secretar 1 dumneavoastră
I oră ; 23,00 Bijui
„Prin munca unitară a întregii for
derile, apoi cele cultural-educative maţii să realizăm planul săptămî- de întregul combinat. Continuăm plinirea exemplară a politicii Parti general al Partidului Comunist Ro l Estrada noctur:
dului Comunist Român.
şi artistice, competiţionale, de in nal în 5 zile" şi „Fiecare zidar să acţiunile de organizare superioară mân, preşedintele Republicii So ' de ştiri.
cialiste România, ziarului „Delo"
formare politică şi altele. La realizeze cel puţin 700 kg zidărie a producţiei şi a muncii, perfecţio GH. I NEGREA din Liubljana — R.S.F. Iugoslovia. L______________