Page 22 - Drumul_socialismului_1976_03

DRUMUL SOCIALISMULUI 9 NR. 6106 • MARŢI, 16 MARTIE 1976
Pag. 6

Fiecare şcoală eu program de producţie, Noua premieră a Teatrului de estradă din Deva: carnet
cultural
„Basmele revistei"
fiecărui elev tiu foc de muncă • Duminică, la Deva, s-a des-
Lansată duminică seara în pre­ pildă, munca, s-ar impune (sîntem făşurat faza finală a ştafetei cul­
tural-educative „Căutătorii de co­
doar în 1976!) o gindire mai no­
Microferma—teren de mieră, „Basmele revistei" — noua voie de vigoare, suflu dramatic, mori". In cadrul a două spectacole,
vatoare, mai îndrăzneaţă i e ne­
producţie a Teatrului de estradă
au evoluat pe scena sălii „Arta"
din Deva — a constituit un fru­
mos succes de public şi, fără în­ pe măsura temelor dar şi a valo­ numeroşi artişti amatori din satele
judeţului nostru. Publicul a răs­
educare prin muncă doială, o reuşită calitativă a cu­ rilor de care dispune în momen­ plătit cu vii aplauze grupurile vo­
tul de faţă teatrul devean. Ne
noscutului colectiv artistic. Succe­
cale din Ruda, Bacea, Cimpu lui
sul revistei se datorează nu doar referim la cunoscuţii Eli şi Tică Neag, Leşnic, Stănija, Luncoiu de
muzicii îmbinate cu dansul, ci şi Hanea, Georgeta Ene, Angelica Jos, interpreţii montajelor literar-
Progresele ' autentice ale învăţă- . O. Giurgiu : Da. S-a întîmplat momentelor extrase din cotidian, Zsok, Mihai Raţiu, tînărul ba­ muzicale din Geoagiu, Stănija,
mîntului în sfera integrării sale un fenomen de transfer de la mun­ trecute uneori prin metaforă, aL lerin Adrian Roboş şi, în general, Luncoiu de Jos, brigăzile artistice
cu practica, cu producţia cunosc, ca fizică la cea intelectuală. E- teori împănate cu ghimpii satirei. la întregul corp de balet, aflat şi de agitaţie din Pricaz şi Bobîlna,
şi în mediul rural din judeţul nos­ levj care n-au avut rezultate re­ Ca şi în alte numeroase ocazii. de data aceasta în prim-planul tarafurile, soliştii de muzică popu­
tru, rezultate meritorii, ta Dobra, marcabile la învăţătură, fiind me­ Ileana Zanche demonstrează şi reuşitei. lară şi dansatorii de la Ilia, Suli-
de exemplu, activitatea practică a reu evidenţiaţi în activitatea de acum că este o actriţă dotată La succesul revistei contribuie ghete, Stănija, Luncoiu de Jos şi
elevilor în cadrul microfermei a producţie, au fost stimulaţi. Aceas­ în genul revuistic, iar actorii Lu­ o bună orchestră aflată sub ba­ cooperativa. „Retezatul" din Haţeg,
devenit parte integrantă a proce­ ta i-a ajutat Ia ridicarea nivelului cian Radulian şi Adrian Nicolau, gheta exigentului dirijor, Gheor- precum şi cunoscutul cor din Do­
sului de învăţămînt, roadele aces­ de pregătire teoretică. împreună cu George Casan, Mira ghe David, precum şi frumoase­ bra.
tei munci avînd repercusiuni po­ Ii. Raţiu : ACest lucru se dato­ Iordănescu şi Andrei Portase, sînt le decoruri semnate de Grigore • Sub egida cenaclului „Ritmuri",
zitive în educarea şi formarea rează faptului că, după orele de şi ei la înălţime, interpretîndu-şi Gorduz de la Opera din Timişoa­ la Casa de cultură din Deva a avut
pentru muncă şi viaţă a tinerei practică, şeful de echipă face, la rolurile cu- mult aplomb. Evoluţii ra. loc o seară literar-muzicală. După
generaţii. Rolul şi locul microfer­ faţa locului, analiza cantităţii şi mai mult decît agreabile au so­ Conturînd sentimente optimiste, un recital „Marin Sorescu", inter­
mei în viaţa şcolii, modul de or­ calităţii muncii, cu observaţii cri­ liştii Irina Soroiu, Puiu Faur, cu morala reieşind din text şi fă­ pretat de elevii liceului de chimie
ganizare a activităţii ei, valenţele tice şi evidenţieri. Fenomenul de Mariana Milea, şi este notabilă ră a suferi de didacticism, „Bas­ industrială (regia prof. Nicolae Gas-
educative ale instruirii practice au transfer la care s-a referit tovară­ ascensiunea Georgianei Marines- mele..." cunoscutului cuplu Mihai tone), cvartetul liceului de muzică
constituit tema unei dezbateri, la şul director ni l-au prilejuit ele­ cu. Maximilian şi Vasile Veselovschi, şi arte plastice (format din profeso­
care au participat prof. Octavian vii E. Todoresc, T. Jivănescu, S. In ceea ce priveşte baletul — puse în scenă cu dibăcie de regi­ rii Dorel Anibruş, Rodica Bărbuţă,
Giurgiu, directorul şcolii, prof. Bota şi mulţi alţii. punctul dintotdeauna forte al re­ zorul bucureştean Alexandru Da- Iosif Varga şi eleva Elena Sav) a
Rodica Raţiu, elevii Dora Bujoran, — Tradiţia frumoasă a muncii în vistei (maestru de balet Eugen rian, satisfac pretenţiile (din ce interpretat „Corale" de Bach.
responsabila microfermei, Ioan Go- microfermă a găsit ecou în orien­ în ce mai exigente) ale iubitorilor
lesie, Rozi Cimponer, Titiana Fur- tarea şcolară şi profesională a e- Pinter de la Opera română din spectacolului de revistă. ® La faza zonală a „Zilelor tea­
Cluj-Napocâ) — credem că în â-
dean, Eugenia Benteu, Constantin leviior spre domeniul agriculturii ? numite secvenţe ce sugerează, de C. DROZD trului de amatori", desfăşurată la
Pană, Florin Tertici — şefi de e- O. Giurgiu i Faptul că în şcoa­ Făgăraş, formaţia de teatru din
chipe. la noastră funcţionează de doi ani Geoagiu şi cea a Casei de cultură
din Hunedoara au obţinut locul III,
O. Giurgiu : La şcoala noastră, o clasă afiliată la Liceul agroin­ „Punctele muzeistice" trebuie să devină iar cea a Casei de cultură din
orientarea pe care partidul şi sta­ dustrial de la Geoagiu spune Brad o menţiune.
tul au dat-o învăţămîntului a găsit ceva. reale lăcaşuri de cultură
teren fertil. Pentru că aici de mai R. Raţiu : Avem foşti elevi ai • La „Festivalul dansului tema­
mulţi ani am organizat activitatea şcolii noastre, absolvenţi ai liceelor Cu mai mulţi ani în urmă, în tioara de Sus, Crişcior, Tarniţa, tic", ce s-a desfăşurat la Oradea,
practică pe un lot, unde realizam agricole, care lucrează ca brigadieri cîteva localităţi hunedorene şi-au Baia de Criş, Clmpu lui Neag, echipa Casei de cultură din Deva
produse necesare cantinei interna­ la C.A.P. Mă refer la Floare Ne- făcut apariţia „punctele muzeisti­ Rişculiţa, Bretea Română, Blăjem a obţinut locul al III-lea.
tului, lucru ce ne-a dat posibili­ grilă, la Rodica Brînduşesc, la Le- ce". S-au adunat aici cu timpul Plai ş.a., cu sprijinul organelor • Ansamblul artistic al Clubului
tate să şcolarizăm foarte mulţi e- nuţa Voica, la... diverse obiecte, documente, vesti­ locale, cîţiva oameni pasionaţi au din Simeria a prezentat duminică
levi din satele îndepărtate ale co­ T. Furdeanu : Şi eu intenţionez gii, a căror importanţă nu rnai colecţionat, cu migală acte origi­ la Hărţăgani şi Trestia spectacolul
munei, După apariţia documente­ să urmez liceul agricol. Mi-e drag necesită sublinieri. La Obîrşa, nale, tipărituri vechi, ceramica „Acceleratul veseliei". Cu acesta,
lor de partid eu privire la practica pămîntul, munca cu el, în toate Haţeg, Sarmizegetusa, Baru, Orăş- tradiţională, unelte, obiecte de numărul spectacolelor din acest an
productivă în şcoală, am organi­ anotimpurile. De cînd lucrăm în artă populară, costume. ale clubului din Simeria se ridi­
zat această activitate după mode­ microfermă, noi ştim să efectuăm Dacă în ceea ce priveşte strîn- că la 30 !
lul C.A.P. Avem azi o brigadă cu munci agricole şi acasă, şi Ia C.A.P. gerea şi păstrarea acestor vestigii • In pregătirea Congresului
— Cum a acţionat consiliul de
echipe de lucru, iar membrii a- nu putem decît să apreciem ges­ U.G.S.R., timp de două zile, la Pe­
cestora şi-au ales, dintre ei, şefi conducere pentru ca activitatea Album tul plin de nobleţe al colecţiona­ troşani şi Hunedoara, s-a desfăşu­
microfermei să răspundă noilor
de echipe. sarcini pe care partidul le-a pus rilor — de cele mai multe ori a- rat festivalul de muzică uşoară
F. Tertici : Eu răspund, de e- în faţa oamenilor din agricultură ? nonimi —, în schimb nu putem fi „Dulce, dulce, Românie". Au parti­
xemplu, de echipa numărul unu. O. Giurgiu : Începem munca în pionieresc de acord cu modul valorificării cipat 13 formaţii de muzică uşoa­
Ştim că pentru acest an avem re­ această primăvară într-un solar, culturale a „punctelor muzeisti­ ră aparţinînd cluburilor sindicale
partizată o suprafaţă de 0,04 ha, pe care l-am construit pe o supra­ • „Şcoala noastră — grădină ce". Cea mai mare parte a timpu­ hunedorene şi un număr de 32 de
pe care trebuie să realizăm 146 kg faţă de 100 mp, unde am „prins" înfloritoare", Iniţiativa pionierilor lui acestea stau închise, aflîndu-se solişti.
porumb, 0,08 ha — pentru 1 200 kg şi o parte din terenul pe care, în de la Şcoala generală nr. 8 in situaţia unor simple depozite- • In cadrul unui „dialog pe a-
cartofi, 0,02 ha — pentru 500 kg toamnă, am plantat salată, ceapă din Hunedoara, a fost îmbrăţişai ă Faţă de această situaţie, consi­ ceeaşi scenă", duminică, la Ghelar,
sfeclă roşie, 0,01 ha — pentru 80 şi spanac. Am amenajat şi 12 mp de toţi colegii lor din cetatea de liile populare locale, precum şi artiştii amatori din localitate au
kg ceapă, 0,05 ha — pentru 1500 răsadniţe — în două din cele pa­ metal a judeţului. Pionierii şcolii Comitetul judeţean pentru cultură primit vizita colegilor lor de la clu­
generale nr. 3 au trecut la săparea
kg varză de toamnă şi alte supra­ tru au şi răsărit varza roşie şi gu- rondourilor de flori, Iar în ateliere­ şi educaţie socialistă ar trebui să bul „Siderurgistul" din Hunedoara.
feţe. Noi am prelucrat cu întrea­ lioarele. Sîntem pregătiţi şi pen­ le şcolilor generale nr. 6, 7 şl 8 se întreprindă ceva mai multe acţi­ Sub genericul „Buchete hunedore­
ga echipă planul nostru de muncă tru munca în cîmp — avem asi­ pregătesc uneltele cu care elevii vor uni de popularizare a punctelor ne" s-au întrecut peste 200 de ar­
şi toţi dorim să muncim în aşa fel gurate 60 tone de îngrăşăminte ieşi, în curînd, la săpat şi la plan­ muzeistice. tişti amatori !
ca producţiile să fie mult mai pentru fertilizare, am început să­ tatul puieţilor. Pionierii din unita­
mari. parea celor 40 de gropi pentru tea nr. 1 vor termina, în aceste zi­
le, gardul din fier cu care vor îm-
D. Bujoran: Dealtfel,,cifrele de plantatul pomilor. In sectorul zoo­ prejmui noua lor şcoală (Viorica A- Plenarele consiliilor judeţene ale oamenilor muncii de
plan pe microfermă au fost prelu­ tehnic al microfermei dispunem de brudan — Subredacţla „Tot înainte"
crate în adunarea generală a bri­ 29 capete porcine. Din prăsilă, Hunedoara). • Valorificarea cln- naţionalitate maghiară şi germană
găzii, unde am analizat activita­ vom reţine pentru noi necesarul, teculul popular pădurenesc a
la
din
tea din anul precedent (cînd, cu iar restul vom vinde cetăţenilor constituit, tema Şcoala generală gen Miercuri au avut loc, la Deva, Atît în dezbaterile pe consilii,
Cerbăl,
unui
concurs
toate condiţiile nefavorabile, noi care au încheiat contracte. Practi­ „Cine ştie, cîştigă", unde pioniere­ plenarele Consiliului judeţean ai cît şi în cele din plenul reunit al
am depăşit la 11 culturi produc­ ca e organizată zilnic. Ea ne adu­ le Marinela Vlnca. Maria Ruja şl Je- aifibelor consilii, numeroşi vor­
ţiile planificate), precum şi măsu­ ce, dincolo de produsele pe care le nlca Sîrb au ocupat primele 3 locuri. oamenilor muncii de naţionalitate bitori au evidenţiat o serie de
maghiară şl Consiliului judeţean
rile ce trebuie să le luăm pentru obţinem, un i’od incomensurabil : Tot aici. funcţionează un cerc literar succese, dar şi măsurile ce trebuie
acest an. educarea elevilor în spirit colec­ şi un cerc de mîlnl îndemînatlce. al oamenilor muncii de naţiona­ luate pentru îmbunătăţirea mun­
— Activitatea practică, din cîinp, tivist, modelarea lor prin muncă, In cel de-al doilea cere pionierele litate germană, în care a fost a-
are influenţă asupra procesului de pentru muncă, pentru viaţă. se iniţiază in cusături şi alesăturl nalizată activitatea cultural-edu- cii politico-educative, în spiritul
instrucţie la clasă ? Prin ce se Dezbatere consemnată de cu specific pădurenesc (Zefir L. An­ cativă desfăşurată în ultima pe­ dragostei faţă de patrie, faţă de
manifestă ? LUCIA LICIU ton. — Cerbăl). rioadă. poporul muncitor.
Perfecţionarea activităţii consiliilor populare
In acţiunea de contractare a animalelor şi
Comitetul de cetăţeni - formă eficientă
produselor animaliere si fie mai larg
de participare a maselor la conducerea
popularizate avantajele oferite de stat
treburilor obşteşti
încheierea de contracte pentru tor Jurca, Rodica Pîrva, Maria tractarea altor specii. Astfel, pînă
animale şi produse animaliere cu Heiuş, care aii încheiat contracte, acum s-au încheiat contracte pen­ Hotărîrile Congresului consilii­ locuitorii Ia ridicarea în roşu a
gospodăriile populaţiei — acţiune pentru îngrâşarea de animale şi tru numai 44 porci, 100 oi şi miei, lor populare din februarie a.c. unui magazin sătesc. Cărămida —
prioritară pe agenda de lucru a livrarea de lapte- 830 hi lapte Desigur, şi aici pri­ pun în faţa organelor locale ale 35 000 bucăţi, varul — 10 tone, au
consiliilor populare — trebuie să Cum se acţionează ? In fiecare marul, vicepreşedintele, deputaţii administraţiei de stat sarcina de fost făcute de cetăţeni, piatra şi
se desfăşoare, aşa cum s-a subli­ sat s-a constituit cîte un colectiv şi secretarii organizaţiilor de bază a folosi cele mai eficiente forme lemnul au fost procurate pe plan
niat şi în recenta adunare a acti­ format din membri ai biroului sînt în fruntea acţiunii. Exemple de atragere tot mai activă a ce­ local, cu sprijinul consiliului popu­
vului de partid din agricultură, organizaţiei de bază, deputaţi, an­ bune de urmat oferă tovarăşii Ma­ tăţenilor la conducerea treburilor lar. Acest obiectiv urmează să fie
într-un ritm mai susţinut. La rea­ gajaţi ai organizaţiilor contractan­ xim Tot, Nicolae Munteanu, Ma­ obşteşti, de participare la înfăp­ dat în folosinţă în prima jumătate
lizarea obiectivelor prevăzute la te şi un membru al biroului comi­ ria Boldura, Nistor Aron, deputaţi, tuirea sarcinilor economico-sociale a acestui an. De asemenea, se
nivelul fiecărei unităţi teritorial- tetului comunal de partid sau ai Moise Mihoc, secretarul organiza­ ale localităţii. Printre aceste forme acţionează pentru încasarea bani­
adminislrative, in fiecare sat tre­ biroului executiv al consiliului ţiei de partid din Stejărel şi de­ organizate se numără şi comite­ lor şi procurarea stîlpilor nece­
buie să-şi aducă contribuţia, ală­ popular, care răspunde de locali­ putat comunal. Dar aceste exem­ tele de cetăţeni, care se aleg în sari electrificării satului.
turi de organele locale de partid tatea respectivă. Locuitorii din ple nu sînt popularizate în sufi­ adunările cetăţeneşti şi în faţa Comitetul de cetăţeni din Mică-
şi de stat. şi organizaţiile contrac­ fiecare sat, cu care s-a dezbătut cientă măsură nici prin agitatori, cărora răspund de activitatea de­ neşti, preşedinte Antonie Ionaş,
tante. Cum se acţionează în aceas­ în adunări populare şi s-a aprobat nici prin gazeta de perete sau alte pusă. deputat şi învăţător al satului, din
tă privinţă şi care este stadiul planul economic în profil terito­ mijloace ale muncii politice. De Comitetele de cetăţeni, organiza­ care fac parte Trandafir Oprişa,
realizărilor în comunele Vălişoara rial, ştiu ce contribuţie trebuie asemenea, exemple cum sînt ace­ te pe circumscripţii electorale sau preşedintele consiliului săteşo al
şi Luncoiu de Jos. comune vecine să-şi aducă la îmbunătăţirea apro­ lea ale cetăţeanului Nicolae Va- pentru efectuarea unor obiective F.U.S., Ion Costea, Viorel Han şi
şi cu posibilităţi asemănătoare ? vizionării populaţiei cu produse siu, din Luncoiu de Sus, care a şi lucrări do interes obştesc, au o alţii desfăşoară de asemenea o
Trebuie remarcat că munca de agroalimentare. Acţionîndu-se în predat în acest an 4 viţei graşi sferă largă de atribuţii şi asigură activitate bună care se concreti­
convingere a ţăranilor să crească lumina chemării Congresului con­ pentru care a încasat peste 40 000 legătură permanentă între cetă­ zează în construcţia în roşu şl
mai multe animale. să încheie siliilor populare şi a Conferinţei Iei, precum şi altele, nu sînt folo­ ţeni şi consiliile populare, contri­ punerea sub acoperiş a unui că­
contracte pentru livrarea de carne judeţene adresate locuitorilor de site în popularizarea avantajelor buie la mobilizarea eforturilor lo­ min cultural şi a unui magazin,
şi lapte se desfăşoară în mai bune Ia sate. a sarcinilor stabilite de a- creşterii şi contractării animale­ cuitorilor la îndeplinirea sarcini­ sătesc. Şi aici cărămida şi varul
condiţiuni în comuna Vălişoara. dunarea activului de partid din lor cu statul lor economice şi edilitar-gospodă- au fost făcute de cetăţeni, piatra
Aceasta şi datorită faptului că — agricultură, în comuna Vălişoara în aceste comune de deal, un­ reşti din planul în profil terito­ şi lemnul s-au procurat pe plan.
aşa cum sublinia tovarăşul Avram s-a reuşit să se contracteze 140 de creşterea animalelor este o rial. local. De asemenea, se procură
Gheorghe, secretarul comitetului capete bovine adulte şi tineret, 90 tradiţie, este necesar să se acor­ In comuna Zam — ne re­ stîlpii necesari liniei de joasă ten­
comunal de partid, primarul co­ porci, aproape 1 400 hi lapte şi al­ de mai multă atenţie dezvoltării lata tovarăşul Cornel Moisin, siune şi au fost strînşi banii nece­
munei — primii care au încheiat te produse. zootehniei, creşterii contribuţiei primarul comunei, avem co­ sari electrificării satului.
contracte au fost conducătorii co­ In Luncoiu de Jos — Petru Hă- gospodăriilor populaţiei Ia apro­ mitete de cetăţeni cu care ne Activitate bună desfăşoară şi ce­
munei. angajaţii consiliului popu­ răguş, primar al comunei şi Liviu vizionarea oamenilor muncii. Este mîndrim, pentru că au o activi­ lelalte comitete de cetăţeni din.
lar, deputaţii, secretarii organiza­ Petruţ, vicepreşedinte al biroului de datoria comitetelor comunale tate rodnică. De exemplu, comite­ comuna Zam. Ele aduc o contri­
ţiilor de partid, comuniştii. Şi, lu­ executiv al consiliului popular — de partid, a consiliilor populare tul de cetăţeni din Godineşti, al buţie sporită la înfăptuirea politi­
cru ştiut de toată lumea, puterea deşi organele locale depun eforturi să acţioneze mai temeinic, prin cărui preşedinte este deputatul cii partidului, a legilor statului,
exemplului personal este mobili­ pentru îndeplinirea sarcinilor, toate mijloacele muncii politice Adrian Lascu şi din care fac par­ la mobilizarea cetăţenilor pentru
1
zatoare. Asemenea exemple sînt realizările sînt sub posibilităţi te Bujor Crăciun. preşedintele mai buna gospodărire şi înfrumu­
Visalon Munleanu, secretarul or­ Dacă la bovine adulte şi viţei s-au de masă, pentru popularizarea a- consiliului sătesc al F.U.S., Traian seţare a fiecărei localităţi.
ganizaţiei de partid, deputat în încheiat 157 contracte, nu acelaşi vantajelor contractării de animale Mieleâ-, ionel Sima, Nicoară Sirni-
consiliul popular, comuniştii Nls- lucru se poate spune despre con­ şi produse animaliere cu statul. lan şi alţii a mobilizat pe toţi N. BADIU